Sunteți pe pagina 1din 21

Boli alimentare

I.Introducere


II. Material ș i metode

 Alimentașia este un act


voluntar,fiind datorat
senzației de foame,
pentru care acțiunile
(căile) de satisfacere
sunt influențate de
apetit ș i este încheiat
când apare sațietatea,
stare cu durată redusă.
Un regim alimentar echilibrat menține:
→ Ostarea bună de sănătate
→ Capacitatea de muncă fizică și intelectuală


Cheltuiala energetică a unui individ variază în funcș ie de efortul
pe care îl depune:

Astfel, un individ în greutate de 70 kg care exercită o muncă


fizică mijlocie necesită 3000 calorii/zi, iar pentru o muncă grea
3500-4500 calorii/zi.
Alimentele pot îndeplini în anumite condiș ii ș i
funcții nefavorabile.Formele prin care
alimentele influențează nefavorabil starea de
sănătate sunt:
1.Consumul de alimente în doze superioare

necesităților

2.Consumul de alimente cu funcții diferite decât cele


necesare organismului

3.Consumarea de structuri cu valori predominante sau


în totalitate nealimentare, cum sunt produsele


alcoolice,tutunul ți altele.
Conducerea grețită a alimentației determină o
serie de stări fiziologice anormale, cum sunt:

1.Subalimentaș ia (Denutriș ia)

2.Supraalimentaț ia (Obezitatea)

3.Malalimentaț ia (Malnutriț ia)



1.Stare de subalimentație (Denutriție)

 Este rezultatul unei scăderi globale a rației alimentare, a


unei reduceri generale a troficității organismului. Stare de
denutriție poate rezulta prin:

a.
 Reducerea ingestiei alimentare întâlnită în:
-cancer,infecșii,alcoolism,tabagism
- colită,afecțiuni hepatice,stări de anxietate,anorexie pshică

b.
 Crețterea pierderilor de elemente nutritive pe diverse căi:
-diaree, arsuri, supurații cronice, albuminurii.

c.
 Crețterea nevoilor nutritive:
- în febră, hipertiroidie
-activitate fizică crescută
O pierdere în greutate care depățețte 15% poate fi considerată
denutriție.Pierderea depinde de importanța ți durata
deficitului alimentar.
 Dintre semnele frecvente întâlnite la acești bolnavi menșionăm:

 -la nivelul aparatului circulator se constată o scădere a debitului


cardiac cu scăderea concomitentă a presiunii arteriale

 -în sânge se evidențiază scăderea proteinelor sanguine


(hipoproteinemie,anemie) , scăderea lipidelor și colesterolului
sangvin

 -uneori se întâlnesc manifestări neurologice de tip polinevritic,


localizate mai ales la nivelul extensorilor piciorului, tulburări
trofice ți abolirea reflexelor osteo-tendinoase

 -se întâlnesc semne carențiale de vitamina B2, unele fenomene


asemănătoare pelagrei

2. Supralaimentația (Obezitatea)

Obezitatea reprezintă o boală metabolică caracterizată


prin acumularea de grăsimi în organism, realizând un
exces ponderal de peste 20% din greutatea
individului.

Exista un sistem pentru clasificare a supraponderii ți a


obezitații, bazat pe calculul indicelui de masă
corporală (IMC sau BMI-Body Mass Index). IMC se
obține împărțind greutatea exprimată în kilograme
prin valoarea la pătrat a înălțimii, exprimată în
metri:

 IMC=


La producerea acesti boli participădoi
factori:
 -exogen: abuzul alimentar
 -endogen,genetic: o predispozișie
constituțională (plus sedentarismul)

 În afară de excesul ponderal de diverse


grade, în cursul obezității apar frecvent
complicații:

 -respiratorii,cardiovasculare,articulare
 -metabolice (aterosclezoră, diabet
zaharat)
 -digestive(litiază biliară, coleciste,colite)
3. Malnutriția
 Decurge din grețita structurare a aportului de alimente, se
manifestă prin carențe sau excese în unele principii alimenetare
care în timp duc la alterarea diferitelor aspecte ale homeostaziei,
cu influențe de lungă durată asupra organismului.

 Determinanții malnutriției sunt:


v
v Distribuș ia proastă a hranei în anumite zone ale globului
v
v Lipsa avantajelor tehnologice în practicarea agriculturii în ț ările
subdezvoltate, rezultând o slabă producț ie a alimentelor de natură
vegetală

v Dieta alimentară axată exclusiv pe un anumit tip de alimente, precum ș i


consumarea de alimente sărace în factori nutritivi
v
v
v
Incidența malnutriției a cunoscut o crețtere de 80 de
milioane de oameni bolnavi din 1990, în anul 2010 înregistrându-
se un număr de 925 miliioane de malnutriți.
ș ara Nr. de malnutriț
i
(milioane)
India 217.05
China 154.0
Bangladesh 43.45
Pakistan 35.2
Etiopia 31.5
Tanzania 16.1
Brazilia 14.4
Indonezia 13.8
Vietnam 13.8
Thailanda 13.4
Nigeria 11.5
Kenya 9.7
Sudan 8.8
Madagascar 7.1
III.Rezultate
Aliment Aliment Calorii Proteine
Dimineața:
Cafea 200 cc - -

III.Rezultate ș i discuș ii
Lapte 100 cc 71 3,3
Zahăr 10 g 40 -
Prăjituri 2/3 buc 213 20
Pâinte 50 g 130 4
Unt 10 g 76 -
Dulceață 25 g 65 -

Ora 10:
Suc de fructe 125 g 50 -
Pâine 50 g 130 4
Unt 10 g 76 -
Schweitzer 40 g 142 11,3

Prânz:
Carne de vită 100 g 200 19,3
Ulei 5g 54 -
Cartofi 150 g 126 2,1
Grăsime 10 g 90 -
Schweitzer 65 g 247 18,5
Pâine 50 g 130 4
Fructe 100 g 50 0,5

Ora 16:
Prăjitură ½ buc 250 15
Pișcoturi(2 buc) 30 g 110 3,6

Seara:
Carne de vită 100 g 200 19,3
Grăsime 5g 45 -
Legume verzi 150 g 45 3
Grăsime 10 g 90 -
Schweitzer 65 g 247 18,5
Pâine 50 g 130 4
Fructe 100 g 50 0,
5
3057 Total: 150,9 g
Aliment Cantitate Calorii Proteine Lipide Glucide
Dimineața:

Lapte 200 g 130 6.6 8.02 9.88

Ora 10:

Pâine 50 g 130 4.25 1 26

Prânz:

Salată de crudități 200g 50 3.2 0.2 11.4


Carne slabă 100g 167 20.3 9 -
Măr 100g 58 0.3 0.4 15

Seara:

Fasole verde 200g 70 4.8 0.4 15.2


Pește (crap) 100g 67 7.5 3.9 -
Măr 100g 58 0.3 0.4 15

Total: 1050g 738 47.25 23.32 92.48


3.Tratamentul malnutriției

Malnutrișia poate fi cauzată de: boli cronice, SIDA (sindromul imunodeficienșei


dobandite), caș exie.

Malnutriții sunt expuți la infecții, tuberculoza fiind una dintre cele mai
receptoare a acestei condiții.

Măsura de prevenire a malnutriției constă în alimentația naturală în primele 6


luni de viață (laptele matern este cel mai complet ți echilibrat aliment,
având ți calități imunologice, datorită anticorpilor).

Tratamentul formelor uțoare ți medii de malnutriție protein-calorica (MPC)


se face în funcție de bilanțul nutrițional individual, majoritatea cazurilor
vindecându-se prin corectarea dietei ți suplimentarea rației calorice.

Tratamentul formelor severe de MPC cuprinde 3 etape:

 I. Prima fază se începe cu echilibrarea hidro-electrolitică ș i acido-bazică,


ș i cu tratamentul infecș iilor.

 II. A doua etapă (sau faza de reparare) este dominată de terapia dietetică.

 III. Convalescenț a, a treia etapă, vizează restabilirea compoziț iei


corporale printr-un aport proteic ț i energic optim.

 Scopul este acela de a determina accelerarea procesului de


crestere dupa primele 2-3 saptamani de la începerea dietei.
Criteriile de recuperare constau în creș terea greutăș ii ș i taliei
în funcție de varstă.


Bibliografie:
Ø Dietetica Bolilor Digestive – Dr. C. Zosin
Ø
Ø Cerea alimentară – Niculae I. Niculescu
Ø
Ø Alimentaș ia raș ională a omului sănătos ș i bolnav – Iulian
Mincu, Dorina Buboia
Ø
Ø Enciclopedia Alimentelor – Red Edizioni
Ø
Ø www. wikipedia.org
Ø
Ø www.romedic.ro