CONDUITA IN URGENTE MEDICO -

CHIRURGICALE

Curs 11 – IDENTIFICAREA
SITUATIILOR DE CRIZA SI
DEZASTRE
Dr. Gabriela Turcu
 DEZASTRELE
 Hazardul este un eveniment amenințător și reprezintă probabilitatea de
apariție într-o anumită perioadă a unui potențial factor dăunător pentru om,
pentru bunurile produse de acestea și pentru mediu.

 Dezastrul - un hazard este considerat dezastru dacă sunt înregistrate cel puțin zece
pierderi de vieți omenești sau 50 de persoane rănite și pierderi materiale de peste un
milion de dolari.

 Dezastrul actual produce o multitudine de distrugeri asupra populației în

termeni de pierderi de vieți omenești și bunuri materiale. Acestea constituie
rezultatul direct a ceea ce este denumit primul dezastru.

 Impactul primului dezastru produce al doilea val de distrugeri declanșat de

lanțul de evenimente legate de primul dezastru printr-o relație cauză-efect, ce
rezultă în afectarea indirectă a oamenilor la distanță de dezastrul original.
Acesta poate fi denumit al doilea dezastru.
 DEZASTRELE

 Riscul reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieți omenești, al numărului

de răniți, al pagubelor aduse proprietăților și activităților economice de către un
anumit fenomen natural într-un anumit loc și într-o anumită perioadă.

 Vulnerabilitatea reprezintă măsura în care un sistem poate fi afectat în urma

impactului cu un hazard

 Capacitatea de rezistență reprezintă totalitatea forțelor și a resurselor cu

ajutorul cărora societatea poate să facă față unui hazard

 Situația de urgență (situație extremă) este un alt termen relativ similar cu cel de
dezastru
 DEZASTRELE

 O urgenţă în masă sau un incident cu victime în masă este o situaţie

tipică în care există o discrepanţă bruscă între nevoile acute şi resursele
disponibile local, adică distrugerile şi rănirile depășesc capacitatea
comunităţii de a face faţă consecinţelor acesteia

 Un dezastru medical se produce atunci când efectele destructive ale

forțelor naturale sau produse de om depășesc capacitatea unei arii date de a
satisface cererile de îngrijiri medicale

 succesiunea manifestărilor unui eveniment extrem este: hazard – risc –

amenințare – impact/ dezastru – faza post-impact.
 DEZASTRELE - CLASIFICARE
În funcție de geneză
A. Hazarde naturale
Hazardele endogene - erupțiile vulcanice și cutremurele

Hazardele exogene se diferențiază în:

 hazarde climatice (tornade, furtuni, fulgere, grindină, polei, secetă etc)

 hazarde geomorfologice (eroziune, deplasări de teren)

 hazarde hidrologice (inundațiile)

 hazarde oceanografice (ridicarea nivelului oceanului planetar)

 hazarde biologice (epidemii, invazii de insecte și rozătoare)

 hazarde biofizice (focul)

 hazarde astrofizice (căderea meteoriților)

 DEZASTRELE - CLASIFICARE
B. Hazardele antropice - generate de diferite activități umane

accidentele din industrie

accidente din agricultură

accidente din transporturi

războaiele

dezastrele tehnologice, în special cele legate de materialele chimice și

radioactive
poluarea cu metale grele datorată activităților miniere și a celor din

industria metalurgică
 DEZASTRELE - CLASIFICARE
În funcție de suprafața afectată

hazarde globale, sistemice - tendința de încălzire a climei din cauza efectului de seră
artificial, reducerea stratului de ozon, tendința de creștere a nivelului Oceanului Planetar

hazarde globale cu efecte regionale - deșertificarea și eroziunea solurilor

hazarde regionale - afectează suprafețe întinse pe continente și oceane și cuprind

furtunile, poluarea apei, aerului și solului

hazarde locale și punctuale - alunecările de teren, erupțiile vulcanice, cutremurele; deși

se manifestă pe suprafețe restrânse aceste hazarde pot să aibă efecte deosebit de puternice.
 DEZASTRELE - CLASIFICARE
În funcție de mărimea efectelor

Hazarde cu efecte reduse - produc pagube mici ce pot fi remediate prin forțe
locale.

Hazarde cu efecte severe - produc perturbări ale funcționării societății, pagube

importante și răniri de persoane ce necesită intervenția formațiunilor de protecție
civilă și a altor organisme abilitate

Dezastre (catastrofe) - produc întreruperea sau perturbarea gravă a funcționării

societății și generează victime omenești, mari pagube materiale și distrugeri ale
mediului; aceste efecte depășesc capacitatea societății de a reacționa eficient prin
folosirea resurselor locale, fiind necesare intervenții și ajutoare pe plan național și
internațional.
 DEZASTRELE - CLASIFICARE
Tipuri de dezastre care produc victime în masa

 Dezastre naturale – cutremurele, inundațiile, alunecările de teren etc.

Dezastre tehnologice – marile accidente industriale și de transport

(feroviare, rutiere, marine sau aeriene)

Dezastre sociale – conflictele armate, războiul, exploziile de bombe,

violența urbană sau în aglomerări și terorism

 Dezastre ecologice - scurgeri de substanțe chimice

ANALIZA SITUATIILOR DE CRIZA
SI DEZASTRE
 Urgențele clasice de rutină includ
 evenimentele bine cunoscute cu o scară limitată

 mai ușor de gestionat și mai ușor de adus sub control

 proceduri de urgență bine definite

 număr mic de participanți, cuprinși în organizații bine cunoscute

 Incident cu victime în masă

 o situaţie tipică în care există o discrepanţă bruscă între nevoile

acute şi resursele disponibile local

 distrugerile şi rănirile depășesc capacitatea comunităţii de a face

faţă consecinţelor acesteia

 ANALIZA SITUATIILOR DE CRIZA
SI DEZASTRE
 Un eveniment catastrofic este substanțial diferit

 o cantitate enormă de probleme care produc o prăbușire a aranjamentelor

normale ce rezultă într-o urgență „în care nu se joacă după reguli”
 generează multiple și variate proceduri și inițiative care caută să
soluționeze problema, majoritatea dintre ele inadecvate, învechite sau
contraproductive
 implică un mare număr de oameni, mulți dintre ei aparținând
organizațiilor care nu sunt familiarizate unele cu altele cu roluri și
responsabilități în conflict
 semnificația unui eveniment catastrofal depinde de resursele disponibile
pentru a îngriji toate victimele
 PRIORITATI DE INTERVENTIE
RAPIDA SI EFICIENTA
 Capacitatea precoce de răspuns de urgență medical la momentul producerii
dezastrelor majore și a dezastrelor cu victime în masă este formată din:
 capacitatea de salvare

 capacitatea de transport

 capacitatea de tratament medical

 sunt dependente de capacitatea dispozitivului prespitalicesc de intervenție și

adunare și stabilizare a victimelor (dezvoltarea medicinei de urgenţă şi a serviciilor
de ambulanță)

 în acţiunile organizate pentru rezolvarea unor accidente cu victime în masă,

trimiterea de echipe la faţa locului ar fi cea mai bună cale de asigurare a unui
tratament efectiv şi rezonabil.
 PRIORITATI DE INTERVENTIE
RAPIDA SI EFICIENTA
 Salvarea - reprezintă ansamblul de acţiuni tehnice constând în a sustrage
una sau mai multe victime dintr-un mediu în care sunt în pericol vital.

 Primul ajutor - este ansamblul de acţiuni foarte specifice, care se aplică

rapid în profitul persoanelor victime ale unui accident, pentru a le asigura
supravieţuirea şi să limiteze consecinţele leziunilor

 Îngrijirile medicale constau în ansamblul de tehnici medicale realizate de

medici pentru a asigura tratamentul unei victime şi constau în îngrijiri
medicale de urgenţă, când leziunile produse pot determina un risc vital
rănitului
 Necesită coordonare şi comandă unică
 IERARHIZAREA ACTIUNILOR

 Cele trei acţiuni, salvarea, ajutorul şi îngrijirile medicale, sunt distincte,

dar şi complementare

 Elementele managementului dezastrelor

 Aprecierea și evaluarea riscurilor și a vulnerabilităților

 Răspunsul la dezastru (avertizare, securitate, comunicare și

managementul informațiilor, logistică și aprovizionare, apreciere post-

dezastru, cercetare și salvare a supraviețuitorilor, asistență
postdezastru, managementul operațiunilor de urgență)
 Aprecierea dezastrului

 Reabilitarea și reconstrucția
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 operațiunile desfăşurate de un dispozitiv de prim-ajutor în teren =
LANȚUL DE PRIM AJUTOR

Faze
 Alarmarea şi transmiterea
 Angajarea primului ajutor
 Recunoaşterea şi amplasarea în teren a dispozitivului
 Detectarea şi degajarea victimelor
 Triajul victimelor şi primele îngrijiri
 Evacuarea
 Primirea în spital
LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI

Alarmarea - transmiterea situației de la emițător (primul martor ce ia

cunoștință de accident) la receptor (cel care decide intrarea în
funcțiune a formațiilor şi echipelor de intervenţie).
 Emițătorul este un martor al evenimentului
 Receptorul trebuie să aibă caracteristici speciale pentru a asigura
recepția corectă a alarmei şi interpretarea rapidă a tuturor informaţiilor
primite
 Transmiterea se face
 orizontal – către organele și serviciile implicate

 vertical – către organele superioare (coordonare și întăriri)

 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 Angajarea ajutorului are ca scop:
 acționarea asupra dezastrului

 reducerea consecințelor umane și materiale

 Angajarea ajutorului
 se face de regulă pe cale terestră

 unitățile necesită autonomie de deplasare și funcționare

 se folosesc module specifice pentru diverse tipuri de

intervenții
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
Recunoaşterea - operațiuni efectuate pe teren pentru obţinerea de informaţii
asupra dezastrului şi a consecinţelor lui:
natura şi amploarea dezastrului

limitele topogeografice aproximative

persistenţa sau nu a zonelor periculoase

importanţa distrugerilor materiale

deteriorări ale lucrărilor rutiere şi feroviare (poduri, viaducte, șosele)

deteriorări ale mijloacelor de legătura telefonică, ale liniilor de transport ale apei şi

energiei
evaluarea chiar şi aproximativă a numărului de victime și situaţia generală a victimelor

natura principalelor leziuni observate

zonele de aterizare pentru elicoptere şi avioane, locuri de adunare pentru vehicule şi

mijloace de transport şi evacuare

 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 Sectorizarea reprezintă împărțirea zonei de dezastru în funcţie de
posibilitățile tehnice de amplasare a mijloacelor de ajutor, stabilindu-se pe
baza unui caroiaj ce va delimita
 ariile de intervenţie în funcţie de importanţa intervenţiei

 mijloacele susceptibile de a fi angajate

 distanțele între diferitele echipe ce intervin şi distanțele dintre echipe şi

posturile de comandă
 mijloacele şi facilitățile de comunicare între diferitele echipe

 obstacole naturale sau artificiale dintre echipele ce intervin

 căile de acces pentru mijloacele de ajutor

 căile de evacuare ale victimelor şi personalului (în caz de pericol

iminent).
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 Șantierul reprezintă un punct de lucru al locului catastrofei în care
acţionează o echipă sub autoritatea unui responsabil și presupune:
 activitatea simultană a mai multor persoane de specialităţi diferite

 cercetarea şi degajarea victimelor

 punerea la adăpost a populaţiei

 limitarea riscului evolutiv

 marcarea şi balizarea accesului echipelor de întărire şi a materialelor

 amplasarea unei zone de depozitare a materialelor şi a unei zone de

staționare a vehiculelor
 Cartierul reprezentând ansamblul șantierelor deschise la locul catastrofei
 Sectorul reprezintă ansamblul cartierelor, situate într-o zonă geografică delimitată
de mijloacele terestre şi de legături.
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 Degajarea presupune:
 ridicarea victimelor - când accesibilitatea este totală şi imediată, după semnalare
 degajarea - când accesibilitatea este parţială sau nulă şi poate fi simplă sau
complexă (deblocare când victimele sunt îngropate sub dărâmături , salvare când
victimele sunt găsite în mediul acvatic, salvare în cazul unui incendiu)
 Degajarea poate fi:
 fără medicalizare prealabilă dacă victima nu este accesibilă îngrijirilor medicale
înaintea degajării, datorită poziţiei şi situației
 cu medicalizare prealabilă - când victimele sunt parţial accesibile în urma
degajării, iar starea leziunilor necesită îngrijiri prealabile care pot favoriza degajarea
 urmată de gesturi de prim ajutor - când starea victimelor nu necesită ajutor
medical specializat, iar gesturile de prim ajutor sunt realizate de personalul care
asigură salvarea şi degajarea
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 Triajul victimelor – permite categorisirea victimelor pe grupe, care să
stabilească prioritatea lor pentru tratament și transport către facilitățile de
tratament definitive
 Categorii de triaj
 prima prioritate – urgență – culoarea roșie - nevoia imediată de tratament

 prioritatea a doua – urgentă – culoarea galben - tratamentul poate fi

întârziat pentru o perioadă limitată de timp fără o mortalitate sau

morbiditate semnificativă
 prioritatea a treia – neurgență – culoarea verde - nu are nevoie de

ambulanță, tratamentul poate fi întârziat până ce ceilalți pacienți au

fost rezolvați
 al patrulea grup – negru este folosit pentru a marca pacienții decedați
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 Fișa Medicală de Triaj de Urgență este utilizabilă universal, oricare ar fi
limba vorbită de salvatori, din cauză că toate notațiile posibile sunt ilustrate și
prin imagini
 Notațiile includ
 data și ora

 numele pacientului ca și adresa de domiciliu

 tratamentul inițial administrat

 tipul de rănire

 harta semnelor vitale (TA, a pulsului și a FR în trei momente diferite)

 indicarea rănirilor vizibile - pe o diagramă a corpului din față și din spate

 la marginea inferioară sunt 4 benzi colorate și detașabile care permit
determinarea priorității prin detașarea benzilor specifice priorității stabilite .
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
Probleme puse de triaj
Probleme etice

 tratamentul trebuie să fie aplicat cât mai rapid posibil pentru cât mai multe

victime posibil
 decedații trebuie certificați și marcați adecvat

Probleme de randament

 înainte de a se trata orice victimă este obligatoriu să ne luăm suficient timp

pentru a examina pacienții unul câte unul individual în scopul de a putea separa
pacienții sever răniți de ceilalți

Probleme de organizare materială

 resursele medicale, personalul, materialele și facilitățile trebuie să fie alocate

pentru a asigura cel mai mare bine pentru un număr cât mai mare
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 Probleme de capacitate de intervenție
 Îngrijirile acordate la locul incidentului - eliberarea căilor aeriene

sau oprirea unei hemoragii majore, reducerea unor fracturi,

corecția sau prevenția hipovolemiei, protecția plăgilor și controlul
durerii.
 Formula mnemotehnică BASIC
 Hemoragia (Bleeding)

 controlul căilor aeriene (Airway)

 prevenirea șocului (Shock)

 imobilizarea adecvată (Immobilization)

 Clasificarea (Classification).
 LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 Probleme de transport
 repartizarea fiecarui pacient la un spital adecvat, în funcție de starea

sănătății
 stabilirea celui mai adecvat mijloc de transport

 alocarea răniților trebuie să țină seama de capacitățile de tratament și

specificul spitalelor din împrejurimi
 transportul victimelor rănite către spital în mod obișnuit este executat de
către serviciile locale sau regionale de ambulanță, SMURD sau serviciilor
private de ambulanță
 coordonarea este esențială pentru a asigura respectarea priorităților de triaj
și alocarea adecvată a fiecărui pacient către facilitățile potrivite
 MEDICINA DE DEZASTRE
 medicina de dezastre oferă un mod eficient de intervenție la fața
locului sau în structuri, întotdeauna mobile, transport sau amenajate
ad-hoc cât mai aproape de locul dezastrului
 acţiunile organizate pentru rezolvarea unor accidente cu victime în
masă, trimiterea de echipe la faţa locului ar fi cea mai bună cale de
asigurare a unui tratament efectiv şi rezonabil
 organizarea răspunsului medical la un incident cu victime în masă
începe cu o echipă medicală de prim ajutor ce ajunge la faţa locului
 întregul management de la faţa locului se ghidează după principiul
că este o nevoie pentru o conducere clară la faţa locului
 MEDICINA DE DEZASTRE
 Intervenție la fața locului
 Prima sarcina – informarea imediată a centrului de comandă
 A doua sarcină - evaluarea dimensiunii generale a problemelor medicale cu
ajutorul unui pompier şi a unui ofițer de poliție
 A treia sarcină - începerea punerii în aplicare a unei organizări medicale

 Structuri provizorii mobile:

 Spitale mobile
 Camere de urgențe gonflabile
 MEDICINA DE DEZASTRE
Mijloace de protecție colectivă
Adăposturi de protecție civilă special construite - in subsolurile noilor

construcţii (capacitate 100 – 300 de persoane), în stațiile de metrou,

garaje, pasaje, unele depozite, tuneluri
 intrările – tâmplărie metalică, garnituri de cauciuc

 instalații de ventilație, cu filtrare pentru gaze toxice, radioactive si

agenți patogeni
 prevăzute cu surse de energie si toalete

Adăposturi simple – subsolurile construcțiilor existente, tranșee, bordeie

Spații naturale de adăpostire – grote, peșteri, saline, tunele părăsite,

saline
 MEDICINA DE DEZASTRE

 Fiecare dintre noi are propriile limite de suportabilitate față de

factorii agresori de zi cu zi și propriul mod de a reacționa la
stres
 Dacă am ajuns într-un punct al vieţii în care ne simțim epuizați
psihic, atunci sigur se cere făcută cel puțin o schimbare
 Anularea factorului de stres este cel mai important lucru și cu
asta ar trebui început, iar principalele măsuri au în vedere
schimbări în mediul de viață
 În acest sens, psihoterapia poate ajuta la găsirea celor mai bune
soluții de adaptare
 MEDICINA DE DEZASTRE
 Medicina de dezastru = medicină globală = medicină de echipă
pluridisciplinară
 integrează toate aspectele medicale: somatice, comportamentale și psihice
 necesita prezența mai multor specialiști cu pregătiri multiple și reclamă
niveluri de calificare diferite: anesteziști-reanimatori, chirurgi cu pregătire
pluridisciplinară, dar și medici generaliști, igieniști, psihologi și psihiatri,
asistenți medicali și paramedici.

 Medicina de dezastre = medicina de mase = număr mare de victime

 MEDICINA DE DEZASTRE
 Medicina de dezastre = medicină de doctrină = împrumută pe
plan sanitar de la alte specialități medicale
 Medicina militară – număr mare victime, triajul lor,

transportul victimelor, prioritizarea

 Regulile chirurgiei de campanie - simple, standardizate, care

pot în scurt timp să fie realizate pe etape de evacuare

 Medicina de urgență – se acţionează pe baza principiilor bine

precizate
 Alte specialităţi medicale - epidemiologia, toxicologia,

medicina legală
 MEDICINA DE DEZASTRE
Alte particularități
Diversitatea victimelor

Polimorfismul problemelor

 politraumatisme

 sindrom de strivire, arsuri, degerături, gangrene,

intoxicații, înecați, deshidratați

 victime secundare – gravide, parturiente, avorturi

 tulburări majore de ritm cardiac

 panica