Sunteți pe pagina 1din 13

Universitateade Științe Agricoleși Medicină Veterinară

Adresa: Calea Mănaștur nr. 3-5, Cod 400372, Cluj-Napoca, România


Email: catalina-ludovica.crisan@student.usamvcluj.ro

SISTEME DE AGRICULTURĂ
INDUSTRIALIZATĂ

Autor: Crișan Cătălina Ludovica


Îndrumator științific: Prof. univ. dr. Aurel Maxim
 Agricultura reprezintă în ansamblul economiei naţionale una
din ramurile de mare importanţă, menită să contribuie într-o
măsură covârşitoare la relansarea creşterii economice a ţării
noastre.

 Ca ramură de bază a economiei noastre naţionale agricultura se


afirmă ca un domeniu de activitatea deosebit de complex şi
complicat.
 Trecerea de la sistemele tradiționale la cele moderne de
agricultură a fost posibilă în a doua jumătate a secolului XX.

 Utilizarea combustibililor fosili pe scară largă, mecanizarea și


chimizarea au determinat creşteri substanţiale ale producţiilor
agricole, dar şi efecte negative asupra mediului.
 Agricultura industrială înseamnă artificializarea sistemelor agricole,
înseamnă înlocuirea proceselor biologice, cu procese nebiologice, bazate pe
energie convențională, în special tehnologică.

 Astfel, în ecosistemele industriale, pășunatul este înlocuit cu hrănirea


animalelor în crescătorii; mașinile înlocuiesc munca manuală și animală; în
sistemele agricole industrializate atacul paraziților este limitat cu ajutorul
pesticidelor.
 Acest sistem de agricultură este unul de mare randament și se practică în
câmp deschis, în livezi, în vii, în sere pentru legume și flori, în complexe
industriale de creștere a animalelor.

 Avantajele acestor ecosisteme agricole sunt multiple: creșterea producției


agricole, diversificarea produselor alimentare și asigurarea de alimente
proaspete în tot timpul anului, eliberarea forței de muncă rurale și migrarea
spre mediul urban.
 Agricultura industrială, prin consumul impresionant de pesticide,
îngrășăminte și combustibil are o multitudine de deficite ecologice.
 Poluarea cauzată de pesticide și îngrășăminte chimice.
Este cunoscut faptul că, populația microbiană a solului este alcătuită din
numeroase grupe de microorganisme, fiecare având rolul său ecologic.
Pesticidele ajunse în sol exercită o acțiune selectivă asupra acestora:
microorganismele sensibile dispar, iar cele rezistente proliferează. Se
instalează astfel, un echilibru biologic complet diferit față de cel inițial, cu
consecințe grave asupra circuitului carbonului și al altor substanțe în
ecosistem.
Pesticidele produc serioase perturbări ale echilibrelor ecologice, prin
fluctuațiile apărute în diferitele populații, înmulțirea neprevăzută a unor
specii, dispariția unui mare număr de organisme nețintă (paraziți și
prădători naturali).
 Calitatea produselor alimentare și a apei potabile.
Pesticidele sunt absorbite în diferite proporții de către plante, de unde ajung în
alimentele oamenilor și ale animalelor.
 Epuizarea fertilității solului și eroziunea solului.
Ecosistemele industrializate, superintensive, sunt foarte poluante.
Eforturile cercetătorilor trebuie concentrate în direcția găsirii de soluții pentru
asigurarea fertilității din surse mai puțin energofage (îngrășăminte organice și
diverse îngrășăminte minerale, creșterea activității bacteriilor fixatoare de
azot) și prin aclimatizarea de noi specii vegetale care să asigure un randament
superior al conversiei fotosintetice.
 Multiplicarea numărului de boli şi dăunători  ca urmare a folosirii
abundente a substanţelor chimice.
La animalele crescute în sistem intensiv au apărut epidemii şi chiar
pandemii, cum ar fi salmoneloza si tuberculoza aviară, apariţia
canibalismului, precum şi creşterea extremă a agresivităţii. În această
categorie putem include și boala vacii nebune, boală prionică care are
și varianta umană.
 Etologia animalelor .
Experiențele făcute cu porci crescuţi în sistem intensiv, apoi lăsați în libertate,
au arătat o creștere extremă a agresivității. În timp, toţi s-au imbolnăvit și au
murit de diferite boli infecţioase şi degenerative, cu preponderenţă cancer. La
control, s-a constatat degenerarea sistemului imunitar. Aceste animale au
devenit rezervorul a numeroși paraziți și boli infecţioase, dintre care multe
transmisibile şi la om.
Concluzii

1. Sistemele de agricultura industrială înseamnă


artificializarea sistemelor agricole.
2. Sistemele de agricultură industrializată oferă o
creșterea a producției agricole, diversificarea
produselor alimentare și asigurarea de alimente
proaspete în tot timpul anului.
3. Sistemele de agricultură industrializată ajută la
eliberarea forței de muncă rurale și migrarea spre
mediul urban.
4. Agricultura industrială, prin consumul impresionant
de pesticide, îngrășăminte și combustibil prezintă un
pericol pentru sanatate si mediu.
Bibliografie

1. Maxim, A., Ecologie generală si aplicată, Editura Risoprint, Cluj-Napoca


2. https://www.romedic.ro/boala-vacii-nebune
3. nervos/encefalopatia-spongiforma-bovina-boala-vacii-nebune_324
4. https://www.sanador.ro/blog/rezistenta-la-antibiotice
5. https://youthforservice.org/avantajele-si-dezavantajele-agriculturii-conventionale/
6. https://www.managusamv.ro/images/pdf/ECONOMIERURALA.pdf

S-ar putea să vă placă și