Sunteți pe pagina 1din 140

HERNII , EVENTRATII, EVISCERATII

HERNIILE

GENERALITATI


HERNIE-ORICE EXTERIORIZARE A UNUI ORGAN DIN LOCUL SAU OBISNUIT IN CHIRURGIA ABDOMINALA-EXTERIORIZARE SPONTANA SUBCUTANATA SAU INTRAPARIETALA , TEMPORARA SAU PERMANENTA A UNUIA SAU MAI MULTOR VISCERE CARE IMPING SI DISOCIAZA ELEMENTELE PERETELUI ABDOMINAL LA NIVELUL UNUI PUNCT SLAB PREFORMAT , DECI PREVIZIBIL. HERNIILE VERITABILE SUNT CELE DE LA NIVELUL ZONELOR HERNIARE CORESPUNZATOARE ACESTOR PUNCTE SLABE SUNT SISTEMATIZABILE SI DESCRIPTIBILE CA ORIFICII SI TRAIECT PENTRU CA SE PRODUC INTOTDEAUNA PRIN ACELEASI LOCURI

GENERALITATI
TREBUIE DEOSEBITE DE :

EVENTRATII

EVISCERATII

HERNII DIAFRAGMATICE

HERNII INTERNE

ETIOPATOGENIE
  

  1. 2.

AFECTIUNE INTALNITA LA 3-5% DIN INDIVIZI BARBATI/FEMEI 3/1 FRECVENTA LA COPIL , RARA LA ADOLESCENTI , FECVENTA CRESTE DE LA ADULTI LA VARSTNICI PREDISPOZITIE EREDITARA DOUA VARIETATI ETIOLOGICE HERNIA CONGENITALA HERNIA DOBANDITA: a)structura slabeste prin denutritie, slabire rapida, obezitate, sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect de colagen b)cresterea efortului fizic brusca sau cronica (tusitori, constipati, prostatici) EXISTA TIPURI CONSTITUTIONALE SAU ANATOMICE PREDISPUSE LA HERNIE: ABDOMENUL IN DESAGA AL OBEZULUI, TRIPLADISTENSIE A LUI MALGAIGNE , DUBLA DISTENSIE ABDOMINALA A LUI BERGER

ANATOMIE PATOLOGICA
ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:

TRAIECT

INVELISURI

CONTINUT

TRAIECTUL

a)un simplu orificiu(hernia epigastrica) b)un canal care comporta: un orificiu(inel) intern sau profund , peritoneal un traiect intraparietal un orificiu (inel) extern sau superficial traiect subcutan dupa ce a iesit prin orificiul superficial

 1. 2. 3. 4.

INVELISURILE

SACUL: -diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se angajeaza viscerele prolabate -lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea unui viscer subperitoneal -in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului -poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli , cloazonari longitudinale  INVELISURILE EXTERNE: -lipom preherniar -fascia transversalis -tesut celular subcutanat -piele


CONTINUT

Poate fi reprezentat de aproape orice organ cu exceptia pancreasului

Continutul obisnuit este format din epiploon , intestin subtire si , mai rar , colon

PROBLEME DE DIAGNOSTIC

Diferite la hernia simpla fata de cea complicata

Semne functionale in raport invers cu marimea: -herniile mici, cu colet stramt , pot fidureroase cu exacerbare la mers , ortostatism prelungit si effort -herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot deveni o infirmitate


EXAMENUL CLINIC
INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatism  PALPARE: -se determina consistenta si pediculul -pseudotumora palpabila -se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa abdominala -impulsul la tuse -se exploreaza traiectul herniar  ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE!  PERCUTIE matitate sau timpanism  AUSCULTATIE zgomote hidro-aerice  EXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE REPREZENTA UN EPIFENOMEN)  TUSEU RECTAL


INDICATIILE OPERATORII
RISCUL OPERATOR: -starea generala -varsta -tare individuale  RISCUL CONSERVARII HERNIEI: -cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la domiciliu -boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza)  TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU CONTRAINDICATII ABSOLUTE  SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE: -reintegrarea viscerelor herniate -suprimarea sacului -refacerea solida a peretelui


VARIETATIELE HERNIEI DUPA CONTINUT

     

INTESTIN SUBTIRE EPIPLOON COLON APENDICE DIVERTICUL MECKEL VEZICA URINARA

EPIPLOON

COLON

DIVERTICUL MECKEL

COMPLICATIILE HERNIILOR

     

STRANGULAREA PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU IREDUCTIBILITATEA CONTUZIA HERNIARA TUBERCULOZA HERNIARA TUMORILE HERNIARE

I.STRANGULAREA HERNIEI
 

 1. 2. 3. 

 1. 2. 3.

Complicatia cea mai frecventa si mai grava Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul herniar cu compromiterea irigatiei Agentii anatomici ai strangularii pot fi Inelul fibros al orificiului profund Coletul sacului Coletul diverticulilor intrasaculari Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin , apoi rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar fecaloid In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor externe Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve: Stadiul congestiv Stadiul ischemic Stadiul de gangrena si perforatie

STRANGULAREA HERNIEI
STADIUL CONGESTIV: -jena a circulatiei venose de intoarcere -ansa edematiata , destinsa , rosu inchis -la piciorul ansei apare inelul de strangulare -leziuni reversibile  STADIUL ISCHEMIC: -se intrerupe si circulatia arteriala -Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni hemoragice subseroase -leziunea cea mai severea e la colet -straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa -lichidul din jurul ansei este intens hematic -leziuni ireversibile , necesita rezectie  STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE: -placarde de sfacel la nivelul ansei -procesul de gangrena incepe din santul de strictiune -in mezenter infarct localizat -intestin in amonte destins hidro-gazos -in marea cavitate lichid de ocluzie


STRANGULAREA HERNIEI
FORME ANATOMICE SPECIALE

CIUPIREA LATERALA

STRANGULAREA RETROGRADA

STRANGULAREA-ETIOLOGIE

Apare mai frecvent , adulti si batrani Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire , lung si scleros In herniile mari strangularea se produce mai ales intrasacular, pe brida

MECANISMUL STRANGULARII
INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:

Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura ansei eferente

Factorul vascular

CLINICA
SEMNE FUNCTIONALE:  Durere  Colici repetate  Greturi si varsaturi  Oprirea gazelor  Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire laterala) SEMNE FIZICE:  Bombarea herniei  Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea pedicolului  Hernie ireductibila  Fara impulsiune si expansiune la tuse  Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac  Abdomen meteorizat  Stare generala initial buna(primele ore)

EVOLUTIE


  1.

2.

3.

Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata cu peritonita difuza Rar flegmon piostercoral FORME PARTICULARE: Forme supraacute-in hernii mici , foarte stranse , evolutie rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi fecaloide, semnte toxinfectioase grave , letale in 36-48 ore Forme subacute-mai ales in herniile mari cu strangulari intrasaculare; hernie dura , dureroasa, se opreste tranzitul , dar starea generala este buna , pacientul nu varsa si ,eventual, totul intra in normal dupa cateva ore Forme latente-manifestari herniare minime sau inexistente , dar exista semnele ocluziei;apar mai ales la batrani , debilitati, femei obeze.

TRATAMENT

Operatie de urgenta Manevrele de taxis sunt periculoase Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o atenta examinare In flegmonul piostercorala abordul este dublu:abdominal si local

II.PIERDEREA DREPTULUI DE DOMICILIU




Apare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata dar nu poate fi mentinuta Reducerea se insoteste de dispnee , dureri abdominale si tulburari de ritm cardiac Infirmitate grava care expune la complicatii: contuzia viscerelor herniate , strangulari intrasaculare Necesita pregatire preoperatorie speciala

III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTE


Poate avea doua cauze: 1.Hernia unui organ acolat(cecoascendent , colon ileopelvin in stanga) -se mai numesc si hernii prin alunecare -sacul peritoneal lipseste -voluminoase , partial reductibile -prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie 2.Aderente inflamatorii -apare in herniile vechi , voluminoase  Risc mare de strangulare  Tentativele de reducere sunt periculoase  Timpul operator specific este desfacerea aderentelor


IV.CONTUZIA HERNIARA

Posibila mai ales in anumite tipuri de hernii(inghinoscrotala)

ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA CHIAR DUPA UN TRAUMATISM MINIM TREBUIE OPERATA

V.TUBERCULOZA HERNIARA

Extensia intrasaculara a unei peritonite TBC

Tratament chirurgical asociat cu tratament antituberculos

IV.TUMORILE HERNIARE

Se dezvolta la nivelul organelor herniate

Complicatie rara

VARIETATI TOPOGRAFICE ALE HERNIILOR

HERNIILE INGHINALE

GENERALITATI

80-90% din toate herniile

De 4 ori mai frecventa la barbati

Se produce prin canalul inghinal

ANATOMIE
CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculoaponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al uterului  PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern  PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in jos  ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra mijlocului ligamentului inghinal  ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si extern ai aponevrozei oblicului extern  VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone: -foseta externa -foseta mijlocie  Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se gaseste foseta interna


EMBRIOLOGIE


Canalul peritoneo-vaginal-evaginare a peritoneului care insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa nastere

Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica externa formata prin persistenta canalului peritoneovaginal: -testiculara cand coboara pana la testicul -funiculara cand persista numai o parte din canal -chist de cordon cand persista o zona intermediara a canalului peritoneo-vaginal


HERNIA INGHINALA DOBANDITA

HERNIA OBLICA EXTERNA -prin foseta externa  HERNIA DIRECTA




-prin foseta mijlocie -sac total extrafunicular  HERNIA OBLICA INTERNA -prin foseta interna -foarte rara

HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA


SIMPTOME -jena la efort sau mers -dureri inghinale moderate  SEMNE INSPECTIE -tumefactie herniara PALAPARE -delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii pedicolului -aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducere PERCUTIA -mat (epiploon) , sonor(intestin)  DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI: -varf de hernie-apare in orificiul profund -interstitiala-in canalul inghinal -bubonocel-la orificiul inghinal superficial -inghino-funiculara pana la radacina bursei -inghino-scrotala coboara pana in scrot


HERNIE INGHINALA DIRECTA

Aspect globulos Deasupra si lateral de spina pubelui Frecvent bilaterala Se stranguleaza foarte rar

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

-ectopia testiculara -chistul de cordon -adenopatia inghinala -varicocelul -hidrocelul

TRATAMENT

PRINCIPIILE OPERATIEI:

REINTEGRAREA CONTINULUI REZECTIA SACULUI REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL

TEHNICA OPERATORIE
     

   

INCIZIE IN REGIUNEA INGHINALA DESCOPERIREA APONEVROZEI OBLICULUI EXTERN DESCHIDEREA TRAIECTULUI INGHINAL IZOLAREA CORDONULUI DESCHIDEREA FASCIEI SPERMATICE EXTERNE IDENTIFICAREA ELEMENTELOR FUNICULULUI SI SACULUI HERNIAR DISECTIA SACULUI DESCHIDEREA SACULUI ELIBERAREA CONTINUTULUI LIGATURA SI REZECTIA SACULUI LA BAZA

REFACEREA PERETELUI

PROCEDEE ANATOMICE PROCEDEE RETROFUNICULARE PROCEDEE PREFUNICULARE PROCEDEE PLASTICE

HERNIILE FEMURALE

ETIOLOGIE
Mai frecvente la femeie De doua ori mai frecvente pe dreapta Hernie de slabiciune Hernie mica Strangulare frecventa si grava

ANATOMIE PATOLOGICA
SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL CHIRURGICAL: -anterior ligamentul inghinal -lateral vena femurala -posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita de ligamentul Cooper -medial ligamentul lacunar Gimbernat  COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN INELUL FEMURAL RIGID  FORME RARE: -prevasculara inaintea vaselor femurale -Laugiet prin ligamentul Gimbernat -multiloculara -pectineala


CLINICA
SIMPTOMATOLOGIE: -dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de extensie si calamte de flexie  INSPECTIE: -tumefactie herniara sub linia Malgaigne  PALPARE: -consistenta moale -pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal -lateral se percep pulsatiile arterei femurale -frecvent ideructibila chiar in afara strangularii  DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA): -adenopatia crurala -dilatatia ampulara a crosei safenei -abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului psoas


COMPLICATII

Foarte frecvent strangulare

Necroza ansei strangulate este de obicei rapida

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI STRANGULATE: -adenoflegmon femural -tromboflebita a crosei safenei




TRATAMENT
CALEA INGHINALA: -nu se sectioneaza ligamentul inghinal -dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza sacul pe sub arcada -deschiderea , ligatura si rezectia sacului -inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului conjunct la ligamentul Cooper  CALEA INGHINO-FEMURALA: -necesita sectiunea ligamentului inghinal !RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA!  PROCEDEE PLASTICE


HERNIILE OMBILICALE

HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI

       

Apare in primele luni de viata Favorizata de stare generala mediocra si rahitism Sac peritoneal foarte subtire De obicei de dimensiuni mici Uneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominali Nu se stranguleaza niciodata Se poate vindeca spontan Asociat se trateaza rahitismul si denutritia

HERNIA OMBILICALA LA ADULT


Mai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si tesuturi slabe  Sacula re de obicei cloazonari se septuri  Continut reprezentat de intestin subtire, colon transvers si epiloon, frecvent aderente intre ele si de sac  Hernia mica: -de obicei reductibila -prost tolerata, produce dureri colicative  Hernia mare: -neregulata -piele subtiata -de obicei ireductibila  Complicatii -strangularea -complicatii cutanate -ruptura herniei -cancerul organelor herniate


DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Papilomul benign al pielii ombilicului Metastazele ombilicale Dilatarea inelului ombilical prin ascita Permeabilizarea venei ombilicale

TRATAMENT


Hernia mica se repara la fel ca la copil

Hernia mare necesita omfalectomie

Deschiderea sacului se face la vedere

Rezectia sacului se face in bloc

HERNIILE LINIEI ALBE


Se produc prin orificiile vasculonervoase formate prin incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor muschilor drepti abdominali Clinic dureri abdominale Interventia inchiderea orificiului

HERNIILE RARE

HERNIA SPIEGEL


Se produce printr-un punct slab situat la locul unde teaca posterioara a muschiului drept inceteaza ( arcada Douglas) Clinic-apare la incrucisarea intre marginea laterala a muschiului drept abdominal cu o linie care uneste spina iliaca antero-superioara cu ombilicul Poate da dureri si se poate strangula Se opereaza prin abord direct

HERNIA LOMBARA
Foarte rara  Apare prin trigonul Petit: -oblic extern -creasta iliaca -dorsal mare  Si prin parulaterul Grynfelt: -coasta a XII-a -oblic intern -micul dintat -masa musculara sacro-lombara  Colet larg


HERNIA OBTURATORIE


Se produce prin canalul obturator subpubian Apare aproape exclusiv la femeia varstnica Diagnostic imposibil in afara strangularii Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei , coapsa in flexie si rotatie interna Operatia: eliberarea si tratare a continutului

HERNIA ISCHIATICA

Se produce prin marea sau mica incizura sciatica De obicei mica Sub masa fesierilor Greu de recunoscut in afara strangularii Tratament pe cale abdominala sau combinata

HERNIILE PERINEALE
HERNIILE MEDIANE: -de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a fundului de sac Douglas -doua variante: 1. Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul rectal 2. Elitrocelul bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul genital  HERNIILE LATERALE: -foarte rare -pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona ischiorectala  Se opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si perineal


EVENTRATII

DEFINITIE

EXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE , NESISTEMATIZATE A PERETELUI

SE IMPART IN : 1. SPONTANE 2. TRAUMATICE: -ACCIDENTALE -POSTOPERATORII




EVENTRATIILE SPONTANE
SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE DIVERSE CAUZE a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul mic(omfalocel , laparocel) b.Rahitismul c.Poliomielita


La adulti ,mai ales la femeile cu sarcini multiple si batrani obezi cu hipotonie musculara apare eventratia prin diastasisul muschilor drepti

EVENTRATIILE TRAUMATICE
SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:


TRAUMATISME ACCIDENTALE POSTOPERATOR- CAUZE: Perete abdominal slab , obezitate Denutritie si hipoproteinemie Coexistenta unor boli care cresc presiunea intraabdominala Sutura cu material inadecvat Anumite incizi in zone mai slabe ale peretelui Anumite incizii nesistematizate Greseli tehnice Supuratia

 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

ANATOMIE PATOLOGICA
DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE , PREZINTA:


Pielea , de obicei subtiata, cu cicatricea vechii interventii O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat de sac Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau multiloculat , alunecat pe sub tegumente Orificiul de eventratie unic sau multiplu

CLINICA


APARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA INTERVENTIE SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI TUMEFACTII SUBCUTANATE CU CARACTERE FOARTE ASEMANATOARE CU ALE HERNIEI

COMPLICATII: -CRESTEREA IN VOLUM -PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU -IREDUCTIBILITATE -STRANGULARE




TRATAMENT


INTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA OPERATIE INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI IZOLAREA SACULUI TRATAREA CONTINUTULUI EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE DE PLASTIE

EVISCERATIILE

EVISCERATIILE


DEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi operatorii recent suturate

ETIOLOGIE: Cauze favorizante generale:denutritie , hipoprpteinemie, anemi, cancer, diabet Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare defectuoasa , sutura cu fire resorbabile Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor

1.

2.

3.

CLINICA


Se produce de obicei in zilele 5-10 postoperator Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin plaga , care este deprimata, daca mai exista firele de sutura Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar intre versantii plagii hiperemice si cu depozite fibrinoase Semne digestive: greata , varsaturi , pareza intestinala Semne generale: febra , stare se soc Evolutie grava

TRATAMENT

Marginile devitalizate se excizeaza pana in tesut sanatos Sutura solida , intr-un singur plan cu fire neresorbabile Pansament sub forma de centura Ingrijire postoperatorie sustinuta

HERNIILE SI EVENTRATIILE DIAFRAGMATICE

GENERALITATI


HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu diafragmatic preformat sau posttraumatic EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar fara sa existe o solutie de continuitate

HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN : 1. TRAUMATICE 2. NETRAUMATICE: -CONGENITALE -DOBANDITE




HERNIILE DIAFRAGMATICE TRAUMATICE


MECANISME: -DIRECT -INDIRECT


ANATOMIE PATOLOGICA: -caracteristic este absenta sacului -mai frecvente pe hemidiafragmul stang -cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian -foarte rar apare ruptura ambelor cupole -foarte rar hernia dubla diafragmatica si intercostala(Moreaux)


Diaphragmatic rupture. A: CT image at the level of the heart demonstrates an air contrast level within stomach (ST) which is herniated into the thorax. B, C: CT images more caudally demonstrate thickened, disrupted left hemidiaphragm (straight arrow) with herniated intraabdominal fat and descending colon (curved arrow) located lateral to the diaphragm.

Diaphragmatic rupture. A: A 5mm helical CT section demonstrates herniation of a portion of the right lobe of the liver through the diaphragmatic defect (arrows). Small, incidental pulmonary nodule is noted in the right posterolateral lung base. B: Coronal reformation demonstrates herniated liver in the right lower chest.

CLINICA


ETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)

I.ETAPA ACUTA -dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic -interventie chirurgicala de urgenta II.ETAPA CRONICA -oligosimptomatica -dureaza luni-ani -bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza , palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese -diagnostic radiologic III.ETAPA COMPLICATIILOR -strangularea

TRATAMENT

Calea de abord de obicei toracica , rar mixta Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile In defectele mari e necesara protezarea Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea diafragmului

HERNIILE DIAFRAGMATICE NETRAUMATICE

I.CONGENITALE

II.DOBANDITE

HERNIILE DIAFRAGMATICE CONGENITALE


DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN: -septul transvers -mezenterul dorsal -pliurile pleuro-peritoneale -peretele lateral
 

HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor pleurala si peritoneala HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii dorsale a diafragmului in luna a III-a TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS DIAGNOSTICUL

HERNIILE HIATALE

HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE


ANATOMIE PATOLOGICA se produc intre insertiile fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ; pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de dezvoltare a xifoidului CLINICA redusa si variabila

DIAGNOSTICUL -radiografie toracica -tranzit baritat -irigografie


 

TRATAMENTUL de obicei pe cale abdominala

STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE


ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumatice Cauze: -sclerozarea marginilor defectului -volvularea organelor herniate -aderente De obicei apare dupa un efort care creste presiunea intraabdominala  CLINICA -semne de ocluzie -dureri toraco-abdominale -hematemeza in cazul strangularii stomacului -dispnee -zgomote hidroaerice toracice -matitate in baza hemotoracelui


STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE


DIAGNOSTICUL -explorari radiologice


TRATAMENT -chirurgical de urgenta -interventie prin toracofrenolaparatomie


 

PROGNOSTIC GRAV

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA

GENERALITATI

DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de continuitate

Poate fi congenitala sau dobandita

Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care afecteaza nervul frenic

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG




SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A HEMIDIAFRAGMULUI STANG

DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI COLONUL

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG


SEMNELE DIGESTIVE:


Dureri epigastrice postprandiale Varsaturi alimentare Balonare

Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne esofagiene: -durere retrosternala -disfagie -sialoree


EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG


SEMNELE CARDIACE:

Palpitatii

Dureri pseudoanginoase

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG




EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu excavarea hemiabdomenului stang

EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului cu contur pastrat

IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic diferential cu hernia diafragmatica

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT

Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu predispozitie congenitala Favorizate de efort fizic repetat si obezitate Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala Cele mai afectate ficatul si colonul transvers

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT


CLINICA: -frecvent asimptomatice -rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse  DIAGNOSTICUL radiologic  TRATAMENT: -bine tolerate nu au indicatie chirugicala -la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardiorespiratorie -pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.