”Omul pur economic e aproape

un idiot social.
Teoria economică s-a ocupat mult
de acest prost rațional”
Amartya Sen
 Prof.univ.dr. Marin Dinu

Masterul ECONOMIE EUROPEANĂ

Disciplina Metodologia Cercetării Științifice
în Economie

Principii ÎNȚELEGEREA
ale cunoașterii FENOMENELOR
în științele socio-umane ECONOMICE
Semestru IV
 Definiții & consecințe
• Teoriile economice, cu care ați făcut cunoștință pe parcursul anilor de studiu
academic, sunt modele explicative ale fenomenelor economice;
• Orice fenomen economic are mai multe modele explicative în funcție de
viziune;
Viziunile sunt expresii ale perspectivei/unghiului de vedere epistemologic:
Perspectiva prevalenței: obiectual (Marschall)/subiectual(Menger);
Perspectiva consistenței: micro/macro;
Perspectiva relaționării (cu Natura, Puterea, Legea, Lumea etc.);
Perspectiva funcționalistă (e.g. economie națională, economie globală);
Perspectiva doctrinară (keynesism, monetarism) etc.
• Avem un tablou sintetic al perspectivelor epistemologice, din care deducem
relaționarea lor cognitivă, inclusiv dintre multiplele discipline academice ale
științei economice.
 Principii epistemologice și consecințele
lor/1
I. Fenomenele economice sunt fenomene umane;
• Consecința Principiului I:
 În acțiunea economică totul pornește de la om și revine la om; În
om și în relația lui cu semenii se situează cauza/motivul acțiunii
economice și se definesc rostul/semnificațiile
consecințelor/rezultatelor;
 Cercul acțiunii virtuoase.
II. Intențiile, motivațiile, ambițiile/proiectele etc. sunt decisive pentru
tipul de economie modernă, a abundenței;
• Consecința Principiului II:
 Înțelegerea fenomenului economic se face în universul
sensurilor descifrate de științele socio-umane și de neuro-științe;
 Sfera valorilor și valorizărilor antropice.
 Principii epistemologice și consecințele lor/2

III. Fenomenele economice au ca finalitate predeterminată/apriorică

starea de bine a omului;
• Consecința Principiului III:
 Fenomenologia economică are constituția teleologică a fericirii
umane, forma sublimată a existenței viului, ca stare de bine,
funcțională;
 Piramida opțiunilor umanității.
IV. Fenomenele economice au ca reglator natural bunul-simț/simțul
comun;
• Consecința Principiului IV:
 Știința economică este cunoașterea bazată pe emergența
simțurilor umane ca Bun-Simț/Simț Comun
 Cosmosul umanității (ordinea bună a naturii umane).
 Grila înțelegerii Economiei
Re
Di fe
fe re
re nț Sursa Scopul Motivația Lucrul Performanța Străpungerea Procesul
nț i al
i al e
e

Microeconomie Individul Avuția Prosperitate Bunul privat Profitul Inovația Creșterea

Interindivi- Climatul
Macroeconomie Bunăstarea Bunul public Excedentul Reglementare Dezvoltarea
dualitatea social
Ecologie Diversitatea Supraviețuire Evoluția Echilibrul Alianța Conștientizare Viața

Economie naturală Familia Subzistența Siguranța Asocierea Confortul Empatia Implicarea

Economie
Natura umană Împlinirea Inteligența Individuația Conviețuirea Procedura Socialitatea
comportamentală
Economie
Contextul Funcționarea Libertatea Drepturile Progresul Cultura Legiferarea
instituțională
Economie politică Controlul Ordinea Interesele Echitatea Coeziunea Democrația Guvernarea

Economie globală Deschiderea Emergența Specia Accesul Armonia Globalizarea Cooperarea

Economics Omul Raționalitate Emancipare Bunurile Civilizația Scientizarea Reproducere

 Caracteristici ale Economiei
•Știința economică/Economics nu este o fizică a naturii umane;
Economicitatea (raționalitatea acțiunii economice) este o formă specială de raționalitate nu
se referă la ordinea cunoașterii, de a fi rațional, ci la comportamente care decurg din
calcul/rațiune pentru un rezultat;
Are sens limitat, doar în termeni materiali, de „raționalitate instrumentală”, „raționalitate
de finalitate” (Resurse-cheltuieli/Rezultate, venituri, deci în ordine materială); În condiții de
asimetrie informațională - „raționalitate procedurală” sau „limitată”, eficiență;
Omul nu este nici resursă consumabilă și nici produs al economiei.
•Diferențialul avuției nu dislocă diferențialul speciei;
Relația axială care dă conținut și sens acțiunii economice este cea dintre individ și societate;
Individul ca univers intențional și interindividualitatea ca sferă a climatului social;
Prosperitatea individului și bunăstarea societății;
Dinamica relației axiale reflectă gradul de emancipare al omenirii.
•Proiectul economic nu înlocuiește proiectul social;
Economia rămâne un mijloc pentru atingerea scopurilor indivizilor și societății;
Piața/economia nu acoperă esența umanității;
Avem economie de piață, iar nu societate de piață.
 Matricea conexiunilor epistemice naturale ale
EconomieiOriginea
Calea de Forma Recompensa Scopul
abordare
LOGICA Cauza Starea Regula Efectul
FIZIOLOGIA Nevoia Viața Stimulul Funcționarea
BIOLOGIA Percepția Procesul Normarea Homeostazia
PSIHOLOGIA Motivația Voința Reglarea Satisfacția
ANTROPOLOGIA Conștiența Comportamentul Siguranța Conviețuirea
AXIOLOGIA Viziunea Idealul Confortul Valoarea
SOCIOLOGIA Acțiunea Agenții Politicile Climatul social
ECONOMIA Alegerea Factorii Contractul Eficiența
SINTEZA PROIECTUL PEISAJUL STABILITATEA BUNĂSTAREA
(Gluonica)
 Coerența argumentării/Reguli
• Înțelegerea unui fenomen și a problemelor acestuia se supune
normei:
O teorie - o soluție;
• În cercetare explicația se structurează după norma:
Pe de o parte - pe de altă parte;
• Orice prezentare a unui fenomen este validă când este
coerentă cu o teorie, nu cu un amalgam:
cercetarea tip chiveci;
• O prezentare cu rol de fundamentare a unei decizii de politică
economică trebuie să conțină și alternativa.
 Gândirea critică.
 Consistența explicației/Reguli
• Orice fenomen economic are determinanți istorici, locali, sociali, politici
etc.;
• Explicațiile fundamentează soluții la fenomene cu manifestării particulare;
regula tratării bolnavului, nu a bolii;
• Este obligatorie contextualizarea fenomenului atât pe componenta teoriei
cât și pe componenta realității;
principiul diferențialelor semnificative;
• Orice explicație trebuie să întemeieze metode și mijloace de acțiune;
• Testarea teoriei se face prin:
experiment controlat (feedback politician-economician);
Încercare și eroare minimale prin feedback negativ (concluzie-acțiune
corectivă).
 Determinanții economicității
• Dubla determinare a economicității:
 Condiția umană (Munca, Lucrul, Acțiunea):
 Caracteristicile determinării:
Lineară;
Epicentru
Rațională; Efect
Piața
Directă;
Previzibilă;
Măsurabilă;
Marginală.
 Natura umană (Emoții, Sentimente, Ambiții, Alianțe, Proiecte):
 Caracteristicile determinării:
Complexă;
Hipocentru
Irațională; Cauza
Relația axială
Indirectă;
individ-societate
Imprevizibilă;
Incomensurabilă;
Decisivă.
Succe