Bună ziua drag profesor, asta-i proiectul meu

“top 10 substanțe din viața mea”

Racovschii Dumitru Clasa 8-a “D”

Hidroxid de sodiu
Formulă moleculară: NaOH
PROPRIETĂŢI FIZICE: ESTE O SUBSTANŢĂ SOLIDĂ, ALBĂ,
OPACĂ, FOARTE HIGROSCOPICĂ. ESTE UŞOR SOLUBILĂ ÎN APĂ
ŞI ALŢI SOLVENŢI POLARI, DIZOLVAREA FIIND EXOTERMĂ. ESTE
LUNECOASĂ LA PIPĂIT ŞI CAUSTICĂ, ATACÂND PIELEA. ARE
GUST LEŞIETIC.

Obtinere:
1. Procedeul caustificării dintre carbonatul de sodiu şi
hidroxidul de calciu: Proprietati chimice:
Na2CO3 + Ca(OH)2 → CaCO3 + 2NaOH
1. Reacţia cu oxizii acizi. Se obţin săruri de sodiu şi apă.
2. Reacţia oxidului de sodiu cu apa:
Na2O + H2O → 2NaOH 2. Reacţia cu metalele. Se obţin combinaţii complexe.

3. Reacţia sodiului cu apa: 3. Reacţia cu unele săruri. Se obţin baze mai slabe.
2Na + 2H2O → 2NaOH + H2↑
4. Reacţia cu nemetalele. Se obţin săruri de sodiu
Acidul Clorhidric
Raspindirea: Acidul clorhidric se găsește liber în gazele vulcanice și
în sucul gastric. Sub formă de compuși (cloruri), putem enumera
clorura de sodiu (NaCl) sub formă de zăcăminte de sare și în apele
sărate, clorura de potasiu (KCl) și clorura de magneziu (MgCl). Formula moleculara: HCL

OBTINEREA:

1. Sinteza din elemente PROPRIETATI CHIMICE:

H2 + Cl2 → 2 HCl↑
1. Acțiunea asupra indicatorilor.
2. Reacția clorurilor cu acizi tari
H2SO4 + 2NaCl → H2CO4 + 2HCl ↑ 2. Reacția cu metalele

PROPRIETATI FIZICE: 3. Reacția cu oxizii bazici

• gaz incolor cu miros înțepător; 4. Reacția cu sărurile.

• mai greu decât aerul; 5. Reacții în stare gazoasă

• foarte solubil în apă;

Hidroxid de calciu
Răspândire: Se găseşte sub forma minerală, portlandit, Formulă moleculară: Ca(OH)2
care este relativ rară, putând fi găsită în nordul Irlandei.
Mai poate fi găsit în unele roci vulcanice, plutonice şi
metamorfice.
PROPRIETATI FIZICE: Este o substanţă
solidă, inodoră, cu o solubilitate mică în apă.
Este solubilă în glicerină şi unii acizi, şi
insolubilă în alcooli.
OBTINERE:
1. Reacţia varului nestins, CaO, cu apa. Reacţia este puternic PROPRIETATI CHIMICE:
exotermă. Varul nestins este obţinut în cuptoarele de var, în
urma arderii pietrei de var sau calcarului (CaCO3)
CaCO3 → CO2 + CaO CaO + H2O → Ca(OH)2
2. Reacţia în fază apoasă a clorurii de calciu, CaCl2, cu
hidroxidul de sodiu.
CaCl2 + 2NaOH → Ca(OH)2 + 2NaCl
Utilizari: - vopsirea tulpinii pomilor
împotriva înghețului și a insectelor;
- în medicină, ca neutralizant pentru
arsurile cauzate de acidul sulfuric și
pentru intoxicațiile cu acid oxalic;
- în laboratorul de chimie, soluția sa se
folosește la identificarea dioxidul de
carbon.
1. Caracter bazic mediu ,
ionizându-se în soluţie apoasă.
2. Reacţia de carbonatare. Se
obţine carbonat de calciu şi apă.
3. Reacţia cu acizii. Se obţin
săruri de calciu şi apă.
Grafi Formula chimică: C

t
Utilizarea: Grafitul se poate comporta ca un metal și
conduce electricitate, dar și ca un nemetal care rezistă la
temperaturi ridicate.

Caracterizare: Grafitul sublimează la o temperatură de

3825 °C, fiind insolubil în acizi, devine magnetic bipolar
numai după o tratare pirolitică, are un caracter anizotropic
accentuat și este un bun conductor electric.

Răspândire:
Grafitul apare în natură sub formă de granule, în rocile
metamorfice bogate în carbon, și ca vinișoare sau sub
formă de filon în pegmatite.
Proprietăți chimice:
Proprietățile fizice: 1. Este capabil să reacționeze cu săruri, metale alcaline;
1. culoare - în intervalul de la oțel gri la negru; 2. în acizii neoxidanți nu se dizolvă.
2. metal strălucire; 3. fluorurată;
3. curentul electric conduce bine;
Amoniac
Răspândire: Atmosfera terestră conţine amoniac în
cantităţi mici . Rocile profunde conţinând azoturi formează
prin hidroliză ammoniac. Prin putrefacţie, unii compuşi
organici se descompun în amoniac.
OBTINERE:
1. Obţinerea din săruri de amoniu, prin reacţia
cu o bază mai tare:
2NH4Cl + Ca(OH)2 → CaCl2 + 2NH3 + 2H2O
2. Sinteza propriu-zisă.
2N2+3H2 <=> 2HN3
UTILIZARI:
- obţinerea HNO3,
- Na2CO3., îngrăşăminte cu azot, săruri de amoniu,
materiale plastice, coloranţi, medicamente.
Formulă moleculară: NH3
PROPRIETATI FIZICE: Este un gaz incolor, cu miros
puternic înecăcios, mai uşor decât aerul. Se dizolvă
exoterm foarte uşor în apă. Solubilitatea lui scade cu
creşterea temperaturii. În stare lichidă şi în cristale,
moleculele de amoniac sunt asociate prin legături de
hidrogen.
PROPRIETATI CHIMICE:
1. Are un caracter bazic mai pronunţat decât apa, fiind însă o
bază slabă.
2. Are şi un caracter redox reducător, Se descompune în
elemente.
3. Arde în prezenţa oxigenului, dar nu în aer.
4. Reacţionează cu acizii, formând săruri de amoniu.
Monoxidul de carbon
Formula moleculara: CO
Stare naturală: Monoxidul de carbon nu se găsește liber
în natură.

OBTINEREA:
1. Arderea cărbunelui în aer.
C + O2+4N2→ CO2+4N2 ↑

2. Arderea cărbunelui în curent alternativ de aer cald și vapori PROPRIETATI CHIMICE:

de apă.
CO2+C→ 2 CO↑ 1. Reacția cu oxigenul.
2. Caracterul reducător este folosit la obținerea metalelor
3. Arderea cărbunelui în curent concomitent de aer cald și din oxizi.
vapori de apă.
C + HO→ CO↑+ H↑ Utilizări:
• Gazul de generator și cel de apă se pot utiliza drept
PROPRIETATI FIZICE: combustibili.

CO este un gaz incolor, având densitatea aproape egală • CO se utilizează drept agent reducător la obținerea
cu a aerului, greu solubil în apă. fontei.
Dioxid de carbon Formulă moleculară: CO2
Utilizări:
Raspindire: Dioxidul de carbon se gaseste liber în
• în industria frigorifică (gheață uscată);
atmosferă și în apele carbogazoase.
• obținerea sifonului;
OBTINERE:
1. Arderea cocsului în exces de aer. • stingătoare de incendiu;
C + O2 → CO2↑
• obținerea unor carbonați.
2. Descompunerea termică a calcarului.
CaCO3 → CaO + CO2↑
Proprietăți chimice:
1. Dioxodul de carbon nu arde și nu întreține arderea.
PROPRIETATI FIZICE:
2. Reacția cu apa (obținerea sifonului)
• gaz incolor, inodor și insipid. CO2 + H2O ⇔ H2CO3

• mai greu decât aerul. 3. Reacția cu bazele solubile este folosit la

recunoașterea dioxidului de carbon
• se lichefiază ușor. CO2 + Ca(OH)2 → CaCO3↓+ H2O
Acidul azotic PROPRIETATI FIZICE:
• lichid incolor cu miros înțepător;

Raspindire: Acidul azotic se găsește liber foarte puțin • mai greu decât apa;
în atmosferă și în apa de ploaie. Sub formă de compuși
(azotați): de sodiu (NaNO)și de potasiu (KNO) • fumegă în aer umed;

• solubil în apă.
PROPRIETATI CHIMICE:
OBTINERE: Formula moleculara: HNO3 1. Acțiunea asupra indicatorilor.
1. Oxidarea NH3
4 NH3 + 5 O2 → 4 NO↑+ 6 H2O 2. Reacția cu metalele

2. Oxidarea NO la NO2 3. Reacția cu oxizii bazici

2 NO + O2→ 2 NO2↑
Utilizări: 4. Reacția cu sărurile.
3. Absorbtia NO2 in solutuie diluata de HNO3 • obținerea azotaților;
4 NO2 + O2 + 2 H2O → 4 HNO3
• fabricarea acidului sulfuric;
În laborator, HNO se obține prin reacția azotaților cu
acizi puternici: • oxidant;
H2SO4 + 2 KNO3 → K2SO4+ 2 HNO3
• obținerea explozibililor;
Diamantul
Proprietăți fizice:
Formula chimică: C Structura diamantului determină proprietățile sale fizice,
acestea fiind evaluate în funcție de patru criterii:
1. duritate;
Proprietăți chimice: 2. densitate;
Compoziția unui diamant poate include atât substanțe 3. dispersia și refracția luminii;
solide, cât și lichide și gazoase, dintre care cele mai 4. cristal lattice.
frecvente sunt:
1. azot;
2. bor;
3. aluminiu;
4. siliciu;
5. calciu; Utilazri:
6. magneziu. 1. Există multe potențiale utilizări viitoare pentru diamante.
2. Diamantele sunt folosite la locul de muncă ca pastă și unelte
de tăiere.
3. Diamante cu claritate excepțională sunt alese pentru bijuterii.
Nitroceluloză Proprietăți:
Formulă chimică: C6H7O2 (ONO2)3 1. Este inflamabil chiar în lipsă de oxigen, arde cu
flacără galbenă formând CO2, CO, H2O, N2 și H2
Obținere: Nitratul de celuloză este produs în industria 2. In timpul arderii în comparație cu praful de pușcă nu
chimică pe scară largă din celuloză și un amestec de acid
rezultă un fum vizibil: C6H7O2(ONO2)3 =CO2 +CO
azotic concentrat, acid sulfuric concentrat și ulei.
+ H2O+ N2 +H2.
3. În oxigen arde atît de repede, încît nu reușește să
H2SO4 + HNO3 = HSO4 + H2NO3
provoace arsuri
H2NO3 = H2O + NO2

Utilizare:
1. La producerea de mătase sintetică.
2. Dizolvat în acetonă sau alți solvenție este folosit ca liant la
lacuri speciale numite nitrolacuri, lacuri rezistente la
solicitări mecanice.
3. în pirotehnică este folosit la producerea unor efecte la
focurile de artificii.
Multumesc pentru atentie!