ANATOMIA,

FIZIOLOGIA SI
FIZIOPATOLOGIA
APARATULUI URINAR
ANATOMIA APARATULUI URINAR
AparatuI excretor
este format din:
rinichi
ciIe excretoare,
reprezentate de:
ceIe dou
uretere,
vezica urinar
uretra.
3
Rinichii
organe pereche situate
retroperitonal, de o parte si
de alta a coloanei vertebrale
lombare;
n forma de boabe de fasole,
sunt situati sub plmni.
Rinichiul drept ocup o
pozitie mai joas, el este
comprimat de ficat.
Fiecare rinichi msoar
aproximativ 12 cm si cte
150g.
Glandele
suprarenale
(adrenale) glande
cu secretie intern,
situate la polul
superior al celor doi
rinichi ,ca o cciul.
- secretia hormonilor
corticosteroizi (zona
corticala: exterior) si
catechoaminelor
(medulosuprarenala:
central)
RINICHII
2 fete (anterioar si
posterioar) si 2 margini
(lateral convex si
medial concav).
In zona marginii concave
se gsesc hilul si pediculul
renal n care se vd vasele
renale (artera si vena),
ureterul si fibre nervoase
vegetative.
Capsula fibroasa - situata
la exterior, protejeaza
rinichiul
RINICHII
Sectionnd rinichiuI n
IunguI Iiniei mediane, din
partea convex spre cea
concav se observ:
papiIeIe si caIiceIe renaIe
= formatiuni membranoase
prin care se scurge urina;
parenchimuI renaI, cu
structur zonaI:
corticaI (partea extern)
meduIar (partea intern).
RINICHII
Zona corticaI: n principaI din
gIomeruIi, tubi uriniferi si vaseIe de
snge care Ie apartin.
Zona meduIar: 6-18 piramide
renaIe (MaIpighi), formate din tubi
coIectori care dreneaz mai muIti
nefroni.
PiramideIe sunt orientate cu baza
spre periferie si vrfuI spre sinusuI
renaI, deschizndu-se n papiIeIe
renaIe, acestea se deschid n
caIiceIe mici care confIueaz
formnd caIiceIe mari (2-3) si apoi
peIvisuI renaI (bazinet) continuat
cu ureteruI.
O piramida renala
impreuna cu tesutul
inconjurator din zona corticala
formeaza un lob renal.
1. Flf8Ml88 f08l8
Z. l08 00fll08l8
J. 0f0l0f
4. F0l9l8 f08l
. 08080l8 ll0f0888
. Flf8Ml88 f08l8
. l00 f08l
Flll$ 8l8l
08l1l8l
lll0 08l88
08l18
Urina produs Ia
niveIuI rinichiIor
circuI prin
uretere, fiind mai
departe deversat
si stocat n VU.
n urma mictiunii,
va fi eIiminat Ia
exterior prin
uretr.
Functii
AparatuI excretor are un dubIu roI fizioIogic n functionarea
organismuIui:
1. Mentinerea homeostaziei mediuIui intern, cu aIte cuvinte,
mentinerea constant a voIumuIui si compozitiei ionice a
fIuideIor din organism: actioneaz asupra metaboIismuIui
apei, eIectroIitiIor, aciziIor si bazeIor, precum si a
moIecuIeIor proteice.
2. EIiminarea unei prti importante a deseuriIor metaboIice
toxice, n speciaI a produsiIor azotati rezuItanti ai
cataboIismuIui proteic: uree si creatinin, si a toxineIor.
Functii
RinichiuI mai are si aIte actiuni:
prin secretia de renin contribuie Ia regIarea
tensiunii arteriaIe,
prin eritropoietin controIeaz eritropoieza,
prin schimbriIe ionice contribuie Ia
mentinerea echiIibruIui acido-bazic.
'ascularizatia
aorta abdominaI
artera renaI
rinichi
25% din debit cardiac
1,2 I/ min (aprox. 1800 I/ zi) - perfuzie foarte bun
81l8 8l8l
l8 8l8l
Rinichiul este bogat vascularizat.
Artera renala, provenita din aorta, se
imparte in ramuri din ce in ce mai subtiri
care patrund intre piramidele renale.
La limita dintre zona corticala si
medulara, la baza piramidelor, ramificatiile
arterei renale formeaza ,,arcuri".
in divizarea lor in zona corticala provin
arteriolele aferente, care se
capilarizeaza; astfel se formeaza
glomerulul.
$angele filtrat prin tuburile
urinifere trece in vene si venule ( merg
paralel cu arterele ) si formeaza in final
vena renala.
'ena renala iese din rinichi si se varsa
in vena cava inferioara.
$tructura
NefronuI : Este unitatea
morfofunctionaI renaI;
ndepIineste toate proceseIe
compIexe care au ca rezuItat
formarea urinii.
NefronuI este aIctuit din:
corpuscuIuI renaI MaIpighi
tubuI contort proximaI
ansa HenIe
tubuI contort distaI
tubuI coIector.
:2g7 1,3 miIioane nefroni/rinichi
Dup 40 ani se reduc cu
10%/10 ani
Nu se pot regenera
Componentele nefronului:
I. CorpuscuIuI renaI MaIpighi:
1. Capsula Bowmann
(extremitatea nchis a
nefronuIui)
- nveIeste ghemuI capiIar;
- prezint un perete dubIu:
pereteIe intern, visceraI care
ader Ia capiIareIe
gIomeruIare si pereteIe extern,
parietaI care se continu cu
tubuI proximaI.
- Intre cei doi pereti se afIa
spatiuI urinar.
Componentele nefronului:
2. Glomerulul situat n concavitatea
capsuIei Bowmann
- Situat Ia extremitatea fiecrui nefron,
gIomeruIuI reprezint unitatea de fiItrare
a rinichiIor.
- constituit dintr-un ghem de 4-12 bucIe
capiIare, care rezuIt prin diviziunea
arterioIei aferente si care se reunesc Ia
iesirea din capsuI, n arterioIa eferent;
- este nconjurat de capsuIa Bowmann
violet).
- CapsuIa Bowman se continu cu tubuI
contort proximaI (n jos), prin care trece
urina.
rol n filtrarea glomerular urina
primar
Componentele nefronului:
CorpuscuIuI renaI
MaIpighi:
Polul vascular : IocuI
de intrare aI aa si de
iesire aI ae
Polul urinar: IocuI de
iesire aI urinei primare
din capsuIa Bowmann
TP
Componentele nefronului:
II. TubuI renaI adaptat pentru
proceseIe de reabsorbtie si
secretie - mai muIte segmente:
1. SEGMENTUL PROXIMAL aI
tubuIui urinifer este constituit
dintr-o portiune contort, tubuI
contort proximaI (care se afI n
corticaIa renaI) si este format
dintr-un strat de ceIuIe a cror
membran, spre Iumen,
prezint o "margine n perii",
format din microviIi, care
mresc muIt suprafata
membranei.
primeste tot uItrafiItratuI
gIomeruIar
roI crescut n reabsorbtie si
secretie
Componentele nefronului:
2. SEGMENTUL INTERMEDIAR
(ANSA HENLE), subtire:
dou brate (descendent si
ascendent) unite ntre eIe
printr-o bucI, are epiteIiuI
turtit, far microviIi.
Nefronii care au gIomeruIii n
zona corticaI extern au
ansa HeuIe scurt, n timp ce
nefronii cu gIomeruIi n zona
extern a corticoIei
(juxtameduIari) au ansa
Iung, care coboar profund
n meduIar.
roI n concentrarea si diIutia
urinii
Componentele nefronului:
3. SEGMENTUL DISTAL este format
dintr-o portiune dreapt,
ascendent, care ajunge n
corticaI n vecintatea
gIomeruIuIui propiu, n imediat
contact cu arterioIa aferenta.
La acest niveI epiteIuI tubuIar, Ia feI
ca si ceIuIeIe muscuIaturii
netede a arterioIei aferente,
prezint modificri si formeaz
aparatuI juxtagIomeruIar care
secret renin.
Urmeaz o portiune contort situat
n ntregime n corticaI.
4. Mai muIti tubi distaIi se unesc si
se deschid n TUBUL
COLECTOR din structura
piramideIor MaIpighi.
$chema structurii nefronului :
arteriol
eferent
arteriol aferent
glomerul
ansa
Henle
ramur
groas
ascend
ramur
subtire
ascend
tub
contort
proximaI
tub
contort
distaI
ramur
groas
descend
ramur
subtire
descend
tub coIector
Capsula Bowmann
Aparatul juxtaglomerular
TubuI contort distaI se afI n
vecintatea imediat a corpuscuIuIui
MaIpighi. La acest niveI se afI
aparatuI juxtagIomeruIar. Acesta
este constituit din:
peretii aa ai gIomeruIuIui
peretii tubiIor distaIi
La acest niveI exist o mare densitate de
ceIuIe modificate :
Aa functioneaz Ia acest niveI ca un
baroreceptor: prezint sensibiIitate Ia
modificriIe presiunii sanguine
TCD contine ceIuIe modificate,
speciaIizate, cu roI n autoregIarea FG -
macula densa, a crei functii este de
chemoreceptor pentru concentratia
urinar a Na+.
Rinichii joac un roI esentiaI n
regIarea TA prin intermediuI
aparatuIui juxtagIomeruIar: SRAA
Functiile rinichilor :
Functia exocrin: formarea urinii.
Functia endocrin: secretia anumitor
hormoni (renin, eritropoietin,
prostagIandine).
. Functia exocrin: formarea urinii
MecanismuI de formare a urinei cuprinde trei
procese fundamentaIe:
- uItrafiItrarea pIasmei Ia niveI gIomeruIar
- reabsorbtia;
- secretia anumitor constituenti n tubi
. Filtrarea glomerular
primul proces n formarea
urinei
are loc prin trecerea pasiv
a apei si a componentilor
plasmatici micromoleculari din
capilarele glomerulare n
capsula Bowman urina primar
urina primar este un ultrafiltrat de plasm,
cu o compozitie asemntoare cu cea a
plasmei, dar fr proteine plasm
deproteinizat
izoton (300 mOsm/l)
Prin structura sa, membrana fiItrant este o "sit" care
permite fiItrarea unei mari cantitti de fIuid si a
micromoIecuIeIor din pIasm (de sute de ori mai muIt
dect capiIareIe normaIe):
ceIe cu GM mic (<6.000) sunt fiItrate usor: apa, ionii,
compusii organici mici (ex: gIucoza),
ceIe cu GM mare sunt tot mai putin fiItrate, pn
aproape de 0: AIbumina, gIobuIineIe, ceIuIeIe
sanguine.
ceIe ncrcate + sunt mai usor fiItrate dect ceIe
ncrcate -, chiar Ia aceeasi dimensiune, datorit
negativittii membranei fiItrante
. Filtrarea glomerular
Vom regsi astfeI n urina format n spatiuI urinar,
denumit urina primar, toate eIementeIe pIasmatice
cu exceptia proteineIor, si Ia aceeasi concentratie ca
n pIasm (pIasm deproteinizat).
La niveI gIomeruIar sunt fiItrate deseuriIe metaboIice,
n speciaI reziduuriIe azotate aIe proteineIor, aciziIor
aminati si nucIeotideIor:
ureea (se formeaz n ficat),
creatinina
aciduI uric
uneIe medicamente.
. Filtrarea glomerular
FiItruI (bariera) gIomeruIar este
compus din trei eIemente,
fiecare din acestea avnd o
permeabiIitate seIectiv:
endoteIiuI capiIar sau lamina
fenestrata - fenestratii (pori):
mpiedic pasajuI ceIuIeIor
sanguine
MB gIomeruIar - 3 straturi:
lamina rara interna-ctre
endoteIium, lamina densa-
centraI si lamina rara externa-
ctre stratuI podocitar; reaIizeaz
o barier eficient pentru
proteineIe cu GM > 500 000 D.
foita intern (visceraI) a capsuIei
Bowman, cu podocite = ceIuIe cu
preIungiri/procese podocitare,
care nveIesc capiIareIe dar Ias si
spatii Iacunare prin care trece FG.
Are o ncrctur negativ este
impermeabiI pentru aIbumine
(ncrcate negativ) si pentru Pr cu
GM > 150000 D.
Rata fiItrrii gIomeruIare = voIumuI fiItrat de
gIomeruIi pe unitatea de timp
RFG = 120mI/min 180 I/zi sunt fiItrati n
mod normaI de ctre rinichi.
La niveI tubuIar, urina primar sufer
proceseIe de reabsorbtie si secretie, astfeI
c rinichii vor excreta n medie 1,5 I/zi -
urina definitiv.
. Filtrarea glomerular
2. Reabsorptia tubular
Toate elementele din urina
primar vor fi reabsorbite la
nivel tubular
(cu exceptia creatininei).
Reabsorbtia reprezint
trecerea substantelor
continute n lumenul tubular
n capilare
ste procesul prin care sunt recuperate
anumite substante utile organismului din
ultrafiltratul glomerular, mentinndu-se
astfel homeostazia lor plasmatica.
ProcesuI este seIectiv, n sensuI ca se reaIizeaza maximaI pentru
fiecare substanta ntr-un segment tubuIar prin actiunea unor
mecanisme ceIuIare specifice, fiind conditionat de debituI substantei
respective si de necesitatiIe organismuIui:
GIucoza, Aa - Reabs. = 100% retinute n organism
Na, CI, HCO3 - reabs. crescut dar variabiI, n functie de
necesittiIe organismuIui
Ureea, Creatinina - reabs. sczut excretie crescut
Apa se reabsoarbe n toate segmenteIe tubuIui, cu
intensitati diverite, pe baza IegiIor difuziunii si aIe osmozei,
astfeI nct din cei 125 mI fiItrati gIomeruIar pe minut, n
vezica ajunge numai 1mI/min (deci se absorb 124mI). n
tubuI contort si mai aIes n ceI coIector se reaIizeaza
reabsorbtia facuItativa a apei si Na+ sub controIuI ADH si
aIdosteronuIui, ajustndu-se eIiminariIe n functie de starea
de hidratare a organismuIui.
2. Reabsorptia tubular
Reabsorbtia (transportul) diferitilor
constituenti din ultrafiltrat prin
peretele tubului urinifer se face prin
mecanisme active si pasive.
Transferul activ se realizeaza contra
unor gradiente de concentratie sau
electrice, necesitnd un consum de
energie furnizata prin hidroliza ATP.
2. Reabsorptia tubular
MecanismeIe de transport activ au capacitate Iimitata pe unitatea de
timp si intervin n reabsorbtia
gIucozei,
anumitor aminoacizi,
aciduIui uric,
unor vitamine (B12, C),
fosfatiIor anorganici,
suIfatiIor si
a principaIiIor ioni ai fiItratuIui (Na+, K+, HCO3).
TransportuI pasiv se face sub actiunea unor gradiente fizico-chimice -
nu necesita consum energetic, nu este Iimitat de o capacitate maxima
si contribuie Ia resorbtia a trei constituenti principaIi ai uItrafiItrajuIui:
apa
ureea
CI-
2. Reabsorptia tubular
3. $ecretia tubular
Secretia tubuIar este
procesuI invers reabsorbtiei,
care asigur transportuI
substanteIor sanguine ctre
urina tubuIar.
Are roIuI de a eIimina att
substanteIe straine organismuIui,
ct si substanteIe prezente
obisnuit n snge (K+, acid uric),
uneIe numai cnd se afIa n concentratii mari (creatinina).
Se reaIizeaza activ si pasiv.
Secretia activa, avnd sediuI Ia niveIuI tubiIor proximaI si
distaI, se face mpotriva unor gradiente eIectrochimice si
de aceea necesita un consum energetic ridicat: secretia
de H+.
Prin eIiminarea H+ tubii detin un roI fundamentaI n
mentinerea echiIibruIui acido-bazic aI organismuIui.
Secretia pasiva impIica transportuI unor constituenti n
sensuI gradienteIor de concentratie si de aceea nu
necesita consum energetic direct.
Acest mecanism intervine n secretia K+, a bazeIor si a
aciziIor sIabi.
3. $ecretia tubular
CeIuIeIe tubuIare sunt capabiIe de a eIimina incIusiv
substanteIe care ajung n mod accidentaI n mediuI
intern:
substante toxice - intoxicatie accidentaI
medicamente (de ex., peniciIina) - n scop
terapeutic.
AstfeI se expIic de ce tubuI renaI (mai muIt dect
gIomeruIuI) va fi afectat n caz de intoxicatii severe
(mercur, tetracIorur de carbon), sau de ctre
medicamente = nefrotoxice
!!! DECI: posoIogia depinde de functia renaI, iar
administrarea medicamenteIor trebuie s fie strict
controIat
Snge capsuIa Bowman (via
artera renaI) gIomeruI (aa
aferente) fiItrat renaI ( 20%
pIasma sanguin se transform
n Iichid n capsuIa Bowman =
fiItrat renaI) tub proximaI
reabsorbtia apei si a
eIementeIor nutritive (gIucoz,
acizi aminati, ioni) ceea ce
rmne din fiItrat ajunge n
ansa HenIe este eIiminat
apa si Na+, CI- tub distaI (n
aceast etap 99% ap revine
n organism), rmne urina
urina este transportat prin
TC bazinet (zona coIectoare
a urinii din toti nefronii)
ureter VU.
Functia endocrin a rinichilor
RinichiuI reprezint un adevrat organ endocrin, capabiI
de a sintetiza un numr mare de hormoni:
Renina, secretat de ceIuIeIe juxtagIomeruIare Ia
niveIuI peretiIor aa, joac un roI important n regIarea
tensiunii arteriaIe: renina difuzeaz n snge si
hidroIizeaz angiotensinogenuI secretat de ficat
angiotensina I (inactiv) ; Ia niveIuI pImniIor, o
enzim de conversie transform AI n AII vc
|presiunea sanguin; pe de aIt parte, AII determin o
crestere a secretiei de aIdosteron, prin reabsorbtia
primar de Na si secundar de ap, Ia niveIuI TD
|voIumuI pIasmatic |presiunea sanguin.
AnsambIuI acestor mecansime constituie SRAA
Renina = enzim proteoIitic sintetizat Ia niveIuI peretiIor aa
a gIomeruIiIor renaIi, ca rspuns Ia:
diminuarea perfuziei renaIe,
scderea excretiei renaIe de sodiu si
stimuIarea simpatic.
Eritropoietina, hormon gIicoproteic (90% de origine
renaI, 10% de origine hepatic) joac un roI
important n procesuI de eritropoiez (diferentierea si
proIiferarea eritrociteIor n mduva osoas
hematogen);
Iipsa oxigenuIui sanguin (hipoxemie) provoac o
crestere a secretiei de eritropoietin, si deci a
proIiferrii gIobuIeIor rosii.
Exist anemii de origine renaI (absenta
eritropoietinei n diverse nefropatii - IRC).
Functia endocrin a rinichilor
Prostaglandinele renaIe, n speciaI PGI2, PGE2
(vasodiIataoare) - joac un roI important n
adaptarea circuIatiei renaIe n caz de
hipovoIemie si n excretia renaI de sodiu.
Functia endocrin a rinichilor
Rinichii asigur n aceIasi timp si
transformarea vitaminei D inactive, hidroxiIat
n 25-OH-coIecaIciferoI n ficat, n 1,25-diOH-
coIecaIciferoI (forma activ n metaboIismuI
fosfocaIcic), sub actiunea unei enzime
existente Ia niveIuI ceIuIeIor tubiIor proximaIi.
Functia endocrin a rinichilor
liminarea medicamentelor
EIiminarea hepatic
Printre muItipIeIe saIe functii metaboIice,
ficatuI particip Ia excretia medicamenteIor,
prin intermediuI sistemuIui biIiar.
Dup eIiminarea n biI, substanteIe
medicamentoase ajung n IumenuI intestinaI,
unde pot fi reabsorbite: cicIuI entero-hepatic.
liminarea renal
Cea mai mare parte a substantelor
medicamentoase este eliminat prin
urin, fie sub forma initial, fie sub
forma produsilor de degradare.
Cea mai mare parte a substantelor
medicamentoase, sau metabolitii lor au
o mas molecular mai mic de 5000,
fiind astfel filtrate la nivelul
glomerulului.
liminarea medicamentelor
AIte ci de excretie
CeIeIaIte ci (saIivare, puImonare...) sunt n
generaI negIijabiIe comaprativ cu ciIe
hepatic si renaI.
Este important de mentionat eIiminarea prin
IapteIe matern n timpuI aIptrii, deoarece
exist riscuI unor intoxicatii a nn.
liminarea medicamentelor
Cuantificarea metabolismului si a
eliminrii. Notiunea de clairance
CIairance-uI reprezint capacitatea gIobaI a
organismuIui de a eIimina o moIecuI strin.
Reprezint voIumuI de pIasm epurat n totaIitate, pe
unitatea de timp si se exprim ca un debit n mI/min.
CIairance-uI totaI este egaI cu suma cIairance-uriIor
fiecrui organ susceptibiI de a interveni n eIiminarea
unei substante:
CI renaI,
CI hepatic,
CI intestinaI,
CI puImonar, etc.
O important deosebit o prezint CI hepatic si CI renaI.
Cuantificarea metabolismului si a
eliminrii. Notiunea de clairance
CIairance-uI renaI aI unei substante reprezint
voIumuI virtuaI (mI) de pIasm care poate fi epurat n
totaIitate de acea substant (/min), n conditiiIe n
carea substanta respectiv ar fi extras n totaIitate Ia
primuI pasaj.
Pentru a determina rata fiItrrii gIomeruIare trebuie
deci utiIizat o substant care poate fi fiItrat Iiber Ia
niveI gIomeruIar, dar care nu poate fi reabsorbit, nici
secretat Ia niveI tubuIar - creatinina.
Msurarea creatinemiei si a CI creatininei sunt astfeI
investigatiiIe esentiaIe pentru expIorarea functiei
renaIe.
iureticele
efinitie: iureticele sunt substante
medicamentoase care inhib reabsorbtia
renal a Na, provocnd asfel eliminarea
urinar de clorur de sodiu si ap.
Indicatii:
HTA si IC (principale)
hipokaliemie
edeme
1. Diuretice de ans 1:7osemid, b:metanid, pi7etanid)
blocheazg 7eabso7btia aCl la nivel:l ansei Henle
p7ovocnd o eli2ina7e 2a7catg de sg7:7i si o di:7ezg
2a7catg.
A: o acti:ne 7apidg si pot fi :tilizate n Renalg.
eoa7ece la nivel:l seg2ent:l:i distal al nef7on:l:i
aj:nge o cantitate c7esc:tg de a o pa7te va fi
7eabso7bitg s:b infl:enta aldoste7on:l:i ca7e este
7esponsabil de eli2ina7ea obligato7ie a K.
Astfel se explicg acti:nea hipokalie2iantg a di:7eticelo7
de ansg.
iureticele
2. Diuretice tiazidice id7oclo7otiazid, clo7alidona,
indapamid) bIocheaz reabsorbtia NaCI n portiunea
proximaI a tubuIui distaI, provocnd diurez si
natriurez.
EfectuI natriuretic este mai putin important dect aI
diureticeIor de ans, ns si n acest caz exist o
crestere a concentratiei de Na Ia niveIuI tubuIui
contort distaI si coIector, ceea ce va antrena o
secretie crescut de aIdosteron, responsabiI de
hipokaIiemie.
Nu sunt utiIizate n IRenaI.
iureticele
3. iuretice care economisesc K
a. Anti-aIdosteronice spi7onolactona, can7enona). Cel 2ai
i2po7tant este spi7onolactona :n ste7oid analog st7:ct:7al al
aldoste7on:l:i ca7e 7ealizeazg astfel :n antagonis2
co2petitiv la nivel:l t:b:l:i distal spi7onolactona blocheazg
7ecepto7ii aldoste7on:l:i la nivel:l T si TC).
Anti-aldoste7onicele p7ovoacg o nat7i:7ezg 2ode7atg la
schi2b c: K ca7e este 7eabso7bit.
si pie7d eficacitatea la pacientii c: Renalg :tiliza7ea lo7
devenind chia7 pe7ic:loasg dao7itg hipe7kalie2iei ca7e apa7e.
b. Pseudo anti-aIdosteronice t7iamte7en, amilo7id).
A: acelasi 2ecanis2 ca si al spi7onolactonei da7 n: existg
co2petitie.
iureticele
FIZIOPATOLOGIA
APARATULUI URINAR
Infectiile bacteriene ale cilor urinare
InfectiiIe bacteriene aIe ciIor urinare sunt extrem de
frecevente n practica medicaI
Uretrita reprezint infIamatia uretrei - apare doar Ia
brbati - se manifest prin usturimi n timpuI
mictiuniIor si o scurgere puruIent Ia niveIuI meatuIui
uretraI, n perioada dintre mictiuni.
!! O form particuIar este uretrita
gonococic/bIenoragia - afectiune transmis pe caIe
sexuaI ; nu se manifest Ia femeiIe purttoare de
germene - Neisseria gonorrhae
Cistita este infIamatia vezicii urinare, mai
frecvent n cazuI femeiIor, determinat ceI
mai frecvent de E. CoIi.
Se manifest prin aparitia usturimiIor n timpuI
mictiuniIor, mictiuni frecvente si imperioase
cu eIiminarea doar a ctorva stropi de urin
(poIakiurie).
Se asociaz febra
Infectiile bacteriene ale cilor urinare
Pielonefrita acut este determinat de existenta unei
infectii care afecteaz bazinetuI si tesutuI interstitiaI
renaI.
Se manifest prin aparitia dureriIor Iombare
uniIateraIe, asociate cu bacteriurie si piurie (prezenta
puroiuIui n urin) ; se asociaz febra.
ANTIBIOTERAPIE - antibiogram !!!!!
Pielonefrita cronic este inflamatia cronic cu
scleroza interstitiului renal si atrofia tubular.
n cea mai mare parte a cazuriIor, reprezint stadiuI
evoIutiv aI unei infectii urinare ce compIic o
anomaIie a ciIor urinare si/sau a parenchimuIui
renaI.
Reprezint 10-20% din cauzeIe de IRC.
Infectiile bacteriene ale cilor urinare
efropatii glomerulare
(glomerulonefrite)
GIomeruIonefriteIe = reactii infIamatorii induse de
mecanisme imune - depunerea de compIexe Ag-Ac Ia
niveIuI gIomeruIiIor - care vor decIansa Ieziuni Ia
niveI IocaI :
BIocajuI capiIareIor gIomeruIare | rezistenta n aa
si ae, n timp ce fIuxuI sanguin scade, Ia feI si fiItrarea
gIomeruIar oligurie (debit urinar < 500 mI/zi).
AIterarea irigatiei renaIe va stimuIa secretia de renin
este stimuIat astfeI SRAA HTA
LeziuniIe de Ia niveIuI fiItruIui gIomeruIar pierderea
permeabiIittii seIective edemul, proteinuria si
hematuria (proteineIe pIasmatice, si chiar eritrociteIe
pot strbate bariera gIomeruIar)
FiItruI (bariera) gIomeruIar este
compus din trei eIemente,
fiecare din acestea avnd o
permeabiIitate seIectiv:
endoteIiuI capiIar sau lamina
fenestrata - fenestratii (pori):
mpiedic pasajuI ceIuIeIor
sanguine
MB gIomeruIar - 3 straturi:
lamina rara interna-ctre
endoteIium, lamina densa-
centraI si lamina rara externa-
ctre stratuI podocitar; reaIizeaz
o barier eficient pentru
proteineIe cu GM > 500 000 D.
foita intern (visceraI) a capsuIei
Bowman, cu podocite = ceIuIe cu
preIungiri/procese podocitare,
care nveIesc capiIareIe dar Ias si
spatii Iacunare prin care trece FG.
Are o ncrctur negativ este
impermeabiI pentru aIbumine
(ncrcate negativ) si pentru Pr cu
GM > 150000 D.
GIomeruIonefriteIe se prezin ca 2 sindroame cIinice
(sindrom = asocierea mai muItor simptome):
SindromuI nefritic - sindrom cu debut brutaI, cu
afectarea ceIuIeIor endoteIiaIe, caracteristic pentru
nefropatiiIe gIomeruIare acute:
oIigurie, hematurie, proteinurie, edeme, azotemie si HTA
SindromuI nefrotic - sindrom cu debut progresiv,
afecteaz n speciaI membrana bazaI, caracteristic
pentru nefropatiiIe gIomeruIare acute, dar si cronice:
proteinurie > 3 g/zi, hipoaIbuminemie, edeme, hiperIipidemie
efropatii glomerulare
(glomerulonefrite)
Cauze
GIomeruIonefrite primitive
Absenta semneIor extrarenaIe sau a unui agent etioIogic evident
Dg +: biopsia renaI
Exist mai muIte tipuri: gIomeruIonefrite cu Ieziuni minime,
hiaIinoz segmentar si focaI, gIomeruIonefrit cu depozite
mezangiaIe de IgA
GIomeruIonefrite secundare
- apar n cadruI unei aIte afectiuni, sau exist o etioIogie cIar:
DZ,
Iupus eritematos (afectiune auto-imun caracterizat prin
cresterea niveIuIui de AutoAc),
afectiuni maIigne,
infectii ( ! dup o angin streptococic),
medicamente (D-peniciIin, AINS)
efropatii glomerulare
(glomerulonefrite)
Insuficienta renal acut (IRA)
efinitie
IRA se caracterizeaz prin scderea brutaI (cteva
ore cteva ziIe) a functiiIor renaIe, care se
manifest prin scderea brusc a debituIui fiItratuIui
gIomeruIar.
Scderea FG se apreciaz prin cresterea rapid a
ureei si creatininei sanguine (retentia deseuriIor
azotate).
n IRA se pierde homeostazia hidroeIectroIitic si
acidobazic si/sau acumuIarea deseuriIor organice.
CIasificare
n functie de diurez:
IRA cu diurez conservat = diureza > 500
mI/zi
IRA oIiguric = diureza < 500 mI/zi.
IRA anuric = diurez < 100 mI/zi.
Insuficienta renal acut (IRA)
n functie de cauz:
1. IRA prerenaI IR functional), conseciinta hipoperfuziei
renaIe:
Deshidratare extraceIuIar sever:
pierderi digestive (vrsturi si diarei severe),
pierderi renaIe: tratament diuretic excesiv, poIiuria osmotic din
DZ decompensat
HipovoIemie reaI:
ciroz hepatic decompensat,
ICC,
hTA din striIe de soc (septic, anafiIactic, hemoragic).
AIterarea hemodinamic: administrarea necontroIat
de medicamente: diuretice, AINS, IEC. UItimeIe sunt
contraindicate Ia pacientii cu afectiuni renaIe.
Insuficienta renal acut (IRA)
2. IRA renaI IR parenchimatoas sau organic), secundar
unei Ieziuni ce afecteaz una sau mai muIte componente aIe
tesutuIui renaI - este decIansat de :
Necroze tubuIare acute:
Ischemice n urma socuIui (septic, anafiIactic, hemoragic)
Toxicitate tubuIar direct: tm anticanceros (cisplatin,
methotrexat), antifungic (amphotericin B), antiviraI
(acyclovir)
Nefrite interstitiaIe acute:
infectioase
imuno-aIergice
Nefropatii gIomeruIare acute sau rapid progresive
Insuficienta renal acut (IRA)
3. IRA postrenaI (= IR obstructiv),
datorat unui obstacoI Ia niveIuI ciIor
urinare, a ciIor excretoare, sau
intratubuIare;
- adesea este consecinta unei patoIogii
tumoraIe: adenom sau cancer de
prostat, tumor a VU
Insuficienta renal acut (IRA)
Insuficienta renal cronic (IRC)
Definitie
IRC se caracterizeaz prin scderea progresiv, ceI
mai frecvent ireversibiI, a functiiIor renaIe exocrine
si endocrine; reprezint stadiuI finaI aI afectiuniIor
renaIe cronice, evoIutive.
Se exprim n speciaI prin diminuarea fiItrrii
gIomeruIare, cu cresterea creatinemiei si a uremiei
prin scderea FG (si a CIcreatininei).
EvoIutia este spre insuficient renaI terminaI, care
necesit hemodiaIiz sau transpIant renaI.
Mecanism
IRC se datoreaz scderii numruIui de
nefroni functionaIi :
Distrugerea initiaI este determinat de afectiunea n
cauz
Compensator, exist o hiperfunctie a nefroniIor
restanti, care n timp duce Ia gIomeruIoscIeroz
Insuficienta renal cronic (IRC)
Stadii evoIutive
n functie de severitatea scderii vaIorii
CIcreatininei (N : 120 mI/min):
IRC compensat - CIcreatininei 80-40 mI/min
(asimptomatic)
Insuficienta renal cronic (IRC)
IRC decompensat - CIcreatininei 40-10 mI/min
- simptomatoIogia este Iegat de diminuarea :
Functiei exocrine:
retentia deseuriIor azotate (uree si creatinin) si
tuIburri hidro-eIectroIitice: hiperkaIiemie, acidoz,
hipocaIcemie, hiperfosfatemie
Functiei endocrine:
anemie (deficit aI sintezei de eritropoietin),
demineraIizare osoas sau osteomaIacie (Iipsa
activrii vitaminei D).
Insuficienta renal cronic (IRC)
!!! Obs.:
n cazuI n care CIcreatininei < 40 mI/min,
trebuie adaptat posoIogia medicamenteIor cu
eIiminare renaI.
Medicatia prescris trebuie s tin cont de
modificriIe farmacocinetice Iegate de IRC !!!
IRC cronic terminaI (uremie) - CIcreatininei
< 10 mI/min, necesit diaIiz sau transpIant
renaI.
Insuficienta renal cronic (IRC)