Esenţe.

Arome. Parfumuri
 Esente

Esentele sunt compusi Esentele sunt

organici care au in substante lichide,
molecula legaturi insolubile in apa, dar
duble, cicluri solubile in solventi
aromatice, grupe organici
functionale de tip: (hidrocarburi, eteri si
Alcool alcooli).
Aldehida
Se extrag prin
Cetona antrenarea cu vapori,
Eter macerarea la cald
Ester sau extractie cu
Heteroatomi (N si solventi, din diferite
O) parti ale plantelor.
Citral – ulei de iarba, de lemon si de
lamaie
Mentol – ulei de menta
Linaool –ulei de portocal si
coriandru

C10H18O
Limonen – ulei de coji de portocala
si de lamaie
Geraniol –ulei de trandafir si
muscata
 Parfumuri
La început, parfumurile aveau mireasma unei singure
flori. Astăzi, parfumurile au devenit mult mai complexe,
cu multe tente şi tonuri necunoscute înainte de
descoperirea aromelor chimice.
Parfumurile sunt compuse din amestecuri de esente
naturale sau sintetice, diluate in alcool etilic de 90˚.
Ele sunt utilizate in cele mai diferite domenii:
Cosmetica
Industria sapunurilor
Parfumarea incaperilor
Industria alimentara
 Efectele parfumului în trei
etape
    După cum s-a văzut, aromele nu sunt ceva bine
definit ca un obiect, ci mai degrabă asemenea
compoziţiilor muzicale de-a lungul timpului.
Aplicat pe piele, parfumul are o aromă ce
stimulează anumiţi senzori definindu-se pe sine.
 1. Nota de vârf
Mirosul perceput
iniţial la un
parfum se numeşte
notă de vârf sau
impact iniţial,
acest miros
durează 5-10
minute după care
atrage mai adânc
în aromă .
 2. Nota de mijloc
După câteva
minute, în funcţie
de natura pielii
fiecăruia, parfumul
împrăştie o aromă
caracteristică
fiecărui individ. De
obicei, durează de
la 10 la 20 de
minute până la
definirea aromei pe
piele.
 3. Nota de bază

Expresia finală a unui parfum se

va observa după uscare. Procesul
de evaporare poate fi vizualizat în
3 stagii succesive. Componentele
parfumului sunt percepute în
ordine descrescătoare, în funcţie de
volatilitate, de la cel mai slab la
cel mai tare, de la cel mai proaspăt
la cel mai cald. Primul impact
poate fi de citrice proaspete şi slab
mirositor, impresii de verdeaţă sau
fructe şi aldehide. 
 Tipuri de parfumuri
    În funcţie de cantitatea de ulei aromat conţinut
distingem:
• Parfumul reprezintă cea mai concentrată formă (şi,
evident, cea mai scumpă). Conţine 20-50% ulei.
Parfumul dă cea mai rezistentă aromă în timp şi
poate conţine sute de ingrediente.
• Apa de parfum e un parfum alcoolic, conţine 10-15%
ulei.
• Apa de colonie (de toaletă) este o formă slabă de
parfum, conţine 3-8% ulei, combinat cu apă şi alcool.
Concentraţia mică de ulei aromat este ideală pentru
impresiile subtile.
• Crema de parfum este un amestec ce nu conţine
alcool, dar conţine uleiuri. Ea face pielea mătăsoasă
şi aromată. Este ideal de a o folosi în timpul iernii.
• Spray-ul natural nu conţine aerosoli. Prin pulverizare
împrăştie aroma parfumului.
 Arome

O substanta care are gust este recunoscuta de

anumite proteine aflate la suprafata limbii.
Aromele sunt moleculele care determina senzatia de
gust.
Aromele naturale au fost folosite inca din cele mai
vechi timpuri,atat in gastronomie cat si in terapie.
Astazi folosim atat arome naturale cat si artificiale
(compusi organici sintetizati in laborator).
 Gustul dulce 

Este dat de molecule

care au grupari
hidroxil in gruparea
lor – OH (acool):
glicerina, zaharoza,
glucoza si fructoza.
Zaharoza si
aspartanul sunt
arome artificiale cu
structuri mai
complicate.
 Gustul acru

Este dat in
special de
existenta in
cavitatea bucala a
ionilor H3O+,
proveniti din
ionizarea
acizilor. 
Gustul amar

Este dat de
compusi organici
numiti alcaloizi.
Alcoloizi sunt
compusi din cel
putin un ciclu de
atomi de carbon si
din atomi de azot.
Multi dintre
alcaloizi sunt
otravitori.
Gustul iute si aromat

E specific pentru
condimente si apare in
urma excitarii stimulilor
dureri.
Gustul piperat este
determinat de interactia
unui alcaloid numit
piperida cu reptorii
dureri.
Gustul iute se explica
prin existenta in
compozitia ardeilor iuti a
capsaicinei.
 Gustul proaspat si rece

Este atribuit mentei si se explica prin

actiunea mentolului asupra receptorilor
termici de la suprafata limbii.
 Multumesc pentru vizionare!

• Proiect realizat de
 Vaduva Raluca-Otilia , 10F