Sunteți pe pagina 1din 11

Cultul personalității


Nicolae Ceaușescu
În perioada Războiului Rece, Președintele României Nicolae Ceaușescu a
fost subiectul celui mai pronunțat cult al personalității din 
blocul răsăritean. Inspirat de cultul personalității lui Kim Il-sung din 
Coreea de Nord, a început în 1971 prin Tezele din iulie care a schimbat
perioada de liberalizare din anii 1960 cu o ideologie naționalistă strictă.
Inițial cultul personalității era centrat în jurul lui Nicolae dar, începând cu
anii 1980, și soția sa Elena a început să fie subiectul acestui cult. Începând
din iulie 2015, cultul dictatorului Nicolae Ceaușescu est e interzis prin


legea nr. 217, ca urmare a condamnării acestuia la genocid .
Click icon to add
p icture

Începuturile cultului personalității se găsesc în aclamarea lui Ceaușescu în urma discursului său în
care condamna invazia trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia din 1968 cu scopul de a
curma seria de reforme cunoscută ca Primăvara de la Praga. Începând cu acea dată, România a fost
tot mai puternic identificată cu Ceaușescu, atât în media națională cât și în declarațiile oficialilor.
Deși a existat un cult al personalității în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, "regimul sultanistic" lui
Nicolae Ceaușescu a depășit cu mult granițele acestui cult.
Click icon to add
p icture

Când Nicolae Ceaușescu a preluat noua funcție de Președinte al României, a primit un sceptru prezidențial. 
Salvador Dalí l-a felicitat pe Ceaușescu pentru noul său sceptru, printr-o telegramă publicată la 4 aprilie 1974 de
ziarul Scînteia, publicație controlată de stat, care nu a observat sarcasmul din această remarcă.
Ceaușescu ocupa funcțiile de Președinte, șeful Forțelor Armate, secretar general al Partidului Comunist Român,
președintele Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, președintele Consiliului Național al Oamenilor
Muncii și președintele Frontului Democrației și Unității Socialiste.
Încă din primii ani, copiii învățau poezii și cântece în care erau omagiate „partidul, conducătorul și națiunea”.
Scopul acestui cult era asigurarea imposibilității opoziției publice față de Ceaușescu și el era considerat prin definiție
perfect și absolvit de orice critică.
Ceaușescu a început să fie reprezentat în media națională drept un teoretician
comunist de geniu care a adus contribuții importante ideologiei 
Marxist-leninisteși drept un lider politic ale cărui "gânduri" erau sursa tuturor
realizărilor naționale. Lucrările sale erau republicate la intervale regulate și erau


traduse în diferite limbi. Lucrările au ajuns la câteva zeci de volume, sub
titulatura „România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate”,
care erau omniprezente în librăriile din România. Elena era reprezentată drept
„Mama națiunii” iar vanitatea și dorința ei de onoruri le-au depășit pe cele ale
soțului ei.
În ianuarie 1978, aniversarea vârstei de 60 de ani a Conducătorului a declanșat
o beție a cuvintelor fără precedent, el fiind numit „Cîrmaci înțelept”,
„conducător vizionar”, „strateg genial”, „stegar viteaz”, „al nostru Erou”,
„Eroul națiunii”, „neobosit Erou”, „cel mai de seamă Erou printre eroii
neamului”, „Eroul păcii mondiale”, „ctitor de geniu”, „carpatic scut”, „simbol
viu al năzuințelor”, „stejar de vis, de-avînt, de omenie”, „vîntul care mișcă
pădurea”, „marele tribun al neamului”, „fiu luminat al patriei”, „titan modern”,
„marele contemporan”, „fondatorul României socialiste”

Media a folosit expresia de "Epoca de Aur a lui Ceaușescu" și o paletă întreagă de
apelative precum "garantor al progresului și independeței națiunii" și "arhitect
vizionar al viitorului națiunii". Dan Ionescu, scriitor la Europa Liberă, a realizat o
compilație de apelative adresate lui Ceaușescu de diferiți scriitori. Acestea
includeau "arhitect", "corp ceresc" (Mihai Beniuc), "demiurg", "zeu secular" (
Corneliu Vadim Tudor), "geniu", "sfânt" (Eugen Barbu), "miracol", "luceafăr" (
Vasile Andronache), "navigator" (Victor Nistea), "Făt-Frumos" (Ion Manole),
"mântuitor" (Nicolae Stoian), "soare" (Alexandru Andrițoiu), "titan" (Ion Potopin)
și "vizionar" (Viorel Cozma).
Totuși, a fost descris drept un om de origini umile care a ajuns în frunte prin
efoturile proprii, fiind astfel legat simbolic de al ți rebeli din istoria României
precum Horea și Avram Iancu.De asemenea, numele său era adesea alăturat
marilor conducători din istoria României, precum Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, 
Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza.
Click icon to add
p icture

Deloc surprinzător, soții Ceaușescu erau foarte preocupați de
imaginea lor publică. Majoritatea fotografiilor îi reprezentau ca fiind
în jurul vârstei de 45-50 de ani. Televiziunea Română avea ordine
stricte de a-l înfățișa în cea mai bună lumină. De exemplu,
producătorii trebuiau să aibă grijă ca niciodată să nu fie observată
statura mică a lui Ceaușescu (1,65 m). Elena nu era niciodată văzută
din profil datorită nasului ei mare și înfățișării ei casnice.
Consecințele pentru încălcarea acestor instruc țiuni erau severe; un
producător care a difuzat înregistrări cu Ceaușescu în care clipea des
și se bâlbâia și a fost interzis timp de trei luni.
După ce într-un ziar cuvântul „învățăminte” a fost 
despărțit în silabe, și a continuat pe noua coloană cu
formularea „minte, tovarășul Nicolae Ceaușescu...” 
cenzura a impus interzicerea despărțirii unor cuvinte în
silabe la capetele de rând care ar fi putut produce
interpretări tendențioase la adresa „tovarășului” sau
„tovarășei”. Numele Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu
nu se despărțeau niciodată în silabe la cap de rând.
Intelectualii erau contactați pentru a-și aduce omagiul lui Ceaușescu.În 1973 s-a publicat un volum
mare intitulat Omagiu, cu ocazia împlinirii vârstei de 55 de ani, în care se scria printre altele:

„Privim cu prețuire și respect la armonia vieții sale de familie. Atașăm o semnificație etică specială
faptului că viața sa, alături de cea a tovarășei sale de viață, fostă muncitoare textilistă și
militantă a U.T.C., membră a partidului din vremea ilegalității, astăzi Erou al Muncii Socialiste,
om de știință, membră a C.C. al P.C.R., tovarășa Elena Ceaușescu, oferă imaginea
exemplară a destinelor a doi comuniști”

Enculescu Alexandra
Maria

Clasa a XII-a C

S-ar putea să vă placă și