Reciclarea hârtiei în România

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. SIMA CRISTINA
ELABORAT DE:
APOSTOL OANA-ADINA
MANAGEMENT F.R. ANUL 1
 Hârtia este cel mai frecvent deseu întâlnit în mai toate sferele de activitate
si constituie o importanta sursa de fibre de celuloza , celuloza fiind substanta
naturala care sta la baza producerii hârtiei .Hârtia fiind fabricata din celuloza
se biodegradeaza ( descompune) mult mai usor decât plasticul.
 Sub forme diferite , hârtia ocupă aproximativ 41 % din totalul gunoiului
menajer pe care îl producem.
Exista trei tipuri de hârtie care pot fi reciclate direct: hârtia de calitate
(caietele de scoală , hârtia de copiator , plicuri , hârtia de dactilografiere ,
hârtia de computer),hârtia de ziar și cartonul. Hârtia de calitate nu conține
hârtie colorată pentru a schimba culoarea noii hârtii obținute prin reciclare.
Cu tehnologiile actuale,hârtia poate fi reciclata de cel mult patru ori .
Beneficiile aduse naturii prin reciclarea deșeurilor de hârtie sunt foarte
importante , reducându-se anumite costuri ca :
• apa industrială cu aproximativ 60 % ;
• poluarea aerului cu aproximativ 75 % ;
• energia electrică cu aproximativ 45 %;
• poluarea apei cu aproape 45 % ;
• reducerea cantitații de material lemnos exploatat .
Stiați că:
 în lume sunt reciclate numai 25 % din cantitatile de hârtie existente , deși nu
există cauze de ordin tehnic sau economic care sa împiedice dublarea acestei cifre
reciclând numai jumatate din hârtia folosită astaăzi în lume , se poate acoperi aproximativ 75
% din necesarul de hârtie nouă , salvând în același timp patru milioane de hectare de pădure;
 prin reciclare sunt economisite nu numai materialele , ci se economisește și energia și se
reduce poluarea ;
 o tona de hârtie reciclată salvează 17 arbori , 7000 l apă , 4200 kwh ( suficient pentru a
încalzi o locuința într-o jumatate de an ) ;
 reciclând carton putem economisi si pâna la 25 %din energia folosită la producerea lui;
 zilnic se produc 650.000 tone de hârtie în lume , din care 500 de tone sunt nefolosibile si
sunt înlaturate ;
 pentru a produce 700 de pungi de hârtie folosite la cumparaturi este nevoie de un copac de
20-30 de ani .
Unde şi cum reciclează românii hârtia?
Statisticile plasează ţara noastră pe ultimele locuri în Europa la capitolul
reciclat de deşeuri. Cu toate acestea, la o simplă căutare pe internet vedem
că sute de români caută centre de colectare pentru cele câteva kilograme de
hârtie strânse acasă.
În Bucureşti sunt listate doar 12 centre de colectare deşeuri, pentru cele
câteva sute de mii de deşeuri raportate anual de Agenţia pentru Protecţia
Mediului Bucureşti. Majoritatea colectorilor independenti nu rezista mai
mult de un an pe piata, invocand costurile benzinei si intretinerea masinilor
de transport care ar trebui deduse din cele cateva sute de lei agonisite intr-o
saptamana. Asta daca saptamana a fost una incarcata.
Ce se intamplă cu hârtia colectataă?
Destinația finală e deșeurilor de hartie o reprezintă fabricile și combinatele producatoare
de hartie igienica, dispuse sa plătească și până la 40-50 de bani pentru kilogramul de
hârtie. Un astfel de producator este combinatul Vrancart, din Adjud, cel mai mare
reciclator din Romaânia, la momentul de fată, operand cu aproape 25% din totalul de
maculatură colectată la nivel national.
Anul trecut, cantitatea de hârtie pentru reciclare primită de catre Vrancart a fost de
74.385 tone, afirma Danuț Vintilă, director Centre Integrate. Această cantitate a fost
folosită fie în producția de hârtie igienică, obținută integral din deșeuri reciclate, fie
pentru obținerea de ambalaje și cartoane.
O alta soluție pentru centrele de colectare o reprezintă exportul. Una dintre cele mai
impadurite țări din Europa, Austria, importă deșeuri de hârtie din țara noastră.
Kilogramul de hârtie pentru reciclare variază intr-o gamă foarte largă de prețuri, de la 10
la 130euro/tona in funcție de clasă, calitate, modul de livrare (vrac, balotata) și cantitate.
Pașii pentru reciclare

Sortarea
Pentru o reciclare corectă, hârtia nu trebuie amestecată cu alte gunoaie menajere, cu plastic, metal,
sticlă sau mâncare.

Colectarea şi transportul
Hârtia trebuie aruncată în containerele de colectare corecte, dusă la un centru ce se ocupă cu
reciclarea ei sau poate fi ridicată direct de la firme sau de acasă de către colectorii particulari. Ea este
transportată ulterior la fabrica de hârtie pentru începerea procesului propriu-zis de creare a hârtiei
reciclate.

Stocare
La fabrică ea este sortată în funcţie de tipul hârtiei. Spre exemplu, hârtia de ziar este separată de
restul hârtiei pentru că din ea se obţine alt tip de produse din hârtie reciclată.
Re-pulpare şi cernere
Hârtia ajunge într-o cuvă plină cu apă şi chimicale. Ea este mărunţită şi apoi
amestecul este încălzit pentru ca fibrele de celuloză să se separe mai repede.
La sfârşit, hârtia veche devine un amestec vâscos numit pulpă. Acest
amestec este trecut printr-o sită pentru a se scăpa de plastic, lipici şi alte
impurităţi.
Curăţare
Pulpa se curăţă prin agitarea ei în cilindrii în formă de con, prin care se
scapă de impurităţile care nu au dispărut după procesul de cernere.
Spălare
Câteodată pulpa trebuie să treacă printr-un proces de spălare, pentru a fi curăţată de
cerneală şi reziduuri de lipici şi alţi adezivi. Particulele mai mici de cerneală sunt
scoase cu apă. Cele mai mari sunt scoase cu bule de aer, printr-un proces numit flotaţie.
Flotaţia presupune injectarea de aer şi a unor chimicale, numite tenside, în pulpă.
Tensidele forţează reziduurile de cerneală şi adezivi să se lipească de bulele de aer şi să
se ridice la suprafaţa amestecului. Spuma rezultată este dată la o parte, rămânând doar
pulpa curată.

Rafinare, înălbire şi decolorare

Pulpa este bătută pentru a face fibrele reciclate să se umfle şi pentru a le separa şi a nu
crea ghemotoace. Tot acum sunt folosiţi şi decoloranţi pentru a distruge orice urmă de
vopseluri pre-existente. Dacă se vrea ca hârtia reciclată să fie albă, se foloseşte oxigen.
Crearea hârtiei
Fibra reciclată poate fi folosită individual sau îi mai poate fi adăugată fibră
virgină. Pulpei i se adaugă apă şi alte chimicale pentru a o face cât mai
apoasă. Aceasta intră în aparatul de făcut hârtie, unde amestecul se
pulverizează pe o suprafaţă mare plană, de unde apa începe să se usuce şi
fibrele să se închege. Ulterior, el trece prin nişte prese care scot şi mai multă
apă din el şi apoi prin nişte role rotative încinse care usucă hârtia. Hârtia se
strânge în role şi se scoate din maşina de făcut hârtie. Ea poate fi tăiată în
role mai mici sau în coli şi este dusă mai departe spre a fi printatş sau
transformată în plicuri, pungi de hârtie sau cutii.
VRANCART S.A. Adjud a luat ființă în anul 1977 sub denumirea de Combinatul
de Celuloză și Hârtie Vrancea, denumire ce a fost schimbată in 1992 in
VRANCART.
VRANCART S.A. Adjud este unul dintre cei mai importanți producatori de carton
ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare din România, cu o
vechime de peste 35 de ani în acest domeniu de activitate.Fabricate din deșeuri
reciclabile, produsele VRANCART S.A. Adjud sunt biodegradabile și nu au
impact negativ asupra mediului, ceea ce denotă o permanentă preocupare față de
ocrotirea naturii și a mediului înconjurator.
Politica de achiziție
VRANCART SA Adjud reciclează in prezent peste 30% din totalul de maculatură colectat la
nivel național, fiind cel mai important reciclator de deșeuri pe bază de fibre celulozice și nu
numai, fiind un important depoluator al României, fapt dovedit și de cantitatea mare de
maculatură reciclată zilnic, aproximativ 300 tone de deșeuri de hârtie și carton.

Prin folosirea maculaturii ca materie primă se înlocuiesște în procesul tehnologic de fabricare

a hârtiei materia lemnoasaă, aceasta dovedind atenția deosebitaă pe care societatea noastră o
acordă economisirii resurselor naturale și o reala preocupare pentru protecția mediului.

Maculatura reciclataă de VRANCART SA Adjud este colectataă in proporție de peste 50% de

la generatorii primari demaculatură prin centrele proprii de colectare situate în: București -
trei centre, unul in Pantelimon, unul în Chiajna și unul în Popesti-Leordeni, Arad, Arges,
Bacău, Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Prahova, Sibiu, Timiș, Vrancea - Focșani.
VRANCART SA colecteaza maculatura si de la colectorii de maculatura autorizati, avand
relatii de colaborare cu importanti furnizori de maculatura reciclabila din Romania si din
strainatate.

In prezent, societatea noastră prin structura produselor sale finite este singura fabrică de
profil care utilizează ca materie primă sortimentele de hârtie și carton recuperate, cuprinse
în toate cele cinci grupe prevăzute în standardul SR EN 643:2003, dupa cum urmează:

1. grupa 1 - sortimente obișnuite

2. grupa 2 - sortimente medii
3. grupa 3 - sortimente superioare
4. grupa 4 - sortimente kraft
5. grupa 5 - sortimente speciale
Maculatura reciclată de VRANCART SA Adjud ca materie primă în procesul de fabricație,
trebuie să respecte normele de calitate prevăzute de standardul SR EN ISO 643:2003,
respectiv:

- maculatura trebuie sa fie lipsită de corpuri străine (corpuri metalice, lemn, sticlă, cauciuc,
celuloid, celofan, piele, sfori din material textil, materiale plastice și sintetice, parafina,
polietilena și alte rasini sintetice, hârtie hidrorezistentă, etc);
- maculatura nu trebuie sa conțină: praf, pământ, negru de fum, ambalaje de la produse toxice;
- maculatura nu trebuie sa prezinte degradaări datorită putrezirii sau sa fie mucegaită;
- umiditatea maculaturii trebuie sa fie de maxim 10%.

Prin recuperarea și predarea maculaturii la punctele de colectare și valorificare a materialelor

refolosibile, fiecare dintre noi poate contribui nu numai la economisirea unor importante
materii prime, ci si la protejarea mediului înconjurator.
Bibliografie:
http://www.evz.ro
http://www.vrancart.ro
https://hartareciclarii.ro