Sunteți pe pagina 1din 14

PROTOZOAREL

E
Euglena verde, amiba şi parameciul

Sunt animale unicelulare numite protozoare, cu mare importanţă


practică şi teoretică.
Ele consumă bacteriile şi substanţele organice, curăţind apele.
În acelaşi timp, ele sunt sursă de hrană pentru animalele mici
acvatice.
Unele protozoare influenţează procesul de formare a solului.
Protozoarele
(de la grecescul protos = primul, zoon= animal) sunt
organisme microscopice, cele mai simple ca structură,
fiind unicelulare.
Sunt primele forme animale apărute pe Pământ.
Celula, care alcătuieşte corpul, este capabilă să
îndeplinească toate funcţiile vitale.
Euglena verde, o putem observa în picătura de apă
luată dintr-o baltă, are o formă alungită de 0,1-0,2 mm.
În citoplasma celulei se găseşte clorofilă. La capătul
anterior are un firişor numit flagel, de unde şi numele de
Flagelate.
Prin mişcările flagelului, înoată uşor în apă.
Corpul este format dintr-o singură celulă, aceasta îndeplineşte
toate funcţiile corpului: mişcare, sensibilitate, hrănire, înmulţire.
La baza flagelului, euglena are o pată roşie, sensibilă la lumină. Pe
toată suprafaţa corpului, simte căldura, frigul, umiditatea şi
uscăciunea.
Având clorofilă, euglena se hrăneşte la lumină prin fotosinteză, ca
şi plantele.
La întuneric, se hrăneşte cu substanţe organice din apă, care, o
dată cu apa, pătrund prin membrană în citoplasma celulei.
Are două moduri de hrănire: autotrofă şi heterotrofă, euglena verde
reprezintă o formă actuală de legătură între plante şi animale, o
dovadă a unităţii lumii vii.
Prin respiraţie, oxigenul dizolvat în apă trece prin membrană, în
citoplasma celulei, iar dioxidul de carbon, din citoplasmă în apă.
Printr-o vacuolă pulsatilă, o pungă aflată la baza flagelului, în care
se adună produşii de excreţie, se realizează excreţia.
Vacuola se contractă şi se dilată, eliminând substanţele
nefolositoare.
Euglena se înmulţeşte prin diviziune longitudinală.
Când aceste condiţii devin neprielnice (uscăciune, temperatură
scăzută), ea se închistează.
Euglena se strânge ghem şi se înveleşte într-o membrană groasă,
rezistentă, formând un chist.
Când chistul are condiţii favorabile, euglena îşi reia viaţa
normală.
Amiba
Protozoar unicelular, cu membrana celulei foarte subţire.
Ea îşi poate modifica forma corpului prin emiterea unor
prelungiri numite pseudopode sau picioruşe false.
Pseudopodele (de la grecescul pseudos = fals, podos = picior) au
rol în deplasare şi în prinderea hranei.
Când bacteriile, algele şi substanţele organice, vin în contact cu
amiba, ea înconjură hrana cu pseudopodele şi cu o picătură de
apă, formând o vacuolă digestivă.
Hrana este digerată de sucurile din citoplasma
celulei, iar resturile sunt eliminate în afara
corpului.
Celelalte funcţii sunt asemănătoare cu cele ale
euglenei.
Celula are formă alungită, de 0,25 mm lungime, iar
membrana prezintă cili vibratili (de unde şi
denumirea de Ciliate), care servesc la deplasarea în
apă.
Celula are două nuclee.
Parameciul este un protozoar acvatic, mai evoluat.
Celula are o adâncitură în formă de pâlnie, căreia îi lipseşte
membrana;
Citoplasma vine în contact direct cu apa.
Cilii vibratili de pe marginea pâlniei, fiind mai deşi, produc
înaintarea hranei spre citoplasma celulei, formând o vacuolă
digestivă.
Celelalte funcţii sunt asemănătoare cu cele de la euglenă.
Protozoarele fosile,
foraminiferele şi radiolarii, au
contribuit la formarea rocilor
sedimentare: cretă şi calcare.
Plasmodiul malariei produce malaria sau frigurile de baltă.
Trãieşte parazit în globulele roşii din sângele omului.
În afara gazdelor, se prezintă sub formă de spori (de unde şi
numele de Sporozoare).
Femela ţânţarului Anofel transmite prin înţepãturã virusul malariei.

S-ar putea să vă placă și