Sunteți pe pagina 1din 39

Pregătire pentru proba orală a

examenului de bacalaureat la limba și


literatura română

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


CURSUL VII

Structura curs:

- Introducere
- Schema comunicării
- Stilurile funcționale
- Tipuri de texte
- Modele de subiecte
- Recomandări

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Înțelegerea unui
text la prima
vedere

Exprimarea și

argumentarea
Adaptarea la unui punct de
situația de COMPETENȚE vedere
comunicare

Organizarea
Utilizarea limbii discursului
literare, a
limbajului
îngrijit uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


TEXT LA
Conținut Formă
PRIMA
VEDERE
Tema textului Tipuri de texte

Idei prinicipale

Instanțele
comunicării
uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Exercițiul 1
II. Tipuri de texte:
I. Stilurile funcționale:
 Narativ
Științific
 Descriptiv
Juridico-administrativ
 Argumentativ
Publicistic
 Informativ
Beletristic
 Epistolar
Colocvial
 Memorialistic

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Schema comunicării

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Emițătorul

- sursa actului
comunicațional
reprezentată de o
persoană, un grup
sau o instituție

specializat/nespecializat/
în curs de specializare
uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Receptorul

- beneficiarul mesajului într-o


situație de comunicare
- primește informația de la
emițător și o decodifică

specializat/nespecializat/
în curs de specializare
uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Mesajul

- conținutul de idei, informații,


sentimente, gânduri
transmise de către emițător
unui receptor
- trebuie să îmbrace ideile în
forma cea mai potrivită.

mesaje clare - permit o


unică interpretare sunt
mesaje ambigue -cunosc
mai multe uvt.ro
interpretări/variante
Codul Canalul Contextul
• Sistem prin • Suportul prin • Ansamblul de
care se care se informații
produce difuzează cunoscut atât
comunicarea informația de emițător, cât
• Ex.: limba și de receptor
română și care ajută la
înțelegerea
informației

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


1) Stilul științific
- Comunicarea de noțiuni
- Funcția mesajului: a explica, a argumenta cunoștințele factuale
-Relația E-R: emițător – specializat; receptor - specializat sau nu
Exemple: articole științifice, lucrări de specialitate scrise de
cercetători, savanți, persoane credibile în domeniul științific;

„Știința care studiază limbajul în esența sa precum și în aspectele sale


generale, fără a se referi la o limbă anumită, se numește lingvistică
generală, deseori identificată cu ceea ce, cu mai multă precizie reprezintă
filosofia limbajului”.
(Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică)
- Termeni de specialitate: çtiință, limbaj, lingvistică, filosofie;
- Cuvintele sunt folosite cu sensul lor denotativ;
- Prezentul gnomic: studiază, se numeçte, reprezintă;
uvt.ro
- Scop: informare;

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Informații științifice,
termeni științifici Sens denotativ,
cuvinte
monosemnatice

STILUL
ȘTIINȚIFIC Absența
figurilor de stil,
Concizie lipsa
încărcăturii
afective

uvt.ro
Claritatea

exprimării
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești
2) Stilul juridico-administrativ
- Cuprinde texte elaborate de organul judiciar
- Funcția mesajului: de a informa, de a educa cititorul
- Relația E-R: emițător – specializat, adică organul
legislativ, acesta dând receptorului instrucțiuni în
legătură cu modul în care trebuie înțeles textul;
receptorul - specializat (cel care trebuie să aplice legea),
dar și nespecializat, cel care vrea să cunoască legea/în
curs de specializare
Exemple: articole de lege, Constituția, Codul penal, Codul
muncii etc.
„Art. 5 – În domeniul educației și a formării profesionale prin sistemul național
de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror
prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică
dispozițiile prezentei legi.”

Termeni de specialitate: articol, lege, prevedere, act normativ;


Cuvintele sunt folosite cu sensul lor denotativ; uvt.ro
Enunțuri cu formă impersonală;
Scop: informare, educare;

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Enunțuri clare,
lipsite de Sens denotativ,
ambiguitate cuvinte
monosemnatice

STILUL
JURIDICO-
Absența
Concizie, ADMINIST figurilor de stil,
claritate,
exprimare RATIV lipsa
încărcăturii
rigidă
afective

Terminologi uvt.ro
e de
specialitate

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


3) Stilul publicistic (jurnalistic)
- cuprinde ziare și reviste destinate marelui public, este stilul
prin care publicul este informat, influențat și mobilizat într-o
anumită direcție, în legătură cu evenimentele sociale și
politice, economice, artistice etc.
- funcția mesajului: de a informa, de a convinge, de a manipula
- relația E-R: emițătorul - specializat (de exemplu, reporterul, ziaristul,
moderatorul), iar receptorul poate fi nespecializat, reprezentând publicul larg,
fiind ușor accesibil publicului/specializat/în curs de specializare
Exemple: articole, cronică, reportaje, foiletoane, interviuri, știri, anunțuri publicitare
etc.

„Anul școlar 2022-2023 va avea o structură nouă, în premieră pentru România, cu cinci module
de învățare și cinci vacanțe.
La finalul ședinței de guvern de miercuri, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că s-a ajuns la un
consens confirmat de către orice expert cu minimum de noțiune în pedagogie modernă, mai
exact la alternarea modulelor de învățare cu cele de repaos.” (sursă: www.spotmedia.ro)

Limbaj simplu, accesibil, actual; uvt.ro


Folosirea limbii literare;
Funcție de mediatizare a
evenimentelor;
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești
Termeni științifici,
de specialitate,
juridici Influențează
opinia publică

STILUL
Figuri de stil, PUBLICISTIC
Strategie persuasivă –
jocuri de
cuvinte afecțiune/rațiune

uvt.ro
Stârnirea

curiozității
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești
Mesajele audiovizuale – reclamele

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Reclama face parte din Poate fi alcătuită din imagine și
strategia de promovare a unei sunet, doar din imagine sau
afaceri în segmentul mass- doar din sunet, despre un
media pentru a vinde un subiect de actualitate, ce
produs, a promova anumite interesează un număr mare de
servicii sau a îmbunătăți persoane, transmis pe un
imaginea unei companii. canal de comunicare.

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


4) Stilul beletristic
- Cuprinde textele literare în proză, versuri și textele dramatice
- Funcția mesajului: informare, educare, divertisment
- Conform relației E-R, emițătorul – autorul/naratorul/eul liric, receptorul
poate fi specializat sau nespecializat, publicul larg, cititorii iubitori de
beletristică
Exemple: Cartea nunții, de George Călinescu; Plumb, de George
Bacovia; O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale etc.

„Peste oraș domnea o tăcere mirifică și arborii bătrâni dormeau încă în lumina soarelui
blând al dimineții de primăvară. Ei își foșneau, abia smintit, frunzișul ce, ici-colo, își arăta primele
șuvițe galbene, încărunțite.
Maria pășea încet în umbra lor măreață și tăcută, ca printr-un templu, cu
sufletul plin de
lumină și speranță.”
(Vera Malev, Recviem pentru Maria)

uvt.ro
- Utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gândurilor și
sentimentelor;
- Expresivitate, figuri de stil;
- Scopul: producerea emoției;
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești
Bogăție lexicală
Producerea
de
emoții

STILUL
BELETRISTIC
Figuri de stil, C
expresivitate ontra
st
dintre
sens
d
enota uvt.ro
Unicitatea și tiv și
inovarea
sens
expresiei
conot
ativ;
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești
5) Stilul colocvial
- relații neoficiale, particulare, intime, în viața de zi cu zi;
- funcția mesajului: informare, divertisment;
- conform relației E-R, emițătorul poate fi specializat sau nespecializat,
receptorul poate fi și el specializat sau nespecializat;
Exemple: Biletul, telegrama, cartea poștală, scrisoarea (amicală, familială,
de mulțumire, de felicitare, de recomandare, de dragoste), invitația, cartea
de vizită;

- Simplitate, naturalețe
- Are încărcătură afectivă
- Are la bază o relație interpersonală în
planul vieții cotidiene

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Româneșt


Caracterul jucăuș
al limbajului; Simplitate,
degajare,
naturalețe;

STILUL
COLOCVIAL
Încărcătură R
afectivă; egul
ile
gra
mati
cale
nu
s
uvt.ro
Pot fi folosite unt
regionalisme, resp
argou, ecta
jargon
te
cu
II. Tipuri de texte
Textul – înșiruirea coerentă a cuvintelor, propozițiilor,
frazelor prin care se transmit idei;

I. Narativ II. Descriptiv

III.
VII. Epistolar
TEXT Argumentativ

VI. IV. Informativ


Memorialistic
V.

Explicativ
uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


I. Textul narativ

- emițătorul își transmite indirect ideile prin


intermediul
acțiunii și personajelor;
- instanțele narative: autor, narator, personaj, cititor;
- număr mare de verbe;
- indicii spațio-temporali;

„Un prieten de când lumea, așa-mi păruse deși înainte de anul acela – 1910 – nici nu-i
bănuisem măcar ființa pe lume. Se ivise în București cam odată cu întâile frunze. De atunci îl întâlnisem
mereu și pretutindeni.”
(Mateiu Caragiale, Craii de
Curtea-Veche)

- frecvența verbelor: păruse, nu bănuisem, se ivise etc.


- uvt.ro
indicii spațio-temporali: înainte de anul acela, 1910, în Bucureçti etc.
- existența vocii narative;

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


II. Textul descriptiv

- poate fi de tip tablou sau portret;


- predomină grupurile nominale (substantiv+adjectiv);
- timpuri verbale: prezentul și imperfectul;

„Era un bărbat de aproape patruzeci de ani, de statură normală; culoarea feței sale arăta un temperament
sanguin; Expresia lui era rece, iar ochii lui, cu un aspect foarte calm și mai inteligenți decât îndrăzneți,
dădeau un farmec mare fizionomiei sale; Brațele lui erau lungi, iar picioarele lui se odihneau pe pământ.”
(Jules Verne, Cinci săptămâni în balon)

- frecvența grupurilor nominale: statură normală, temperament sanguin, expresie


rece, aspect calm etc.
- acumulare de detalii pentru a vizualiza portretul celui descris
- verbe la imperfect: era, arăta, dădeau etc. uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


III. Textul argumentativ

– are scopul de a susține un punct de vedere, având două


funcții dominante:
Funcția persuasivă;
Funcția polemică;

- Textul
argumentativ se
poate construi prin
două raționamente:
Inductiv
Deductiv
Structura textului
argumentativ:
Ipoteza – informații generale despre tema dată, enunțarea
tezei, stabilirea poziției personale, a opiniei în raport cu tema
Argumentarea – enunțarea a cel puțin două argumente
distincte, întărite cu exemple elocvente uvt.ro
Concluzia – reluarea ipotezei într-un enunț sintetic, nuanțat, precum și
reluarea parțială a argumentelor enunțate

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


-utilizarea structurilor specifice textului argumentativ: verbe de
opinie (a crede, a considera, a presupune), conectori, adverbe,
locuțiuni adverbiale (desigur, probabil, fără îndoială, cu siguranță),
conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ (deoarece,
din cauză că, încât, açadar) etc.
- termeni adecvați;
-formule ca în primul rând, mai întâi, în al doilea rând, de exemplu,
pe de-o parte... pe de altă parte;
-timpul verbelor este prezent, neutru, al înscrierii particularului în
general;

„Dacă opera de literatură este deseori ambiguă, critica trebuie să fie întotdeauna clară.
Echivocurile, jocurile de cuvinte nu țin de esența morală a criticii decât poate de arta ei; o colorează, îi
conferă personalitate, dar n-o ajută prea mult să-și atingă scopul.
În primul rând, e vorba de simplitate. Pe criticul prost îl recunoști numaidecât după felul
complicat în care se exprimă despre cele mai simple lucruri. Critic bun este acela care, dimpotrivă, știe să
spună simplu despre cele mai complicate lucruri.”
(Nicolae Manolescu, Posibil decalog pentru critica literară în „România literară” nr. 18/2003)

- Structura – ipoteză + argument; uvt.ro


- Conector: în primul rând;
- Adverb: dimpotrivă;
- Timpul prezent: nu țin, recunoçti, çtie etc.;
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii
Româneșt
IV. Textul informativ

- transmite receptorului idei în vederea înţelegerii,


demonstrează cum se face un lucru, cum funcţionează un
aparat etc.;
- are ca scop transmiterea unor informaţii;
- texte informative sunt considerate ştirile, articolele de ziare,
textele ştiinţifice, textele de tip utilitar;
- în textele informative, emiţătorul este o prezenţă discretă,
estompată;

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


„Apa se află într-o permanentă circulație în natură. Un număr mare de
fenomene fizice, cum ar fi evaporarea, topirea, condensarea,
solidificarea afectează forma sub care circulă apa în natură. Dar în
circuitul său, apa străbate și corpurile viețuitoarelor, făcând parte din
mediul lor intern.”

- Scop: transmiterea de informații - explică circulația apei


în natură;
- termeni cu sens denotativ;
- termeni de specialitate;

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Româneș


V. Textul explicativ

- este un text având baza informativă în care emițătorul dorește să-l


facă pe receptor să înțeleagă un fenomen;
- informația transmisă vizează o concluzie;
- termeni specializați
- cuvinte cu sensul denotativ
- conectori care evidențiază relația cauză-efect: pentru că,
deoarece, fiindcă, întrucât, deci, așadar, prin urmare, de aceea,
adică etc.
- se intersectează cu textul argumentativ și cu cel informativ;
- în textele explicative, emiţătorul este o prezenţă discretă,
estompată.
„Verbele care ajută la formarea unor moduri și timpuri se numesc verbe auxiliare. Verbul a avea
este un astfel de verb, cu forme specifice diferite de formele pe care le are ca verb predicativ,
adică un verb ce poate fi singur predicat.”

- Termeni specializați: moduri, timpuri, verbe auxiliare; uvt.ro


- Conector: adică;
- Are scopul de a-l determina pe receptor să înțeleagă noținea de verb auxiliar;

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


VI. Textul memorialistic

-se încadrează în textele literare marginale, ce se plasează la


limita dintre ficțional și nonficțional;
-cuprinde: memorii, jurnale, amintiri, autobiografii, corespondență
literară;
-instanțele comunicării: autor-narator-personaj se regăsesc într-o
singură persoană;
- atitudine subiectivă: verbe și pronume la persoana I;
- libertatea în raport cu normele limbii literare
- ton confesiv, evocare, interiorizarea mesajului;
- simplitate, degajare, naturalețe

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


„De curând, începusem să-mi țin jurnalul. De data aceasta, nu mai
rămâneam, ca în liceu, ceasuri întregi în fața caietului, scriind tot ce-
mi trecea prin minte, analizându-mă, lamentându-mă. Erau
însemnări scurte, amănunte care mi se păreau semnificative pentru
mai târziu, idei și observații în legătură cu ideile pe care le
plănuiam.”
(Mircea Eliade, Memorii)

- caracter subiectiv: începusem, -mi, plănuiam etc.;


- raportare la evenimente personale;
- ton confesiv;
- autor = narator;

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Române


VII. Textul epistolar

- scriere cu caracter social,


concepută pentru a transmite
mesaje între persoane sau între
instituţii.
- emiţătorul= expeditorul și
receptorul=destinatarul;
- convențiile
epistolei/scrisorii:

data şi locul
conceperii formula de
adresare formula de
încheiere semnătura
post scriptum (P.S. care este
opțional)

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești


Exercițiul 2
Susținerea Respectarea
unui punct de trăsăturilor
vedere pe o textului
temă dată argumentativ

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Româneș


Modele de
subiecte

uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Româneș


uvt.ro

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Româneșt


Notă

Membrii UVT nu sunt evaluatori la bacalaureat, cel puțin nu la limba și literatura română.
Pentru informații despre modul în care secorectează la examen, vă puteți adresa cadrelor
didactice din preuniversitar, implicate în evaluare. Dumnealor au experiența necesară și
pregătirea pentru a vă oferi detalii în acest sens. UVT și LIT oferă, prin programul lor,
repere în învățare și structurare a materiei, nu modele de răspuns, tocmai pentru a vă
stimula gândirea critică și analitică, nu pentru a fi cantonați în șabloane, „comentarii”,
„răspunsuri stas” pe care veți fi tentați să le reproduceți.

Cite as:
Ieremciuc, Adriana. (2022). Curs VII – Texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-
administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului. Modele de subiecte
pentru proba orală. Curs în cadrul programului de pregătire pentru bacalaureat la disciplina Limba și
literatura română, derulat de Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și
Teologie, Departamentul de Studii Românești, în anul universitar 2021-2022, 28.05.2022, 9:00-
10:30 (Zoom).

CC BY-NC-ND: Attribution-NonCommercial-NoDerivatives
Attribution – You must give appropriate credit, provide a link to the license, and indicate
if change
were made.
NonCommercial – You may not use the material for commercial purposes.
uvt.ro
NoDerivatives – If you remix, transform, or build upon the material, you may not
distribute the
modified material.

Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii

S-ar putea să vă placă și