DIDACTIC DEBUTANT Modulul II 2.2. Dezvoltarea profesională continuă ca îndatorire profesională pentru cadrele didactice
Dezvoltarea profesională continuă se referă la activitățile de
formare desfășurate în medii formale și non-formale, care pot include, de exemplu, formarea pedagogică sau la o anumită disciplină. În anumite cazuri, aceste activități pot conduce la obținerea unor noi calificări. Dezvoltarea profesională continuă (DPC) a câștigat o importanță considerabilă în ultimii ani. Acesta este acum considerată o îndatorire profesională. 2.2. Dezvoltarea profesională continuă ca îndatorire profesională pentru cadrele didactice
Unele țări stipulează exact numărul minim de ore pe care fiecare
profesor este de așteptat să le dedice cursurilor de DPC (în România, Metodologia de formare continuă a personalului didactic precizează un număr de 90 credite transferabile într-un interval de cinci ani, OMECTS nr. 5561/2011). În unele țări, participarea la o perioadă minimă de DPC este necesară pentru a rămâne în profesie. Câteva dintre țările unde DPC este considerată îndatorire profesională încurajează participarea cadrelor didactice făcând-o necesară pentru promovare, de exemplu, este necesară o dovadă a participării atunci când se aplică pentru un post situat la un grad profesional superior. 2.2. Dezvoltarea profesională continuă ca îndatorire profesională pentru cadrele didactice 2.2.1. Perspectiva românească În sistemul de învățământ românesc, formarea continuă a personalului didactic constituie un drept care se realizează, în principal, prin perfecționare şi conversie profesională. Evoluţia în carieră a personalului didactic din învățământul preuniversitar se realizează prin promovarea examenelor de definitivare în învăţământ şi obţinere a gradelor didactice II şi I. Perfecţionarea cadrelor didactice se realizează prin stagii de formare obligatorii. Stagiile de formare continuă asigură dezvoltarea profesională a personalului didactic şi intră în sistemul de evaluare/echivalare prin credite profesionale transferabile, obligativitatea constând în acumularea de către cadrul didactic a 90 de credite (aproximativ 240 de ore) într-o perioada de 5 ani. Programele de formare continuă a personalului didactic sunt organizate modular pe următoarele domenii principale: specialitate, pedagogie, psihologia educaţiei, didacticii specialităţii, TIC, management educaţional. 2.2. Dezvoltarea profesională continuă ca îndatorire profesională pentru cadrele didactice 2.2.1. Perspectiva românească În sistemul de învățământ românesc, formarea continuă a personalului didactic constituie un drept care se realizează, în principal, prin perfecționare şi conversie profesională. Evoluţia în carieră a personalului didactic din învățământul preuniversitar se realizează prin promovarea examenelor de definitivare în învăţământ şi obţinere a gradelor didactice II şi I. Perfecţionarea cadrelor didactice se realizează prin stagii de formare obligatorii. Stagiile de formare continuă asigură dezvoltarea profesională a personalului didactic şi intră în sistemul de evaluare/echivalare prin credite profesionale transferabile, obligativitatea constând în acumularea de către cadrul didactic a 90 de credite (aproximativ 240 de ore) într-o perioada de 5 ani. Programele de formare continuă a personalului didactic sunt organizate modular pe următoarele domenii principale: specialitate, pedagogie, psihologia educaţiei, didacticii specialităţii, TIC, management educaţional. 2.2. Dezvoltarea profesională continuă ca îndatorire profesională pentru cadrele didactice Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează: • actualizarea şi dezvoltarea, prin programe de formare/ perfecţionare periodică, a competenţelor în domeniul/domeniile de specializare corespunzător funcţiilor didactice obţinute prin formarea iniţială; • dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice; • dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, îndrumare, control, evaluare în structurile şi organizaţiile din sistemul de educaţie; • dobândirea de noi competenţe, prin programe de reconversie/readaptare a calificării pentru noi specializări sau/şi noi funcţii didactice, altele decât cele obţinute prin formarea iniţială; • dobândirea unor competenţe complementare sau de extensie care lărgesc gama activităţilor şi funcţiilor ce pot fi prestate de personalul didactic (predarea în sistemul e-learnig, predarea în limbi străine, consiliere educaţională şi orientare în carieră, educaţia adulţilor ş.a.); • dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind rolurile sociale şi dezvoltarea personală şi profesională, interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi ş.a. 2.2. Dezvoltarea profesională continuă ca îndatorire profesională pentru cadrele didactice Evaluǎri pentru cadre didactice și evoluția în carierǎ:
În România, se remarcǎ patru procese principale de evaluare a personalului didactic: • evaluare pentru finalizarea stagiaturii și definitivare; • evaluare în scopul evoluţiei în carierǎ; • evaluare în scopul recompensǎrii; • evaluarea periodicǎ a performanţei. 2.2. Dezvoltarea profesională continuă ca îndatorire profesională pentru cadrele didactice Evaluǎri pentru cadre didactice și evoluția în carierǎ:
În România, se remarcǎ patru procese principale de evaluare a personalului didactic: • evaluare pentru finalizarea stagiaturii și definitivare; • evaluare în scopul evoluţiei în carierǎ; • evaluare în scopul recompensǎrii; • evaluarea periodicǎ a performanţei.