 INDRUMATOR PROIECT:

PROF.ING. CIOBANU VIORICA

 ABSOLVENT:
SPRANCENATU L. MIHAITA
 Cele mai utilizate organe de asamblare sunt: penele longitudinale si cele
inelare; bolturile si stifturile; piesele filetate etc.
 Avantaje :
 - momentul de torsiune capabil este mult mai ridicat
 - concentratori redusi de tensiune
 - posibilitatea deplasarii butucului în gol si sub sarcina .
 Dezavantaje :
 - inelele cer o prelucrare pretentioasa si sunt realizate din oteluri aliate de
mare rezistenta
 - asamblarea necesita un sistem axial de împingere
 - gabaritul radial este ridicat.
 Asamblarea cu pana reprezinta imbinarea demontabila a doua piese cu axa
geometrica longitudinala comuna(in general de tip arbore-butuc),utilizand
organele de masini numite pene. Au o larga raspandire in constructia de masini
si aparate, deoarece montarea si demontarea pieselor folosite la asamblare sunt
simple.
 Penele se executa din otel carbon avand diferite forme si dimensiuni
standardizate si se monteaza in canale prelucrate in arbori si alezaje(butuci).
Pozitia reciproca a pieselor este asigurata prin forta. Dupa pozitia axei lor in
raport cu axa longitudinala apieselor de asamblat, penele se clasifica in:
transversale si longitudinale.
 Penele transversale se monteaza cu axa lor perpendicular pe cea
 pieselor asamblate. Au forma trapezoidala de sectiune dreptunghiulara (cu una
sau ambele fete inclinate) sau pot avea muchiile rotunjite. Ele se folosesc:
 -pentru reglarea pozitiei relative a pieselor;
 -pentru asigurarea unei asamblari prin alta metoda;
 Ele se monteaza prin lovire cu ciocanul in zona bazei mari, iar demontarea se
realizeaza prin lovirea cu ciocanul pe baza mica a penei.
Verificarea asamblarii cu pana transversala consta in:
-examinarea aderentei suprafetelor de contact ale penei in locasul de pana
-examinarea prin ciocanire a penelor daca sunt bine stranse in locas.

In fig.1 a sunt aratate cateva tipuri de pene transversale.Se pot utiliza atat
la asamblare(ex.tija pistonului in capul de cruce la compresoare;la tiranti)cat
si la reglajul jocului intre piesele supuse uzurii(ex.jocul dintre fus si cuzinet).
 Penele longitudinale se monteaza cu axa lor paralel cu cea a pieselor
asamblate.Se intalnesc in mod curent la pozitionarea pe arbori a butucului
rotilor dintate,rotilor de curea,volantilor etc. Au rolul de a transmite
momentul de rasucire de la o piesa la alta.Variantele constructive
reprezentative pentru penele longitudinale sunt prezentate in tabelul de mai
jos.
 1. pene longitudinale cu prestrangere (de fixare), cand se realizeaza
imbinarea prin presiunea exercitata de suprafetele superioare si inferioare
ale acesteia asupra fundului canalului din piesele imbinate.Sunt utilizate la
transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase(fig.2 a,b,c,d,e)
 -pene inclinate cu nas
 -pene inclinate fara nas
 -pene plate
 -pene concave
 -pene tangentiale.
 2. pene longitudinale fara prestrangere(de ghidare),cand este asigurata
asamblarea prin presiunea butucului si a arborelui asupra fetelor laterale ale
penei.(fig.2 f,g,h)

Penele se pot executa din materiale plastice,caz in care se obtin fie prin
prelucrare fie prin turnare in stare topita direct in canalul de pana
existent.Stifturile de siguranta se executa din oteluri ca OL32,OL37,OL42.
Montarea penelor se face in canale prelucrate prin operatii de aschiere (cu
scule avand profilul conjugat cu cel al canalului).
 MATERIALELE din care se executa in general penele,sunt otelurile u cea a
canalului din butucul elementului montat pe arbore.

AVANTAJELE acestui tip de asamblari sunt simplitatea realizarii,precizia

imbinarii,costul scazut,rapiditatea montarii-demontarii si gabaritul redus.

DEZAVANTAJUL principal se datoreaza micsorarii bruste a sectiunii in

zona de montaj,determinand aparitia concentratorilor de tensiune atat in
arbore cat si in butuc.Ca urmare,utilizarea lor la masinile moderne de mare
putere si turatie este limitata.
 
 Stifturile sunt folosite pentru fixarea precisa a doua piese sau cu elemente de
legatura pentru transmiterea fortelor relativ reduse.In unele situatii,ele pot fi folosite
si ca elemente de siguranta.
 Caracteristica acestor asamblari este realizarea gaurilor in care vor fi
introduse stifturile.Coincidenta gaurilor din cele doua piese determina intr-o masura
hotaratoare calitatea asamblarii.Din acest motiv,gaurirea si alezarea gaurilor se
executa concomitent in ambele piese ce se vor asambla. In fig.3 sunt prezentate
cateva variante de asamblari prin stifturi.
 In general la montarea stifturilor care realizeaza montajul a doua piese se
parcurg urmatoarele etape:
-se solidarizeaza piesele dupa ce au fost pozitionate
-se executa gaurile in cele doua piese
-se alezeaza gaurile in cele doua piese
-se monteaza prin presare sau batere stifturile cilindrice sau conice
-daca este necesar,se asigura contra desfacerii.
 Pana se introduce in canal prin presare,cu dispozitive evitandu-se lovirea cu ciocanul
ce poate produce deteriorari ale penei sau ale peretilor canalului.
 O imbinare cu strangere se demonteaza prin deplasarea butucului de pe locul fixat de
contact spre inaltimea mai mica a penei,iar in cazul cand butucul este fixat la capatul
arborelui,prin scoaterea penei din canalul ei.
 La montarea imbinarilor cu pana fara strangere,pana se aseaza in canalul arborelui
cu ajustaj aderent(fara joc lateral),insa cu joc intre fata lata a penei si fundul
canalului din butuc.
 La asezarea pe arbore,butucul nu trebuie sa oscileze pe pana si sa fie asezat
exclusiv pe suprafata cilindrica a arborelui.In acest scop,dupa montare se verifica
jocul radial al butucului,care trebuie sa se incadreze in limitele prescrise pentru
imbinarea respectiva.
 La demontare,pentru scoaterea penelor din canal,se prevede o gaura filetata
in pana,in ea introducandu-se un surub avand o portiune filetata mai mare
decat grosimea penei,astfel incat varful surubului,rezemandu-se de fundul
canalului si continuand sa fie insurubat,produce ridicarea penei.
 Atelierul de lacatuserie este un spatiu destinat desfasurarii activitatii practice unde
sunt amplasate bancuri de lucru,masini unelte cat si mijloace nemecanizate
respectandu-se normele de protectie a muncii.
Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca
accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri,
sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
 Acestea sunt:
 -asigurarea iluminatului,incalzirii si ventilatiei in atelier;
 -masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
 -sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate
electric;
 -masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii;
 -atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a
incendiilor;

 -la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la
prize,masinile vor fi oprite,sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

-daca in timpul realizarii unor operatii mecanice sar aschii vor fi purtati
ochelari de protectie;

-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de

polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe
masina.Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.
 Asamblarile demontabile se caracterizeaza prin aceea ca folosesc organe
care permit montarea si demontarea, respective deplasarea relativa (in
repaus sau in timpul functionarii) a pieselor asamblate.Sunt asamblari cu
cea mai mare raspandire atat in constructia de masini,dispozitive si instalatii
industriale (cazane,recipienti,conducte,etc.) cat si in constructii metalice
(grinzi,ferme).
 In general organele asamblarilor demontabile constituie si sursa unor
defecte si accidente grave, motiv pentru care se intreprind si in present
cercetari experimentale de laborator si se fac observatii practice.Aparitia
unor materiale noi(aliaje pe baza de titan) si a unor medii de lucru
caracterizate prin temperaturi ridicate, face ca problema asamblarilor
demontabile sa constituie o sursa de preocupare atat pentru cercetatori cat si pentru
proiectanti.
 Vă mulțumim pentru atenția acordată!