STRUCTURA CHESTIONARULUI

STUDENT : LUPEI LAVINIA ANDREIA

SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
DISCIPLINA : METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE
ANUL I,GRUPA 2
 Structura unui chestionar reprezintă analiza diferitelor tipuri de întrebări ca elemente ale structurii și
raporturile dintre aceste întrebări ca legături între elementele structurii.

STRUCTURA UNUI CHESTIONAR

Chestionare liniare

Există :
Chestionare cu ramificații

Chestionare arborescente
 Lungimea unui chestionar

Poate fi măsurată prin numărul de întrebări componente sau prin timpul necesar pentru a răspunde la
acestea.
numărul de întrebări
Timpul depinde de :
dificultatea formulării
răspunsurilor

gradul de interes pe care îl prezintă întrebările

pentru subiect

Se consideră ca limită de timp pentru rezolvarea unui chestionar o oră și jumătate ( Chelcea, 1975).
Acesta este, însă, limita maximă, deoarece durata optimă de concentrare este de aproximativ 40 de
minute.
Numărul de întrebări cuprinse în chestionar depinde de complexitatea problemei studiate, de forma
de administrare a chestionarului, de tipul întrebărilor, de resursele de care dispune cercetătorul și de
populația căreia i se administrează chestionarul.
În structura chestionarelor, după funcția lor, pot fi puse în evidență întrebări :

introductive,
de contact

de trecere
de control
sau tampon

de identificare

,,de ce? ” filtru

bifurcate
 Întrebări Au rolul de a încălzi atmosfera, de a-l face
introductive pe subiect să se simtă confortabil.

Întrebări de Au drept scop marcarea în structura

trecere sau chestionarului, a apriției unei noi grupe referitoare
tampon la o altă problemă.

Au o funcție contrară întrebărilor de trecere : ele

Întrebările opresc trecerea unor categorii de subiecți la
filtru întrebările succesive.

Sunt folosite atunci când între sensurile ,,pro și

Întrebările contra” ale unor opinii se intercalează întrebări care
bifurcate ar îngreuna urmărirea logicii chestionarului.
 Întrebările Au rolul de a provoca explicații
,,de ce?” în raport cu diferitele opinii
exprimate.

Nu aduc informații noi, ci

Întrebările
verifică fidelitatea, consistența
de control
opiniei exprimate.

Întrebările
de clasificare Servesc la analiza răspunsurilor
(sau de din chestionar.
identificare)

Întrebările într-un chestionar nu sunt stimuli izolați, nu sunt elemente independente,

ci se raportează unele la celelalte, se presupun reciproc sau se influențează reciproc în
funcție de succesiunea lor,de poziția lor.