Protecția copilului

Profesor coordonator: Lect. univ.dr. Ioana Atudorei

Studentă: Avădanii Bianca-Elena
Iana Raluca Theodora
Grupa:16LF201
 Sistemul de protecţie a copilului
După revoluţia din 1989, au avut loc schimbări în vederea îmbunătăţirii situaţiei copiilor din
instituţii dar o reformă fundamentală nu a avut loc decât opt ani mai târziu. 1997 este anul în care a
luat fiinţă sistemul de protecţie iar responsabilitatea pentru funcţionarea acestuia a fost delegată de
la nivel central la nivel judeţean. Astfel au fost înfiinţate 41 de Direcţii Judeţene pentru Protecţia
Copilului şi câte una în fiecare din cele 6 sectoare ale Bucureştiului, responsabile financiar şi
operaţional atât pentru copiii aflaţi în dificultate cât şi pentru instituţiile de ocrotire din raza fiecărui
judeţ. Abordarea descentralizată a avut drept scop prevenirea instituţionalizării prin acordarea de
sprijin familiilor şi închiderea instituţiilor de mari dimensiuni concomitent cu găsirea unor soluţii
alternative de protecţie a copilului.
O serie de elemente au accelerat reforma sistemului de protecţie a copilului în
România: înfiinţarea Departamentului pentru Protecţia Copilului (care ulterior a
suferit mai multe modificări de titulatură, în prezent funcționând sub denumirea de
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie) – instituţie
centrală cu rol de coordonare şi elaborare a politicilor în domeniu – şi preluarea
(începând cu anul 2000) de către Direcţiile pentru Protecţia Copilului (actualele
Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului) a instituţiilor care
adăposteau copii, aflate în subordinea altor instituţii centrale (sănătate, educaţie).
Serviciile de protecţie a copilului
Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările și completările ulterioare stabileşte atât tipurile de
servicii destinate prevenirii separării copilului de părinţi, cât şi pe cele de protecţie
specială a copilului care a fost temporar sau definitiv separat de părinţi. S-au
organizat şi au devenit funcţionale următoarele tipuri de servicii: servicii de
zi, servicii de tip familial şi servicii de tip rezidenţial.
SERVICII DE ZI
Sunt acele servicii prin care se asigură menţinerea, refacerea şi dezvoltarea
capacităţilor copilului şi ale părinţilor săi, pentru depăşirea situaţiilor care ar putea
determina separarea copilului de familia sa. Acestea cuprind:
a) centre de zi;
b) centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi;
c) centre de asistenţă şi sprijin pentru readaptarea copiilor cu probleme psihice şi
sociale;
d) serviciile de monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi
abandoneze copilul.
SERVICII DE TIP FAMILIAL
Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigură, la domiciliul unei
persoane fizice sau familii, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau
definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii în condiţiile prezentei legi a măsurii
plasamentului.
SERVICII DE TIP REZIDENTIAL
Rolul serviciilor de tip rezidenţial este de a asigura protecţia, creşterea şi îngrijirea
copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii în
condiţiile legii a măsurii plasamentului.
Aceste servicii includ centrele de plasament (inclusiv casele de tip familial),
centrele de primire a copilului în regim de urgenţă, precum şi centrele maternale.
Instituții cu atribuții în protecția și promovarea drepturilor copilului
•La nivel central – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi
Adopţie aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice;
•La nivel judeţean – Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului
(DGASPC), în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv a Consiliilor Locale ale
Municipiului Bucureşti;
•La nivel local – Serviciile Publice de Asistenţă Socială, organizate la nivelul
municipiilor şi oraşelor, sau persoane cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul
propriu al consiliilor locale comunale
 YCARO –Young Citizens Access to Rights Opportunities

Proiectul ”YCARO –Young Citizens Access to Rights Opportunities” răspunde celor 4 obiective generale
enunţate în Strategia Naţională pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020
(Îmbunătăţirea accesului tuturor copiilor la servicii de calitate, Respectarea drepturilor şi promovarea
incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile, Prevenirea şi combaterea oricăror forme de
violenţă, Încurajarea participării copiilor la luarea deciziilor care îi privesc).
Parteneriatul vizeaza implicarea unor institutii de educație din Romania  si Italia, solicitantul este
organizația The Marist International Solidarity Foundation.
Proiectul își propune să ofere oportunități de dialog și de formare de abilități copiilor și tinerilor, în
vederea participării acestora la procesele de luare a deciziilor, respectiv implicării în crearea unor
mecanisme care să le susțină nevoile și care să-I ajute să depășească impactul negativ al pandemiei de
Covid-19. Prin activitățile ce ar urma să fie implementate se are în vedere creșterea gradului de respectare
a drepturilor copilului în România și Italia, adoptarea unor măsuri care să ofere o mai bună protecție
copiilor afectați de pandemia Covid-19 și oferirea de instrumente de lucru școlilor și partenerilor locali,
astfel încât aceștia să devină apărători activi ai drepturilor copilului.
Obiectivul general al proiectului vizează implicarea a 150 de levi, profesori, părinți și angajați ai
sistemului de protecție social în activități care să contribuie la integrarea participării copiilor în
procesele de luare a deciziilor cu privire la orice situații de urgență care afectează accesul la educație
în țările participante, ca agenți active ai schimbării. În cadrul proiectului se vor organiza workshop-
uri și campanii de conștientizare și vor fi realizate materiale care să vină în întâmpinarea copiilor și
a specialiștilor care lucrează în domeniul educației și protecției copilului.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 6, ca partener în proiect, va fi
implicat în următoarele activități:

Va implica un număr de angajați care să participe la cele 6 workshop-uri în calitate de

beneficiari.
Durata proiectului: 2 ani
 Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România

Proiectul este finanțat prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul programului
„Justiție”, gestionat de către Ministerul de Justiție din România în calitate de Operator de Program.
Proiectul reprezintă o acțiune strategică menită să sprijine autoritățile administrației publice din România să adopte
o acțiune coordonată în abordarea provocărilor reprezentate de punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul.
Obiectivul general: susținerea punerii în aplicare a Convenției de la Istanbul în România și vizând în mod implicit,
reducerea violenței în familie și a violenței împotriva femeilor, acest proiect este destinat să faciliteze schimbul de
bune practici cu instituții norvegiene relevante, cu experiență în domeniul violenței în familie și a violenței
împotriva femeilor.
Obiective specifice:
Realizarea unei evaluări a cadrului instituțional național în domeniul violenței domestice și violenței împotriva
femeilor;
Îmbunătățirea metodelor de intervenție interinstituțională la nivelul sistemului judiciar, inclusiv la nivelul
organelor de aplicarea a legii;
Sprijinirea serviciilor sociale specializate în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice și a violenței de
gen;
Înființarea centrelor de consiliere a agresorilor și elaborarea unei metodologii unitare și a unui set de instrumente
standardizate pentru lucrul cu agresorii;
Sprijin și consiliere pentru victimele violenței sexuale;
Campanii de prevenire a violenței domestice și a violenței împotriva femeilor.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) este solicitantul
proiectului, iar Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 6 este partener.
Implementarea proiectului la nivelul sectorului 6 București va avea ca obiectiv înființarea centrului de
consiliere pentru agresori, cu o capacitate de 10 locuri, care va funcționa cel puțin 24 de luni. Perioada
de sustenabilitate a proiectului este de 5 ani.
Administrarea centrului va fi responsabilitatea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului sector 6.
Centrul de consiliere pentru agresori va oferi următoarele tipuri de servicii:
a) Consilierea psihologică pentru reducerea comportamentului violent și de control asupra membrilor
familiei;
b) Educație și consiliere pentru dezvoltarea abilităților de viață prosocială;
c) Sprijin pentru reabilitarea, reinserția și integrarea/reintegrarea social a agresorilor;
d) Educație cu privire la egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.
Durata proiectului: 36 luni
Bibliografie
https://www.protectiacopilului6.ro/protectiacopilului6ro_doc_50_proiecte-derulate-d
e-directia-generala-de-asistenta-sociala-si-protectia-copilului-sector-6_pg_0.htm

http://andpdca.gov.ro/w/prezentare-generala/