Arta epocii moderne:

Curentele
artistice
A E F E C TU AT:R U S U AN IS I
A
Epoca modernă
E s t e e t a p a istor i că î n c e p u t ă î n s e c o l u l al
X V I I - l e a c u d u ra t a p â n ă la sfârşitul s e c . X I X

E p o c a m o d e r n ă este considerată a fi perioada c e a

s u c c e d a t perioada post-clasică, c u n o s c u t ă s u b n u m e l e
d e Ev u l Mediu. C a și epocile anterioare, aceasta n u are
u n î n c e p u t stabilit într-o dată a n u m e .

Tranziția d e la Ev u l M edi u la Modernitate a fost

relaționată în m o d convențional c u e ve n i m e nte m a j o re
c a Re fo r m a Protestantă, care p ro m o va conști ința criti că
a su pra religiei și bisericii, Descoperirea Americii, care a
lărgit perspecti vele asu pra lumii s a u U m a n i s m u l , care a
contribuit la formarea un e i noi viziuni în m u l t e domenii.

2 0 2 2 |U N IV E R S IT A T E A D E S T A T D IN T IR A S P O L
 A ÎMBOGĂȚIT ÎN MOD CONSIDERABIL TEZAURUL CIVILIZAȚIEI
UNIVERSALE CU VALORI VIABILE, DURABILE ȘI ETERNE.
Secolul al XVII-lea p e b u n e poate fi considerat u n u l revoluționar în s c h i m b a re a concepției
o m u l u i despre lume. Descoperirile ști ințifi ce a u p u s capăt concepției teologice, locul fi ind

Cultura preluat d e concepţia raţional-şti inţifi că despre lume. Are loc diviziunea ști inței d e
credinţă, d o m e n i i care p e parcursul a n u m e ro a s e secole a u consti tuit u n u l singur. O m u l
m o d e r n venerează ști ința, ea fi ind unicul d o m e n i u care îl ajută să c u n o a s c ă l u m e a în

Epocii m o d veridic. „Ști ința este putere” - afi rma m arele Francis Bacon(fi losof, o m d e ști ință,
jurist, orator, autor englez), considerând c ă este principala în s c h i m b a re a mentalității

Moder n
u m a n e şi face societatea energică, acti vă şi întreprinzătoare. Mentalitatea m o d e r n ă capătă
u n caracter dinamic, fapt confi rmat d e J o h n D onne( poet engl.):
„Lucrurile stau c u atât m a i bine, c u cât m a i des ele se schimbă...”.Tot m a i m u l t este

e
vehiculată ideea c ă O m u l este „arhitectul” propriei existențe, şi n u are decât „să-şi
g hionte a s că desti nul pe ntru a-l supune..”(Machiavelli).
E p o c a modernă, p e plan cultural se
îm parte în:
 E p o c a Rațiunii
 I l um in is m ul
 E p o c a Ro m a n ti s m u l u i
 E p o c a Victoriană

20 22 UNIV E R S ITA TE A D E S TA T D IN TIR A S P O L

 C U R E N T E L E A R T IS T IC E
ÎN E P O C A
MO D E R N Ă :

baroc clasicism
impresionism
simbolism
romantism
iluminism

2 0 2 2 |U N IV E R S IT A T E A D E S T A T D IN T IR A S P O L
Barocul
e s t e u n sti l arti sti c a p ă r u t la sfârşitul s e c . al X V I -
l e a şi a c o n ti n u a t p â n ă la m i j l o c u l s e c . al XVIII-lea.

Te r m e n u l b a ro c în trad u ce re d i n italiană s e m n i fi că „scoică d e

fo r m ă neregulată, ciudată”. P r i n ac est t e r m e n clasicii sec.
XVII d e s e m n a u cultura, arta d e prost gust. Creatorii sti lului
b a ro c a u acti vat în p e ri oad a revoluţiei ști ințifi ce, p e ri oa da
c â n d m entali tatea o m u l u i a c u n o s c u t radicale schimbări.

D r e p t co n s e c i nţă a reformelor în d o m e n i u l ști inței a p a re

u n s e n ti m e n t d e frică, instabilitate şi n e s i g u ra n ț ă al omului.
D e c e p ț i o n a t d e trecut şi fără u n sprijin d e n ă d e j d e în viitor,
O m u l n u se m a i c re d e c e n t r u al Universului şi s t ă p â n al vieţii,
fapt refl ectat şi în d o m e n i u l culturii

2 0 2 2 |U N IV E R S IT A T E A D E S T A T D IN T IR A S P O L
Î n literatură tot m a i m u l t e s t e a b o r d a t ă o t e m a ti c ă p e s i m i s t ă şi d ra m a ti c ă : t e m a morții,
a s i ng urătăț i i , s a l va re a fi ind g ă s i t ă î n D u m n e z e u , c u r e n t n u m i t m a i tâ r z i u u m a n i s m
tragic
R E P R E Z E N TA N Ț I
Literatură

William S Miguel de J o h n Milton Torquato Francesco

hakespeare Cerv antes Ta s s o Molin

20 22 UN IV E R S ITA TE A D E S TA T D IN TIR A S P O L
 Tră s ăt u r i e xc e p ț i o n a l e b a r o c u l a c ă p ă t a t î n a r h ite c t u ră: e s t e e p o c a
g ra n d i o a s e l o r a n s a m b l u r i u r b a n e şi a palatelor .
E s t e s p e c i fi c ă o i nte r fe re nță a diferitelor f o r m e a le artei: ar hi te c t ură ,
s c u l p t u ră , p i c t u ră şi d e c o r, fa p t c e c o n f e ră c o n st r u c ţ i i l o r sti lului b a r o c e fe c t
d e mă reț i e , s o m p t u o z i t a t e , g r a n d o a r e şi v o l u m

R E P R E Z E N TA N Ț I
Arhitectură

Bartolomeo Gian Lorenzo Franc es co Borromini

F r a n c e s c o Rastrelli Bernini

20 22 UN IV E R S ITA TE A D E S TA T D IN TIR A S P O L
 Clasicismul
r e p rez i n tă p r i m u l c u r e n t b i n e d e t e r m i n a t şi c l a r
î n c u l t u ra e u r o p e a n ă . Î n t r a d u c e r e d i n lati nă
c l a s s i c u s s e m n i fi c ă rafi nat, pe rfe c t.

Acest c urent apare în secolul al XVII-lea, c a o reacție la u m a n i s m u l tragic p e

care l-a p ro m ovat barocul, c a o necesitate d e salvare şi stabilitate care atât d e
m u l t îi lipsea o m u l u i acelor vremuri.

Trăsăturile defi nitorii a l e cl a si ci sm u l u i sunt: c a n o n i s m u l ,

ca r a c te r u l n o r m a ti v al creației, raționalismul, logica,
claritatea, ordinea, luciditatea, s i m p l i ta te a nobilă, simetria,
c a l c u l a r e a şi a r m o n i a .

2 0 2 2 |U N IV E R S IT A T E A D E S T A T D IN T IR A S P O L
 P A R T IC U L A R IT Ă Ț I
C la s icis m C l a s i c i s m u l s e b a z e a z ă p e im itarea m o d e l e l o r g r e c o - r o m a n e , i m a g i n i l e şi t e m e l e
a nt i ce fiind prel uate în toate g e n u r i l e culturale, pr ep o nd e r en t , însă, ac e s t c u r e n t s-a
m a n i f e s t a t în artă teatrală şi d r a m a t u rg i e . E r o u l clasic este o m u l ce-şi s u p u n e
individualitatea intereselor sociale şi a celor d e stat, emoțiile şi s e n t i m e n t e l e –
rațiunii. Îi s u n t caracteristice trăsături p r e c u m stabilitatea, corectitudinea, curajul,
datoria faţă d e ţară şi este u n b u n orator.

Lucrările literare şi piesele d e teatru t re b u i a u scrise în b a z a principiului

„celor trei unităţi” – loc, ti m p şi a c ţ i u n e ( o p i e să trebuia s ă p r e s u p u n ă o
s i n g u ră acţiune, î n ca d rată în 2 4 ore şi să d e c u r g ă î nt r-un s i n g u r loc).

C aracte ru l n o r m ati v se m a n i fe stă în c e e a c e priveşte te mati ca, fo r m a textului,

gesturile, m o d a l i tate a d e a s p u n e replicile şi țin u ta p e scenă. Tra g e d i a era
co n s i d e rată fo r m a s u p r e m ă a d ra m at u rg i e i , fi ind u n i c a în stare să dezvolte frumosul,
s ă criti ce şi s ă a b o rd e ze t e m e i m p o r t a n t e p e n t r u societate.

20 22 UN IV E R S ITA TE A D E S TA T D IN TIR A S P O L
C l a s i c i s m u l p l e d e a z ă p e n t r u valor ifi care a anti c hi tăţ ii şi e s t e c a ra c te r i zat , î n s p e c i al , p r i n
r e s p e c t u l p e n t r u anti c hi tate .
R E P R E Z E N TA N Ț I
Literatură

Nicolas Boileau Mo liè re L a Fontaine Ion C re a n gă I o a n S l av i c i

20 22 UN IV E R S ITA TE A D E S TA T D IN TIR A S P O L
Arhitectura în clasicism
Pa rti c ul a rități
Arhitectura se caracterizează prin fo r m e perfecte,
simetr ice şi sobrietate. În acest sti l s u n t construite
palate re gal e şi săli d e o i m p o r ta nţă majoră. C l a s i c i s m u l
a i m p u s c a n o a n e în toate sferele vieţii sociale ale
ti mpului: n o r m e în c o m p o r t a m e n t , vorbire,
vesti mentație şi reguli în c e e a c e priveşte relații
i nter um a n e, fapt p e n t r u care ac est c u re nt deseori este
n u m i t a c a d e m i s m clasic.

D e ş i cl asici smu l are u n caracter n o r m ati v al creației,

lipsește autorul d e d reptul d e a i m p rov i za şi fantezie,
nici u n alt c u re nt n - a avut principii atât d e u n i c e p e n t r u
toţi autorii, c e e a c e a făcut ope ra d e artă clasică c u
adevărat perfectă
2 0 2 2 |U N IV E R S IT A T E A D E S T A T D IN T IR A S P O L
Imopresionism
Curent apărut în E u ro pa secolului XIX

Îşi poartă d e n u m i r e a p o r n i n d d e la conținutul u n u i arti col,

în care u n reporter francez a na lizâ nd o expoziție d e pictură,
printre altele, m e n ţ i o n e a ză u n a dintre cele m a i expresive
lucrări, la m o m e n t co ns ide râ nd-o c a fi ind m a r c a n t ă pe nt r u
a c e a expoziție, c e a a lui C l a u d e Monet ( un pictor
impresionist d i n Franța) „Impresie. Răsărit d e soare”, lucrare
care im p re s i o n e a ză prin efecte vizuale.

Astfel, s-a introdus o n o u ă no ț iune în d o m e n i u l picturii,

impresionism, c ure nt care prin culoare realizează șocul
a s upra privitorului, ea consti tuind şi e l e m e nt u l d e b a ză a
efectului d e redare a mișcării şi transformării.În acest
context, n o m i n a l i z ă m te m ati ca c e a m a i frecventă: a p u s u l
s a u răsăritul soarelui, u m b re , m u r m u r u l apei, fulgerul şi
alte fe n o m e n e ale naturii.
 E s t e c u re nt u l , autorii c ă r u i a r e d a u s p e c i fi c ul , î n c o m p a r a ţ i e c u ro m anti c i i , c a r e î n
o p e ra s a țin s ă a rate i n e d i t u l (eroi exc e p ț i o n a l i î n situații exc e pț i o n a l e ) : „...dacă p e n t r u
u n o m îi e s t e s p e c i fi c felul c u m râde, a t u n c i î n p i c t u ră el t re b u i e s ă râ d ă ” (E. D o ga ) .

R E P R E Z E N TA N Ț I
păictură, muzică, literatură în ipresionism

C la u d e Mo n e t P ie rre -A u g u s te Claude Debussy F ra n c is c o Arthur Schnitzler

Re n o i r de Goya

2020 | Ф А КУ ЛЬТЕ Т ИС ТОР ИИ

Simbolismul
e s t e u n c u r e n t a p ă r u t s p r e sfârşitul s e c o l u l u i al X I X-
le a î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X

Are la b a z ă c o n c e p ţ i a c ă ex p r i m a r e a arti sti că a ideilor tre buie s ă

s e realizeze prin s e m n e , fa pt c a r e s e afl ă în a fa r a perceperii
senzoriale.

L a fel c a şi autorul romanti c, simbolistul trăiește în d o u ă l u m i co n co m i te nt

– reală şi i m a g i n a ră – i m a g i n a r u l consti tuind p ro f un zim e a şi i mpo r tanţa
majoră. În s i m b o l i s m prioritate se d ă intuiției şi fanteziei în com p araţ i e c u
logica.

Toate obiectele, evenimentele, fe n om e n e l e su nt imp ortante şi

interesante n u în sine, ci c a simboluri a u n ei alte realități, invizibile, dar
m a i importante. S i m b o l i s m u l se consideră u n cu re nt f u n d a m e n t a l în
artă, p e nt r u c ă arta în sine este purtătoare d e simboluri şi semnifi cații,
în lipsa acestora opera culturală este lipsită d e valoare.
E ste g r e u să d e l i m i tă m acest cu re nt în u n u l separat, el fi ind
tangențial întâlnit în toate curentele arti stice.
 PA R T I C U L A R I TĂȚ I
S i m b o l i s m u l po ate fi n u m i t u n cure nt progresist şi reformator, el îşi dorește
s c h i m b a r e a valorilor spirituale ale omenirii prin opera d e artă.
R o m a n ti s m u l cu re nt al î nceputul ui secolului al XIX-lea, care d e obicei se

Simbolismul
asociază c u ceva neobișnuit, fantasti c şi straniu.

A ap ăru t dre pt co ns eci nţă a decepționării d e rezultatele revoluţiei franceze,

c ă u t â n d astf el refugiul într-o l u m e imaginară , în care o m u l îşi creează
lucrurile aşa c u m şi le-ar fi dorit în realitate. S c e pti c i s m u l faţă d e viaţa reală
este însoțit d e stări d e disperare şi tristețe.

O m u l este c o n c e p u t c a u n m i c ro co s m o s , astf el sensul artei ro m a nti c e este

oglindirea l umii interne a omului, b a zat p e fantezii, vise, i m a g i n a ț i e şi
idealuri absolute. Po r n i n d d e la ideea c ă realitatea este incoloră şi
m o n o to n ă , ro m a n ti s m u l ti nde spre tot c e este neobișnuit (fantasme,
povesti , folclor popular, obiceiuri, etc).

20 22 UN IV E R S ITA TE A D E S TA T D IN TIR A S P O L
Opera romantică pune în centrul atenției eroi şi caractere excepționale în situații
excepționale. Acest curent simbolizează tendința spre ideal, de obicei irealizabil,
în consecinţă dând naștere unei „ironii romantice” faţă de sine şi posibilitățile
proprii.
REPREZENTANȚII
Simbolismului

Friedrich Walter François-René Franz Ludwig

von Scott de Schubert van
Sсhiller Cheauteaubria Beethoven
n
2022 U N I V E R S I T A T E AD E
STAT DIN TIRASPOL
 Iluminismul
este primul curent, apărut în Europa secolului
XVIII

Re prezi ntă o credinţă nelimitată în rațiunea omului, în posibilitățile

reorganizării naţionale a societăţii c u ajutorul ști inței şi artei, instruirii
şi civilizării poporului.

E ste u n cu re nt le gat d e Renaștere, b a zat p e idealuri uma niste,

o p ti m i s m istoric, credinţă în posibilitățile omului, orientat spre
transformarea practi că a lumii. I l u m i n i s m u l e raționalist,
orientat împotriva d o g m a ti s m u l u i religios şi a relaţiilor feudale.

Av â n d c a s c o p iluminare a poporului, iluminiști i ti nd să d e st ra m e

ignoranța, d o g m a ti za r e a religioasă, relațiile feudale, care la acel
m o m e n t consti tuiau o frână în progre sul societăţii şi a co rd a o
atenţie deosebită probleme lor instruirii şi educaţiei personalității.
Iluminismul particularități:
O idee p e larg promovată d e iluminiști a fost
cea a„dreptului natural”, con form căruia oamenii
d e la naștere sunt egali, av ân d aceleași drepturi şi
posibilități d e integrare socială. Este o concepție
c u privire la rolul decisiv al voinței o m u l u i asupra
soartei şi succesului propriu.

O dezvoltare deosebită a cunoscut-o domeniul științelor

politice, primele doctrine politice, actuale şi în epoca
contemporană, au luat naștere datorită cercetărilor
efectuate în domeniu de iluminiști. Iluminismul pune
accentul major în rezolvarea tuturor problemelor pe
instruire şi educaţie, singurele capabile să reformeze
concepţia şi gândirea umană.
 Ideile revoluționare pentru secolul XVIII, au pus început unei noi atitudini a
omului asupra sa ca fiinţă socială, asupra creației ca produs al gândirii umane şi
asupra relației om-om în general.

REPREZENTANȚI
Iluminismului

Leonard Giovanni Francesc Nicolau Dimitrie Grigore

o da Boccacci o s Cantemi
Vinci o Petrarca Olahus r Urech
2022 U N I V E R S I T A T E AD E
e
STAT DIN TIRASPOL
„ A n u fi n i c i o d a t ă m u l ț u m i t : î n a c e a s t a c o n s t ă t o a t ă arta.”
Jules Renard

Mulțumesc
2022 |UNIVERSITATEA
DE STAT DIN TIRASPOL