Ecuaţii, inecuții şi sisteme de ecuaţii

1. Ecuaţii de gradul I cu coeficienți în Z; probleme care se rezolvă folosind

ecuaţii de acest tip
2. Inecuații de gradul I, cu coeficienti numere întregi
3. Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute, cu coeficienți numere
întregi (metoda substituţiei, metoda reducerii); probleme care se rezolvă cu
ajutorul sistemelor de două ecuații cu două necunoscute
Ecuaţii de gradul I cu coeficienți în Z; probleme
care se rezolvă folosind ecuaţii de acest tip
Etapele rezolvării unei probleme cu ajutorul ecuațiilor:
• stabililim mărimile cunoscute și necunoscute
• notăm necunoscuta cu o literă, de obicei cu x
• formăm ecuația: transcriem în limbaj matematic datele problemei
• rezolvăm ecuația
• verificăm și interpretăm rezultatul găsit
Inecuații de gradul I, cu coeficienti numere întregi
- Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute, cu coeficienți numere
întregi (metoda substituţiei, metoda reducerii);
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de două ecuații cu două
necunoscute
Un sistem de două ecuații liniare cu două necunoscute are forma generală:

• Numerele a, b, c, d, e, f se numesc coeficienți, iar x și y se numesc variabile sau necunoscute. A

rezolva un sistem înseamnă a găsi perechile ordonate de forma (x,y) care verifică simultan ambele
ecuații. Așadar, o pereche de numere (x,y) este soluție a unui sistem dacă verifică atât prima ecuație,
cât și a doua. Soluția se va scrie sub forma: S={(x,y)}.
Metode de rezolvare a sistemelor de ecuatii liniare
1. Sisteme de ecuatii – Metoda substitutiei
Metoda substituției presupune exprimarea unei necunoscute dintr-o ecuație în funcție de cealaltă
necunoscută și substituirea, adică înlocuirea expresiei obținute în cealaltă ecuație. Se obține astfel o
ecuație cu o singură necunoscută pe care o putem rezolva.
2. Sisteme de ecuatii – Metoda reducerii
Pentru a rezolva un sistem prin metoda reducerii, vom înmulți una din ecuații, sau ambele ecuații, cu
numere convenabil alese, astfel încât coeficienții uneia dintre variabile să fie numere opuse. Apoi, prin
adunarea celor două ecuații membru cu membru, termenii respectivi se reduc și eliminăm astfel una
din necunoscute. Această procedură aplicată unui sistem nu modifică soluția acestuia.
4. Ȋntr-o livadă sunt 84 de meri, peri și pruni. Numărul merilor este cu
40 mai mic decât al perilor, iar pruni cu 25 mai mulți decât peri. Câţi
meri, peri și pruni sunt în livadă?
• Rezolvare: Se observă în problemă sunt trei necunoscute și trei relații
între ele, ca urmare se dă un număr de informații necesar și suficient
pentru rezolvare. Notând cu m numărul merilor, avem că numărul
perilor este m + 40, iar al prunilor m + 65. Scriind ecuația obținem că:
m + ( m + 40 ) + ( m + 65) = 85, de unde obținem că 3m + 105 = 85,
ceea ce este imposibil. Ca urmare problema nu are soluție și este
așadar imposibilă.
5. Ȋntr-o livadă sunt 84 de meri, peri și pruni. Numărul merilor este cu 40
mai mic decât al perilor. Câţi meri, peri și pruni sunt în livadă?
• Rezolvare: Se observă în problemă sunt trei necunoscute și doar două
relații între ele, ca urmare se dă un număr de informații insuficient
pentru rezolvare. Trebuie să vedem dacă datele nu se contrazic. Vom
nota cu m numărul merilor, iar cu p numărul prunilor. Avem că numărul
perilor este m + 40. Se obține o ecuație cu două necunoscute și anume:
m + ( m + 40) + p = 84, de unde obținem că: 2m + p = 44. Așadar avem
o problemă nedeterminată cu mai multe soluții. Mulțimea soluțiilor
problemei este alcătuită din tripletele de numere: (m, m + 40, 44 – 2m),
unde m ∈ {0, 1, ..., 22}.