Abordarea copilului cu febră,

convulsii febrile,alterarea
stării de conștiință

Realizator:Mașnic Iuliana
 Febra
 Organismul uman își menţine o temperatura corporala constanta ,
care se realizeaza prin echilibrul dintre termogeneza și termoliza.
 La omul sanatos temperatura constanta masurata axilar=36,1-37 C,
masurata rectal cu 0,8 mai mare decît cea axilara, masurata oral cu
0,5 mai mare decît cea axilar".
 Minimul de temperatura se înregistreaza la 3-4 dimineaţa iar maximul
la 16-18 seara.
 Creșterea temperaturii se numește hipertemie(febra).
 Febra este un sindrom care cuprinde temperatura corporala ridicata
$i alte semne:tahicardie, transpiraţie, frison, cefalee, mialgii, astenie
fizica, polipnee, herpes naso-labial,tulburari neuro-psihice.
 După valorile temperaturii sunt mai multe stări: f de scurtă durată
-2-5-8 zile
1. starea subfebrilă –37-38°C
După durată
2. febra moderată –38-39°C
f de lungă
3. febră mare-39-41°C durată-8-21 zile
4. febra hiperpiretică (hipertermie) – peste 41°C
 Febrele prelungite apar în boli infecţioase grave, febra difazică apare după o
primă perioadă febrilă datorată unei infecţii.
 În evoluţia unei febre se disting 3 stadii:
1. incrementi- stadiul de instalare –câteva minute până la ore , zile sau săptămâni.
Debutul febrei poate fi brusc –infecţii urinare, scarlatină, gripă; alteori este lent-
TBC, febră tifoidă
2. fastigium- perioada de stare- este perioada febrei care durează ore, zile,
săptămâni.
3. decrementi- perioada de defeverscenţă- când febra trece brusc de la 39-40°C la
37°C sau sub, fiind însoţită de transpiraţii generalizate, poliurie, scade frecvenţa
pulsului şi respiratorie –pneumonia bacteriană.
 La adult, producția de căldură se realizează prin: activitate musculară voluntară și/sau
involuntară (tremurături, frison) și termogeneza metabolică realizată prin glicoliză, lipoliză
și consum de oxigen.
 Termogeneza metabolică la nou-născut se realizează prin lipoliză la nivelul grăsimii brune.
Grăsimea brună reprezintă la nou-născut aproximativ 2-6% din greutatea corpului și este
localizată la nivelul cefei, mediastinal, interscapular și perirenal. Grăsimea brună diferă atât
metabolic, cât și morfologic de grăsimea albă (mult mai abundentă). Citoplasma grăsimii
brune este bogată în mitocondrii și conține numeroase vacuole de grăsime (comparativ cu o
singură vacuolă a grăsimii albe). În cazul în care apare răcirea tegumentului, are loc o
stimulare a norepinefrinei locale, care determină o creștere a lipolizei trigliceridelor, ce va
produce acizi grași nesaturați și glicerol, cu un consum mare de oxigen și glucoză.
 Curbe febrile
Pentru febrele prelungite, s-au descris câteva curbe termice care servesc la diagnostic:

Este o febră mare, la care diferenţa de temperatură

matinală şi cea de seară nu depăşeşte un grad timp de
câteva zile.
Tip 1-FEBRA Se întâlneşte in:
CONTINUĂ • pneumonia pneumococică
• septicemii şi tifos exantematic
• perioada de stare a febrelor tifoide
• boli infecţioase acute

Se caracterizează cu oscilaţii de peste un grad intre

temperatura matinală şi cea de seară fără să scadă sub 37°.
Tip 2-FEBRA Se întâlneşte în:
REMINTENTĂ • TBC pulmonară gravă
• Septicemii
• Bronho-pneumonii
 Se caracterizează prin alternanţa de perioade febrile cu perioada
de Temperatură normală. Alternanţa se face neregulat sau
regulat.
Este de 2 feluri :
1. febră intermitentă periodică (din infecţia cu plasmodium care
Tip 3 -FEBRA
se repetă la 48h şi la 72h).
INTERMITENTĂ
2. febra intermitentă neregulată(febra HECTICĂ, care se
caracterizează prin variaţii de 3-5°în decursul unei zile )
Febra IN apare în:septicemii,supuraţii pulmonare,infecţii biliare,
urinare.TBC pulmonar grav

Se caracterizează cu debut brusc cu primele 4-6 zile cu febră în

Tip 4 –FEBRA platou, alteori cu oscilaţii mai mari armată de afebrilitate.
RECURENTĂ Se întâlneşte în:Infecţii urinare, biliare,Leptospiroză,TBC
pulmonar,B. Hodhkin

Se caracterizează prin perioade febrile cu debut lent faţă de febra

Tip 5-FEBRA recurentă. Se întâlneşte în:B. Hodgkin,Bruceloză ,Neoplasm,Abcese
ONDULATĂ Abdominale

Tip 6- FEBRA DE Se caracterizează prin creşteri termice matinale. Se întâlneşte in

TIP INVERS TBC pulmonar
Evaluarea unui copil cu febră reprezintă o procedură complexă, în trei etape:
 căutarea etiologiei;
 evaluarea clinică și decizii imediate și de perspectivă;
 investigare pentru diagnostic și evaluarea com­pli­ca­țiilor

Colectarea anamnezei
Reperele obligatorii pentru medic sunt:
 Ce vârstă are copilul?
 Care este intensitatea febrei?
 Durata episoadelor febrile este important de remarcat, deoarece, de multe ori, medicul este solicitat în urgență.
 Se va întreba obligatoriu:
 A administrat antipiretic, există efectul antipiretic?
 Frecvența unor astfel de episoade?
 Simptome asociate?
 Contextul familiei?
 Predispoziția: patologia cardiacă, urinară? Boală Crohn? Imunosupresia?
 Foarte important este un bilanț comportamental al copilului înainte și după episod (alimentația, somnul,
activitatea).
 Examenul clinic
 Se vor consemna: starea generală, tenul, mobilitatea spontană, prostrația,
starea de conștiență, parametrii de tensiune, frecvența cardiacă.
 Pielea: celulită, erupții, cicatrice, cianoză, marmorare, purpură.
 Pulmonar: tahipnee, flutter al nasului, zgomote respiratorii, auscultație
(poate fi normală în pneumonie, atenție la debut).
 Osteoarticulare: durere, tumefacții, imobilitate, slăbiciune.
 Meningeal și neurologic: pierderea de tonus, fontanela bombată, gât rigid și
fotofobie. Zonele ganglionare vor fi analizate.
 Abdominal: hiperperistalism, debut gastroenterită. Atenție la debutul
neurologic și febril din sghigeloză. Durere, sensibilitate palpatorie,
splenomegalie?
 Dentiția și examinarea ORL completează examenul clinic: rinoree, otită,
conjunctivită, sinuzită (>4 ani).
 Examenul paraclinic
Examenele paraclinice sunt orientate în raport cu semnele clinice de debut.Se vor efectua
examene paraclinice de primă intenţie:
 Hemoleucogramă
 VSH
 proteina C reactive
 examen sumar de urină
 radiografie pulmonară
 examen ORL
 Hemocultură
 urocultură
 Coprocultură
 EKG/EEG
 examen stomatologic
 examen chirurgical
 Masuri fizice recomandate

o Hidratarea adecvată a copilului;

o Asigurarea unui confort de mediu (tcamerei 20-22°C),
evitarea supraîncălzirii copilului;
o Imbracat sumar, neinvelit;
o Amplificarea circulatiei aerului: ventilator, fereastra
deschisa;
o Bai cu apă caldă (cu 2 grade sub temperatura corpului),
cu excepţia cazurilor prezenţei tulburărilor de
microcirculaţie.
 Medicaţia antipiretică

Antipireticele sunt indicate doar dacă febra este mai mare de

38,5°C, în special dacă starea generală este modificată.
 Acetaminofen10-15 mg/Kg/doză, se poate repeta dacă persistă
sau reapare febra la interval de 4-6 ore. Nu se vor depași 5 doze
în 24 ore. La copilul 12 ani doza este de 325-650 mg, la 4-6 ore,
fară a depăși 4 g/zi. Acetaminofenul este indicat de la varsta de 1
lună;
 Ibuprofen7,5-10 mg/kg/doză (fără a depăși 30 mg/Kg/zi ), se
poate repeta după 6 ore. Prparatele cu ibuprofen sunt indicate
după varsta de 3 luni.
Convulsiile febrile
o Unele dintre cele mai frecvente și îngrijorătoare
accese convulsive pentru părinți sunt crizele
facilitate de febră (crize neepileptice), care apar la
copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 5 ani, pe
fundal de febră > 38°C(38,5°C intrarectal)
 Clasificarea
convulsiei febrile

CF simplă CF complexă
 Culegerea anamnezei
 Părinții ar trebui să fie întrebați despre un eventual istoric familial pentru convulsie
febrilă sau epilepsie, imunizări, consumul recent de antibiotice, durata atacului,
existența unei faze prelungite postictale sau prezența unui simptom focal. În timpul
examinării, trebuie acordată atenție asupra prezenței semnelor meningeale și a nivelului
de conștiență al copilului.

Diagnostic diferențial
 Infecții acute (meningite, encefalite, gastroenterite cu Shigella)
 Ingestii (difenhidramină, antidepresive triciclice, amfetamine, cocaină)
 Anomalii electrolitice (deshidratarea)
 Hipoglicemia
 Traumatisme cefalice
Investigații paraclinice
 Tratament
I. Metode nemedicamentoase de scădere a febrei
II. Antipiretice per os şi/sau i/r: Acetaminofen 15 mg/kg, fiecare 6
ore sau 60 mg/kg/24 ore sau Ibuprofen 5-10 mg/kg per doză,
maximum 30 mg/kg/zi
III. Anticonvulsivante Diazepam (în tratamentul de urgenţă): i/v sau
i/o (0,3 mg/kg)
"Tulburări de conștiență
la copii"
Definiție. Coma se defineşte ca o pierdere
prelungită a conştienţei şi vigilenţei (stării de
veghe) ce se manifestă prin absenţa
răspunsului adaptativ la stimulenţi externi
sau interni, în formele grave asociindu-se cu
tulburări vegetative.
 Modificarea stării de conştienţă presupune următoarele comportamente:
 confuz – dezorientare, reducere a recunoaşterii mediului înconjurător
 euforie– o senzaţie de bună dispoziţie (exagerată), de optimism nemotivat şi care apare în unele patologii nervoase sau
este provocată de unele substanţe narcotice
 anxietate– stare de nelinişte, de aşteptare încordată, însoţită de palpitaţii, jenă în respiraţie, întâlnită în unele boli
nervoase
 delir – dezorientare, frică, iritabilitate, percepţie alterată, halucinaţii
 stări confuze: confuzia şi delirul se produc ca urmare a unei „encefalopatii fluctuante” cu afectarea globală a funcţiilor
cognitive, la care se adaugă tulburări de conştienţă şi atenţie
 somnolenţă– somnoros dar uşor trezibil
 obnubilare– reducerea atenţiei, somnolenţă anormală, din care poate fi trezit uşor, dar pentru scurt timp
 stupoare (stupor, sopor)– imobil, poate fi trezit la stimulări viguroase, repetate, trezirea este scurtă, incompletă,
răspunsuri verbale şi gestuale defectuoase
 comă – inconştient, nu răspunde şi nu poate fi trezit
 stare vegetativă (comă vigilă) – comă prelungită, mai mult de o lună, cu menţinerea activităţii trunchiului cerebral şi a
reflexelor motorii, un termen total nefericit, caracteristic bolnavilor comatoşi, ai căror pleoape s-au deschis, lăsând
impesia că sunt în stare de vigilenţă
 mutism akinetic, abulie – bolnav treaz, imobil (alterarea tonusului muscular) şi tăcut
 catatonie – stare de imobilitate, asociată cu psihoze majore
 locked-in (blocat în sine) – conştient dar incapabil să mişte orice parte a corpului, cu excepţia ochilor
Există trei mecanisme de tulburare a conştienţei:
 leziunea difuză şi bilaterală a cortexului cerebral ce conduce la
tulburări de conştienţă în pofida păstrării mecanismelor de
activare (de exemplu în cazul statusului vegetativ)
 leziunea trunchiului cerebral, ce condiţionează afectarea
formaţiunii reticulare, conducând la reducerea nivelului de veghe
şi la apariţia unui somn patologic, întâlnindu-se în leziuni primare
(de exemplu, ictus în zona mezencefalică), leziuni secundare la
deplasarea structurilor intracerebrale, în cazul angajării temporo-
tentoriale sau cerebeloase
 combinarea leziunilor trunculare şi corticale bilaterale, care se
întâlneşte de regulă la otrăviri şi encefalopatii metabolice
Instrumente de evaluare a funcțiilor cerebrale la
copilul comatos:
 scara Glasgow (GCS), elaborată pentru
evaluarea pacienților comatoși adulți, dar este
adaptată și pentru populația pediatrică
 evaluarea repetată a copilului este destul de
importantă pentru prevenirea deficitului
neurologic permanent, care poate fi asociat
 scara FOUR (Full Outline of
Unresponsiveness), o scară adaptată pentru
populația pediatrică, în care evaluarea
răspunsului motor este înlocuit cu 2 evaluări
funcționale ale trunchiului cerebral:
- reflexele corneal, conjunctival și de tuse
- patternele respiratorii
 Diagnosticul diferențial al comei se face

cu:
Starea confuzională: reducerea nivelului de vigilenţă a atenţiei, incoerenţă în gândire, tulburări
de orientare în timp şi spaţiu şi față de propria persoană.Cauzele cele mai frecvente sunt:
intoxicaţia, hipoxia, traumatismul creierului, demenţa, excitarea emoţională excesivă
 "Coma psihogenă", apare printr-un mecanism de conversie isterică sau simulare conştientă,
necesită fondare prudentă pe argumente convingătoare: circumstanţe de debut, rezistenţă la
deschiderea ochilor, clipirea la manevre de ameninţare, evitarea lovirii feţei la proba cu
ridicarea mâinilor şi lăsarea lor bruscă să cadă la nivelul feţei, absenţa tulburărilor clinice
obiective, a semnelor neurologice, a modificărilor EEG
 Mutismul akinetic, pacientuleste vigil, mut şiimobil, mişcărileoculare sunt păstrate .Cauze:
leziunefrontalăbilaterală, hidrocefalieacutăsau o leziune a formaţiuniireticularemezencefalice
 Deaferentarea motorie (locked-in syndrome), pacientul este în conştienţă în pofida unei
tetraplegii, diplegii faciale, unei paralizii labio-gloso-faringo-laringeene şi a paraliziei lateralităţii
privirii, comunicarea se realizează prin clipire şi mişcări ale globilor oculari pe vertical. Cauze: o
leziuneprotuberanţialăprintromboza a. bazilare, mielinoză central
 Stare vegetativa, poate apărea la ieşirea din comă, când toate funcţiile psihice sunt pierdute, iar
cele vegetative sunt păstrate, ciclul veghe-somn, respiraţia, activitatea cardiacă, deglutiţia,
masticaţia, reacţiile pupilare sunt păstrate.
 Tratamentul
 Tratamentul simptomatic rezultă în înlăturarea cauzei care a dus la instalarea comei
 Poziționarea patului la 30-40 grade față de planul orizontal (ameliorează PIC)
 Menținerea homeostaziei (hipoglicemia – ictus cerebral, hiperglicemia – la stresoxidativ)
 Menținerea oxigenării adecvate la 95% și a pCO2 la 35-45 mm Hg (evitarea hipotensiei arteriale
și menținerea presiunii sistolice mai mare de percentila 5, pentru menținerea PIC
 Menținerea temperaturii normale a corpului (la fiecare 1°C – creșterea metabolismului cerebral
cu 5%, pentru prevenirea acceselor convulsive și sedarea copilului.
 Intubare, la scorul GCS < 8 puncte
 Diuretice (pentru tratamentul HIC), osmotice – Manitol (0,5g/kg), sausoluții hipertonice saline (5-
10 mL/kg pe minut)
 Corticosteroizi (pantru tratamentul edemului vasogenic), dexametazon (0,1-0,2 mg/kg la fiecare 6
ore)
 Barbiturice (reduc circulația cerebrală), scăderea edemului și metabolismului cerebral
 Hipotermia scade circulația cerebrală și previne staza venoasă (menținerea temperaturii
corporale de la 21 la 31°C)
 Bibliografie

 https://
www.medichub.ro/reviste/pediatru-ro/febra-un-prieten-care-ne-poate-trada
-id-1188-cmsid-64
 https://
www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2009/Recomandari%20Medicina%20de%
20Urgenta%202009/16%20Protocol%20de%20diagnostic%20si%20tratament%20al
%20convulsiilor%20si%20statusului%20epileptic%20la%20copil.pdf
 https://
dokumen.tips/documents/protocol-de-ingrijire-al-copilului-cu-febra.html
 http://
docplayer.ro/193619433-Febra-sindromul-febril-la-copii-convulsiile-febrile-a-l
-a-h-o-l-b-a-n.html
 https://
www.medichub.ro/reviste/medic-ro/convulsia-febrila-la-copii-id-1265-cmsid-
51