Îndrumator științific: Prof. univ. dr. Aurel Maxim Agricultura reprezintă în ansamblul economiei naţionale una din ramurile de mare importanţă, menită să contribuie într-o măsură covârşitoare la relansarea creşterii economice a ţării noastre.
Ca ramură de bază a economiei noastre naţionale agricultura se
afirmă ca un domeniu de activitatea deosebit de complex şi complicat. Trecerea de la sistemele tradiționale la cele moderne de agricultură a fost posibilă în a doua jumătate a secolului XX.
Utilizarea combustibililor fosili pe scară largă, mecanizarea și
chimizarea au determinat creşteri substanţiale ale producţiilor agricole, dar şi efecte negative asupra mediului. Agricultura industrială înseamnă artificializarea sistemelor agricole, înseamnă înlocuirea proceselor biologice, cu procese nebiologice, bazate pe energie convențională, în special tehnologică.
Astfel, în ecosistemele industriale, pășunatul este înlocuit cu hrănirea
animalelor în crescătorii; mașinile înlocuiesc munca manuală și animală; în sistemele agricole industrializate atacul paraziților este limitat cu ajutorul pesticidelor. Acest sistem de agricultură este unul de mare randament și se practică în câmp deschis, în livezi, în vii, în sere pentru legume și flori, în complexe industriale de creștere a animalelor.
Avantajele acestor ecosisteme agricole sunt multiple: creșterea producției
agricole, diversificarea produselor alimentare și asigurarea de alimente proaspete în tot timpul anului, eliberarea forței de muncă rurale și migrarea spre mediul urban. Agricultura industrială, prin consumul impresionant de pesticide, îngrășăminte și combustibil are o multitudine de deficite ecologice. Poluarea cauzată de pesticide și îngrășăminte chimice. Este cunoscut faptul că, populația microbiană a solului este alcătuită din numeroase grupe de microorganisme, fiecare având rolul său ecologic. Pesticidele ajunse în sol exercită o acțiune selectivă asupra acestora: microorganismele sensibile dispar, iar cele rezistente proliferează. Se instalează astfel, un echilibru biologic complet diferit față de cel inițial, cu consecințe grave asupra circuitului carbonului și al altor substanțe în ecosistem. Pesticidele produc serioase perturbări ale echilibrelor ecologice, prin fluctuațiile apărute în diferitele populații, înmulțirea neprevăzută a unor specii, dispariția unui mare număr de organisme nețintă (paraziți și prădători naturali). Calitatea produselor alimentare și a apei potabile. Pesticidele sunt absorbite în diferite proporții de către plante, de unde ajung în alimentele oamenilor și ale animalelor. Epuizarea fertilității solului și eroziunea solului. Ecosistemele industrializate, superintensive, sunt foarte poluante. Eforturile cercetătorilor trebuie concentrate în direcția găsirii de soluții pentru asigurarea fertilității din surse mai puțin energofage (îngrășăminte organice și diverse îngrășăminte minerale, creșterea activității bacteriilor fixatoare de azot) și prin aclimatizarea de noi specii vegetale care să asigure un randament superior al conversiei fotosintetice. Multiplicarea numărului de boli şi dăunători ca urmare a folosirii abundente a substanţelor chimice. La animalele crescute în sistem intensiv au apărut epidemii şi chiar pandemii, cum ar fi salmoneloza si tuberculoza aviară, apariţia canibalismului, precum şi creşterea extremă a agresivităţii. În această categorie putem include și boala vacii nebune, boală prionică care are și varianta umană. Etologia animalelor . Experiențele făcute cu porci crescuţi în sistem intensiv, apoi lăsați în libertate, au arătat o creștere extremă a agresivității. În timp, toţi s-au imbolnăvit și au murit de diferite boli infecţioase şi degenerative, cu preponderenţă cancer. La control, s-a constatat degenerarea sistemului imunitar. Aceste animale au devenit rezervorul a numeroși paraziți și boli infecţioase, dintre care multe transmisibile şi la om. Concluzii
1. Sistemele de agricultura industrială înseamnă
artificializarea sistemelor agricole. 2. Sistemele de agricultură industrializată oferă o creșterea a producției agricole, diversificarea produselor alimentare și asigurarea de alimente proaspete în tot timpul anului. 3. Sistemele de agricultură industrializată ajută la eliberarea forței de muncă rurale și migrarea spre mediul urban. 4. Agricultura industrială, prin consumul impresionant de pesticide, îngrășăminte și combustibil prezintă un pericol pentru sanatate si mediu. Bibliografie
1. Maxim, A., Ecologie generală si aplicată, Editura Risoprint, Cluj-Napoca