TEMA 2

ORGANIZAŢIA ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

 Organizaţia - concept şi trăsături definitorii

 Tipuri de organizaţii

 Economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe

 Mediul organizaţiei

1
Organizaţia - grup de persoane organizate potrivit anumitor criterii
juridice, economice, tehnice şi manageriale care desfăşoară un complex
de procese de muncă în vederea obţinerii unor bunuri materiale şi servicii
destinate pieţei.

Organizaţia - sistem - trăsături definitorii

 sistem complex;
 sistem deschis;
 sistem dinamic;
 sistem sinergic.

2
Tipuri principale de organizaţii

 organizaţii economice - au ca obiectiv principal obţinerea

profitului;
 organizaţii non-profit (fără scop lucrativ)
- organizaţii filantropice (organizaţii de cultură şi de artă,
organizaţii de cercetare, organizaţii de sănătate şi de asistenţă
socială, organizaţii religioase etc.);
- organizaţii orientate spre beneficiul reciproc (sindicate, asociaţii
profesionale, fundaţii);
- organizaţii non-profit orientate spre acţiuni politice (partidele
politice, grupurile de presiune ş.a.);
 organizaţii publice - au ca obiectiv principal furnizarea unor
servicii care să satisfacă nevoile sociale generale şi specifice ale
cetăţenilor (primării, prefecturi, consilii locale, consilii judeţene,
Preşedinţie, Guvern ş.a.).
3
 Economia bazată pe cunoştinţe

OCDE - Economia bazată pe cunoştinţe - bazată în mod direct pe

producţia, distribuţia şi utilizarea cunoştinţelor şi a informaţiilor.

 model de dezvoltare economico-socială caracterizat prin transformarea

cunoştinţelor în materie primă, capital, produse, factori de producţie
esenţiali şi prin procese economice în cadrul cărora generarea,
vânzarea, cumpărarea, stocarea, dezvoltarea, partajarea şi protecţia
cunoştinţelor devin predominante şi condiţionează decisiv obţinerea de
profit şi asigurarea sustenabilităţii economiei.

4
 Coordonate definitorii
ale economiei bazate pe cunoştinţe

 Creşterea rolului cunoştinţelor în activităţile economice, datorită

impactului decisiv pe care îl au asupra performanţelor organizaţiilor;

 Transformarea cunoştinţelor în factor principal de producţie;

 Ponderea majoritară a capitalului cunoştinţe în economia capitalului

intelectual al organizaţiei;

 Concentrarea activităţilor economice asupra tratării informaţiilor, a

producerii şi acumulării de cunoştinţe;

 Informatizarea activităţilor economice;

 Fundamentarea activităţilor economice pe resurse intangibile,

reprezentate de ideile, informaţiile, cunoştinţele şi competenţele
deţinute de resursele umane; 5
 Coordonate definitorii
ale economiei bazate pe cunoştinţe
 Proliferarea echipamentelor şi a produselor simbolice (carduri, comerţ
electronic, banking electronic, programe informatice etc.);

 Intelectualizarea crescândă a proceselor de muncă, în general şi a celor

economice, în special (creşterea ponderii unor profesii cum ar fi
formatorii de resurse umane, cercetătorii, specialiştii în comunicaţii,
managerii etc.);

 Extinderea producerii şi comercializării tehnologiilor;

 Creşterea ponderii sectorului de servicii în ansamblul economiilor

naţionale;

 Dezvoltarea exporturilor, ca urmare a estompării diferenţelor dintre

pieţele naţionale şi a eliminării treptate a barierelor din comerţul
6
internaţional;
 Coordonate definitorii
ale economiei bazate pe cunoştinţe

 Dezvoltarea susţinută sectorului de întreprinderilor mici şi mijlocii;

 Diversificarea formelor de asociere economică (reţele de firme

alianţe strategice etc. ), în vederea valorificării superioare a
cunoştinţelor şi a celorlalte resurse organizaţionale;

 Internaţionalizarea activităţilor economice;

 Dezvoltarea economică regională;

 Fundamentarea avantajelor competitive la toate nivelurile de

agregare economică în principal pe cunoştinţe.
7
 Organizaţia bazată pe cunoştinţe

 principala categorie de resurse organizaţionale o reprezintă

cunoştinţele;
 activităţile desfăşurate sunt centrate pe producerea, protecţia şi
integrarea cunoştinţelor;
 cunoştinţele constituie principala sursă de avantaj competitiv;
 este o organizaţie care învaţă;
 este o organizaţie sustenabilă
 generează performanţe economice pe termen lung;
 este integrată în mediul economic, social şi ecologic;
 valorifică la un nivel superior cunoştinţele şi celelalte resurse
organizaţionale;
 îşi creează în mod constant avantaje competitive în raport cu
organizaţiile concurente.
8
 Mediul organizaţiei

Mediul organizaţiei
 cuprinde ansamblul forţelor interne şi externe care influenţează în mod
direct şi indirect activitatea şi performanţele acesteia;
 cuprinde mediul intern şi mediul extern.

Mediul intern
 resursele organizaţiei;
 organizarea internă (structura organizatorică şi subsistemul
informaţional);
 managementul superior;
 mixul de marketing (piaţă, produs, promovare, preţ).

9
 Mediul organizaţiei

Mediul extern al organizaţiei cuprinde două mari componente:

 micromediul
 macromediul

Micromediul cuprinde ansamblul forţelor externe cu care organizaţia

intră în relaţie directă.
 furnizori;
 clienţi;
 intermediari;
 organizaţii concurente;
 organisme financiare (bănci, fonduri de investiţii, companii de
asigurări);
 instituţii mass-media;
 comunitatea locală. 10
 Mediul organizaţiei

Macromediul organizaţiei

 factori economici - piaţa internă, piaţa externă, pârghiile economico-

financiare, sistemul bancar, bursa de valori, regimul investiţiilor;
 factori de management - strategia economică naţională, sistemul de
organizare a economiei naţionale, calitatea studiilor, a metodelor, a
modelelor şi a tehnicilor oferite de ştiinţa managementului etc.;
 factori tehnici şi tehnologici - nivelul tehnic al utilajelor şi al
echipamentelor, calitatea tehnologiilor, potenţialul creativ-inovativ al
organizaţiei, licenţele şi brevetele înregistrate, calitatea studiilor şi a
cercetărilor tehnice la care organizaţia are acces etc.;
 factori demografici - populaţia totală, ponderea populaţiei ocupate,
populaţia activă, structura socio-profesională a acesteia, rata natalităţii,
rata mortalităţii, durata medie a vieţii etc.; 11
 Mediul organizaţiei

Macromediul organizaţiei

 factori socio-culturali şi educaţionali - structura socială a

populaţiei, învăţământul, ştiinţa, cultura, ocrotirea sănătăţii,
mentalitatea etc.;
 factori politici - politica economică, politicile sociale, politica în
domeniul ştiinţei, politica în domeniul educaţiei, politica în domeniul
culturii, politica în domeniul sănătăţii, politica externă, politica
promovată de alte state etc.;
 factori ecologici (naturali) - resursele naturale, apa, solul, clima,
vegetaţia, fauna etc.;
 factori juridici (reglementări legislative) - legi, decrete, hotărâri
guvernamentale, ordine ale miniştrilor, decizii ale prefecturilor şi ale
primăriilor, hotărâri ale consiliilor judeţene şi locale etc. 12