NOȚIUNI GENERALE

DESPRE MEDIERE
Autor: Leșco Victoria,
lector universitar USEFS
magistru în științe politice
 Medierea

Medierea reprezintă o modalitate

facultativă de soluționare a
conflictelor pe cale amiabilă, cu
ajutorul unei terțe persoane
specializate în calitate de mediator, în
condiții de neutralitate, imparțialitate
și confidențialitate
 Specificul medierii
 Se deosebește de forma clasică de soluționarea conflictelor;
 Face parte din marea familie a metodelor alternative de

soluționare a conflictelor;
 Se bazează pe încrederea părților în mediator

 Depinde de implicarea părților, dorința de a soluționa conflictul

și capacitatea acestora.

Participanții la procesul medierii

 Mediatorul – persoana autorizată care asistă părțile în procesul

de medierii;
 Părțile în procesul de mediere – persoane fizice, juridice

inclusiv autoritățile publice

 Avantajele medierii
 Creșterea prestigiului instituției sau a persoanei;
 Rezolvarea mai rapidă a conflictelor (economisirea timpului);
 Reducerea costurilor de rezolvare a conflictelor;
 Evitarea proceselor lungi și costisitoare;
 Părțile dețin controlul asupra rezultatului la care se ajunge;
 Permite găsirea unei soluții creative de rezolvare a conflictului
prin care nimeni nu pierde, toate părțile cîștigă;
 Păstrarea unei depline confidențialități asupra desfășurării și
rezultatelor medierii;
 Dimunuarea efectelor negative ale conflictului asupra părților;
 Creșterea productivității muncii (ex. conflicte între lucrători);
 Reducerea ostilității și a climatului conflictului (experință,
sugestii);
 Prevenerea apariției altor conflicte;
 Conservarea și întărirea relațiilor existente.
 Caracteristicile medierii

 Este voluntară;
 Este confidențială;
 Convenabilă ca timp (ședințele au loc la
ore convenabile);
 În mediere părțile nu sînt adversari;
 Este mai rapidă;
 Mai economă;
 Axată pe relațiile dintre părți (părțile sunt
în centrul procesului).
 Inițierea medierii
 La solicitarea uneia dintre părți;
 La solicitare amiabilă a părților;
 Drept consecință a stipulărilor
contractuale;
 La solicitarea instanței de judecată
(cu acordul părților);
 La recomandarea juristului
consultant, avocatului, psihologului,
etc.
 Organizarea procesului de mediere
1. Ședințe individuale
 Analizează situația conflictuală;
 Se analizează caracterul confidențial al
informațiilor;
 Se expune asupra propunerii de
soluționare parvenită din partea ceilalte
părți.
2. Semnarea acordului pentru inițierea
medierii.
3. Ședința comună.
4. Semnarea acordului de împăcare.
 Întalnirea prealabila a partilor cu
mediatorul – se fixeaza data, ora,
locul unde se va desfasura sedinta
de mediere sau mediatorul va trimite
invitatii partilor cu privire la aceste
aspecte.
 Sesiunea comuna: Aici partile si avocatii acestora( daca
partile au avocat) se intalnesc cu mediatorul, facand
cunostinta. Partile sunt informate cu privire la procesul de
mediere si scopul acesteia, la confidentialitatea procedurii si
cu privire la neutralitatea si impartialitatea mediatorului in
solutionarea conflictului. Mediatorul nu este judecator, nu da
solutii, nu este avocat si nici psiholog, nu da sfaturi partilor cu
privire la alegerea unei solutii din mai multe posibile, nu
dicteaza termenii acordului la care se ajunge, nu da sfaturi
juridice si nici nu exprima opinii juridice. In acesta sesiune,
mediatorul asculta partile si clarifica pozitiile initiale ale
acestora. Ulterior , mediatorul va decide cu care din parti va
ramane in sesiune separate.
 Sesiunile separate: In acesta faza, mediatorul obtine
informatii suplimentare de la partea cu care a decis sa ramana,
informatii care vor ramane confidentiale, mediatorul neputand
transmite aceste informatii celeilate parti decat cu acordul
partii. Tot aici partea poate explica mai larg motivul
nemultumirii sale, putand veni cu o solutie. Mediatorul poate
decide , ulterior discutiei cu o parte, daca este cazul, sa discute
separat cu cealalta parte sau daca le va invita din nou in
sesiune comuna, adica impreuna, pentru ca ele sa ajunga la o
intelegere. In varianta in care mediatorul decide sa intre in
sesiune separate cu cealalta parte, va da o sarcina ( de ex.: o
tema de gandire) primei parti, tocmai pentru a determina
partea sa decida singura care ar fi varianta potrivita pentru a
ajunge la o solutie.
 Intalnirea ulterioara in sesiune comuna cu
partile si avocatii: Este ultima faza, cea in care
fie partile au ajuns la o solutie de comun
acceptata, moment in care se redacteaza de catre
mediator acordul de mediere (procesul verbal al
sedintei) si pe care partile il vor semna, fie
partile nu au ajuns la nici o intelegere, dar cel
putin au lamurite niste aspecte commune ale
conflictului lor.
 Rolul mediatorului
 Detectează ce a fost mai puțin menționat
ori uitat de spus în discuții;
 Omite lucrurile neconstructive din mesaje;
 Interzice / evită părților vulgaritatea în
expresii și comportament;
 Orientează constructiv discuția în folosul
părților;
 Sublinează mesajul;
 Determină antagoniștii să devină
conștienți de o altă realitate;
 Nu impune opinii, păreri, nu ia decizii.
 Calitățile mediatorului
 Onestitatea;
 Concentrare și comunicabilitate;
 Rapiditate și disponibilitate;
 Toleranță și răbdare;
 Încredere și respect;
 Empatie;
 O bună pregătire în domeniul
medierii.
 Sugestii practice pentru mediator
 Amplasarea mediatorului ”deasupra”
conflictului, pentru a vedea influențele
acestuia;
 Se intervine în discuții la momentul
favorizării, aprobării sale;
 Stabilește o alianță de lucru cu părțile;
 Îmbunățățește climatul dintre părți;
 Comunică, dezvoltă un proces creativ;
 Întrevede realist noi soluții posibile de
rezolvare.
Rolul și locul principiilor în soluționarea
conflictelor
În Legea 134/6 din 2007 cu privire la mediere sunt expuse
toate principiile pe care se bazează medierea:
 Principiu confidențialității (oferă părților implicate în
mediere confidențialitatea informației);
 Principiul accesibilității(părțile vin la mediere din propriul
consimțămînt, sint arătate avantajele medierii);
 Libera alegere a mediatorului (recomandări);
 Principiul nediscriminării (indif. de rasă, sex, persoanele
sînt acceptate în mediere. Excepție: dacă mediatorul a fost
avocatul unei părți, dacă este înrudit cu una din părți sau
dacă există situație ce ar afecta neutralitatea);
 Principiul neutralității (mediatorul nu judecă părțile, nu este
autoritar, dar este neutru în ambele părți).
 Principiul imparțialității (este contraindicat implicarea în
retrăirile și emoțiile părților).
  CUM AR TREBUI SĂ
FUNCȚIONEZE MEDIEREA ÎN
ȘCOLI ȘI CINE AR PUTEA MEDIA
UN CONFLICT IN ȘCOALĂ?
 Domeniile medierii
1. Conflictele din cîmpul muncii:
 Conf. interpersonale;
 Confl. intergrupale;
 Confl. între administrator și colectiv;
 Confl. între instituții și superiorii instituții;
 Confl. între patronat și sindicate.

2. Conflicte civile (familiare)

 Conflicte cu caracter civic: a)conflicte familiare (între
soți, între copii-părinți, părinți-părinți, între copii); b)
conflicte legate de proprietate (ce aparține unei persoane
sau grup de persoane); c) conflicte comerciale (diverse
firme, acționari);
 Conflicte cu caracter penal: conflicte în care sunt implicați
minori și în care fapta comisă nu este gravă.
 TIPURI DE CONFLICT CARE NU TREBUIE SA CUPRINDA
MEDIEREA

Medierea nu este potrivita pentru toate tipurile de conflicte si

anume cele care contin violenta fizica, cele care au posibile urmari
violente, conflicte în care sunt implicați minori și în care fapta
comisă este gravă..
 Comparatie mediere - proces

 Public
Confidentiala

 Poate contribui
Nu afecteaza la prevenirea unor situatii similare
reputatia
personalului medical
 Poate satisface dorinta de razbunare
 Nu satisface dorinta de razbunare
 Lunga durata
 Durata redusa
 Costuri mari

 Costuri
Cel mici
putin una dintre parti este nemultumita

 Ofera
Nu o solutie
este o satisfacatoare
solutie reala in cazul unor cereri de mica valoare
pentru ambele parti

 Aplicabila si pentru cereri de mica

valoare
 Concluzii
 Rezolvarea conflictelor prin mediere
ia mai puțin timp decît durează o
rezolvare obisnuită în fața unei
instanțe de judecată.
 În general după mediere, părțile nu
se mai confrunta cu probleme
asemănătoare.
 Evaluare

 Poate influenţa semnificativ viaţa

arta de a face faţă conflictelor?
Care este rolul unui mediator de
conflict?