Rezervatiile

naturale din
Republica
Moldova
•În Republica Moldova, rezervațiile
naturale sunt arii protejate, care
reprezintă spații naturale, valoroase din
punct de vedere științific, destinate
păstrării și restabilirii unui sau a mai
multor componente ale naturii pentru
menținerea echilibrului ecologic.
Conform Legii nr. 1538 din 25.02.1998
privind fondul ariilor naturale protejate
de stat, sunt înregistrate 51 rezervații
silvice, 9 de plante medicinale și 3
mixte: în total 63 de rezervații naturale] A elaborat:Rotaru Diamanta
.
Suprafața totală este 8.009 ha. A verificat:Dudca Ina
Rezervatia ,,Codru´´

•Rezervația a fost creată în 1971 pe o suprafață de 5177 ha. Aici sunt puse sub protecție circa 1000 specii de plante, 43 specii
de mamifere, 145 specii de păsări, 7 specii de reptile, 10 specii de amfibieni și peste 10 mii specii de insecte. Principalele specii de
arbori în pădure sunt stejaru pedunculat, gorunul și fagul. În cadrul rezervației funcționează un bogat „Muzeu al naturii”.
•Flora
•Flora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneană (forestieră), central-europeană
(forestieră) și euroasiatică (stepică). În rezervație sunt înregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse în Cartea
Roșie a Moldovei.Vegetația zonală este reprezentată prin păduri de foioase de tipul celor din Europa Centrală cu formațiunile:
Fagus sylvatica, Querceta petraeae și Querceta roburis. Vegetația interzonală s-a format in văgăuni, fiind reprezentată prin fâșii
înguste și pâlcuri de plopișuri, sălcișuri, răchitișuri și pajiști mezofile. Aici și-au gasit extremitatea estică a arealului unele specii
central europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) și extremitatea sudică (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc).
•Fauna
•Reprezintă aproape în totalitate pădurile Europei Centrale și de Vest. S-au format condiții favorabile de creștere și de reproducere
pentru reprezentanții faunei din munții Carpați, Balcani, din Asia , care întrunesc 52 de specii de mamifere, 151 de specii de păsări,
8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 8000 de specii de insecte. Se întîlnesc specii rare, precum: jder de pădure, chițcan cu
abdomen alb, usturoaie, etc.
•Ornitofaună conține 151 de specii, dintre care 10 specii incluse în Cartea Roșie a Moldovei: acvila pitică, porumbelul de
scorbură, ciocănitoarea neagră, canarul, egreta mare, barza neagră, acvila țipătoare mică, acvila țipătoare, șoimul dunărean.
 Rezervatia ,,Prutul de Jos´´
• Rezervaţia ,,Prutul de Jos", a fost creată în anul 1991 la 23 aprilie prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 209, pe o suprafaţă de 1755,4 ha.  Este situată în
partea de sud-vest a Republicii Moldova, de-a lungul cursului inferior al rîului Prut,
ultimul mare afluient al Dunării. Este flancată de localităţile Slobozia Mare şi Văleni.
La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateş (România).
•Scopul creării: protecţia, păstrarea şi studierea ecosistemului de baltă şi luncă
inundabilă şi crearea condiţiilor favorabile pentru reproducerea speciilor rare, a celor
pe cale de dispariţie şi a altor specii de plante şi animale.
•Valoarea universală a patrimoniului natural a fost recunoscută prin declararea ca
zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor acvatice -
Convenţia Ramsar, ,,Lacurile Prutului de Jos´´
•Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le
găzduieşte într-un spaţiu relativ restrîns, ,,Prutul de Jos" constituie un adevărat
muzeu al biodiversităţii, o bancă naturală de gene de o valoare inestimabilă pentru
patrimoniul natural universal.
•Posibilităţile vizitării Rezervaţiei sunt variate şi depind de timpul disponibil al
vizitatorilor, de categoria de vârstă a acestora, precum şi de nivelul hidrologic al
lacului Beleu.
•Vizitatorii de vârstă preşcolară şi şcolară pot opta pentru excursii în grupuri mari sau
mici, efectuate pe traseul terestru
 Rezervatia,,Padurea
Domneasca´´
•Rezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin
biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor
mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale
rare, restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure
din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa. Suprafața rezervației este de
5735.2 ha.Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ
40 km.
•Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de
scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și
nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile
inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt
influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai
joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în
care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel
este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor
Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și
alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori,
s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică.
•Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului
de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții
favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată
creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai
tipici reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil ,cel mai mare mamifer sălbatic în fauna
Moldovei; căpriorul, care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul
Rezervatia ,,Plaiul Fagului´´

•Rezervația științifică „Plaiul Fagului” este o arie protejată amplasată în raionul Ungheni, în apropiere de
satul Rădenii Vechi din Republica Moldova. Rezervația a fost fondată în 1992 și are o suprafață de 5642 ha,
reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru un ecosistem reprezentativ din punct de vedere silvic.
•Cele mai răspândite specii de plante arboricole sunt: gorunul– ocupă circa 31 % din suprafața
împădurită, frasinul - cca 21 %, carpenul – cca 19 %. Deși are o pondere de numai 5%, fagull este cel mai
răspândit anume în această rezervația, comparativ cu restul teritoriu al țării.
•Flora
•S-a constatat că componentă floristică din cadrul teritoriului acestei rezervații este unicalaPe teritoriul
rezervației se întâlnesc cca 900 specii de plante, dintre care plantele vasculare alcătuiesc cca 640 specii,
lichenii – cca 50 specii și alte specii. Din numărul total de specii floristice 77 au devenit rare, alcătuind
aproximativ 33 % din speciile rare de flora spontană a Republicii Moldova. Preponderent în aceasta
rezervație cresc astfel de specii că mălinul, pana zburătorului, perișorul, ferigile și altele. Făgetele, care sunt
cel mai mult răspândite aici, comparativ cu restul teritoriului republicii, alcătuiesc cca 260 ha sau 5 % din
teritoriul rezervației. Sectoarele cu stejar ocupă cca 230 ha sau aproximativ 4 % din teritoriu.
•Fauna
Aria naturală este interesantă și atractivă din punct de vedere al complexului faunistic, adăpostind și
asigurând condiții de viețuire și hrană pentru mai multe specii de mamifere, păsări și insecte (complexul
entomofaunei este bine reprezentat în lunca văii Bîcului), dintre care: cerb ,cerb pătat, cerb
lopătar , mistreț ,jder de pădure ,pisică sălbatică , bursuc , hermelină, veveriță specii de lilieci, buha
mare sau cucuvea .
Rezervația reprezintă în fond un depozit natural al unui număr substanțial de specii de plante și animale
care au un regim strict de protecție.
•De pe teritoriul rezervației izvorăște râul Bîc, în bazinul căruia se află și capitala Chișinău.
 Rezervatia ,,Iagorlâc´´
•Iagorlîc este o rezervație științifică din partea central-estică a Republicii Moldova,
situată la gura râului Iagorlîc, pe malul stâng al Nistrului (Transnistria). Rezervația a
fost înființată în anul 1988. În prezent, suprafața rezervației este de 8,77 km2Floră,
faună[Rezervația include sisteme ecologice acvatice și terestre, în care au fost
create condiții pentru reproducerea animalelor și plantelor. Este situată la gura
râului Iagorlîc, pe malul stâng al Nistrului. Rezervația a fost organizată în scopul
păstrării și studierii condițiilor ecologice caracteristice bazinelor de apă din
apropierea Nistrului. Cea mai mare valoare a rezervației naturale "Iagorlîc" constă în
faptul că aici sunt foarte multe specii rare și pe cale de dispariție de plante, care
intră în fitocenozele unicale, situate pe pantele calcarizate de stepă ale râurilor
Iagorlîc, Iagorlîcul uscat și a unor pârâuri mari.
•Bazinele de apă ale rezervației naturale de asemenea sunt preferate de diverși
reprezentanți ai faunei. Cea mai mare însemnătate ele o au pentru diverse specii de
pești, care le folosesc pentru depunerea icrelor. Ihtiofauna enumeră 23 de specii de
pești. Se intâlnesc 29 de specii de mamifere, 121 de specii de păsări din 14 ordine.
Specii rare sunt: popândăul european, hermelina , șarpele de alun, șarpele cu
abdomen galben, broasca țestoasă de apă. Din speciile incluse în Cartea Roșie a
Moldovei se întâlnesc lebăda neagră, iar vulturul pescar și eretele vânat ) se
întâlnesc în timpul migrației. Ornitofauna rezervației constituie 167 de specii de
păsări, dintre care 91 dintre ele își fac cuiburi. 15 specii de păsări, înregistrate în
rezervația naturală, sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei (2001), 12 specii
în Cartea Roșie a Ucrainei (1994).
Plantele pe cale de Nufărul-alb Bujorul de pădure
diparitie(incluse în cartea roșie)

•Plantele pe cale de dipariție sau icluse în Cartea Roșie a Republicii

Moldova sunt următoarele:
•Bujor de pădure
•Caliergonelă cuspidată
• Spinarea lupului
• Creasta cocoșului
•Limba șarpelui
•Albăstrea Angelescu
• Iarba ciutei
• Stevie turcească
•Arin negru
• Arin alb
• Vonicer pitic
•Grozamă
• Sugătoare
• Nufăr alb
•Bujor de pădure
•Ppucul doamnei Limba șarpelui
Iarba ciutei