Consumatorul şi comportamentul său raţional

Recapitulare

Sion (Bădilă) Alexandra-Mădălina

DPPD nivel 1 postuniversitar
Seria 2,grupa 3,Stiințe Economice
Disciplina: Instruire Asistată de Calculator.
Cum se pot clasifica nevoile
umane?
 Dupǎ ipostaza în care se manifestǎ fiinţa umanǎ

 Nevoi biologice: hranǎ, apǎ, aer, de odihnǎ,

de reproducere, de menţinere a temperatuii
corpului constantǎ)
 Nevoi sociale (de asociere la un grup, de
comunicare, de securitate, de a participa la
viaţa socialǎ)
 Nevoi psihologice şi spirituale (de stimǎ şi
respect, de afirmare, de cunoaştere, de a fi
instruit etc.)
 Dupǎ gradul lor de complexitate:

 Nevoi elementare (de bazǎ, inferioare,

biologice)
 Nevoi complexe (elevate, superioare, în
special nevoi spirituale)
 Dupǎ nivelul la care se manifestǎ:

 Nevoi generale (se manifestǎ la nivelul întregii

umanitǎţi sau societǎţi)
 Nevoi individuale (personale)
 Nevoi de grup
 Dupǎ gradul lor de necesitate:

 Nevoi de lux (blǎnuri, bijuterii etc.)

 Nevoi vitale (de hranǎ, apǎ, aer, odihnǎ, de
comunicare, cunoaştere)
 Nevoi de vicii (cafea, tutun, alcool, droguri etc.)
 
  
Ce este costul de oportunitate?

 Costul de oportunitate reprezintă valoarea

celei mai bune dintre șansele sacrificate, la
care se renunță atunci când se face o alegere
oarecare. Cu alte cuvinte, el măsoară cea mai
mare pierdere dintre variantele sacrificate,
considerându-se că alegerea făcută constituie
„câștigul”. Este valoarea sacrificiilor
alegerilor efective, în condițiile resurselor
date.
 Costul de oportunitate al unui bun este dat de ceea
ce se sacrifica pentru a obtine acest bun. Alegerile
sau deciziile au un anumit cost, deoarece atunci
când se ia o anumită decizie și se optează în
favoarea unei opțiuni, sunt sacrificate celelalte.
 Ce este utilitatea individuală?
Ui

 Satisfactia pe care o produce fiecare cantitate

consumată dintr-un bun economic.
 Utilitatea individuală este înţeleasă ca fiind
satisfacţia procurată de o singură unitate, de o
anumită doză dintr-un bun într-o unitate de timp
 - Utilitatea individuală (ui) este descrescătoare,
respectiv utilitatea fiecărei unităţi adiţionale este
mai mică ca a celei precedente:
u1 > u 2 > … > u n
 Ce este utilitatea marginală?
Umg

Satisfacţia suplimentară, sporul de utilitate

(totală), obţinut ca urmare a creşterii cantităţii
consumate dintr-un anumit bun sau din mai
multe bunuri .
Se determină fie prin măsurarea modificării
(sporului) utilităţii totale, fie prin însumarea
utilităţilor individuale ale unităţilor adiţionale
consumate.
 Evoluţia utilităţii individuale,
totale şi marginale
 Utilitate

 UT

 u1
 u2
  u.3
 .


.u
f

  0 
1 23  qmax  qs  Cantităţi
 Uma
 Ce este cererea?
 Cererea reprezintă cantitatea dintr-un bun sau
serviciu pe care consumatorii pot şi sunt dispuşi
să o cumpere într-o anumită perioadă de timp, la
un anumit preţ.
 Ce este elasticitatea?Cum se măsoara ea?

 Proprietatea cererii de a se modifica sub acţiunea

factorilor care o influenţează se numeşte
elasticitate.
 Elasticitatea cererii se masoara
calculand procentajul in care variaza cantitatea
ceruta dintr-un bun cand pretul sau variaza cu
un procent. Daca rezultatul operatiei este mai mare
ca unu, cererea acelui bun este elastica; daca
rezultatul este intre zero si unu, cererea este
inelastica.
 Reacţia cererii la modificarea factorilor ei de
influenţă a primit denumirea de elasticitate a
cererii . Această reacţie poate fi calculată cu
ajutorul coeficientului de elasticitate a cererii prin
următoarea formulă:
 unde E D – reprezintă coeficientul elasticităţii
cererii;
 ΔQ D % – modificarea cu un procent a cantităţii
cerute;
 ΔF % – modificarea cu un procent a valorii
factorului de influenţă.
 Care sunt cei mai importanţi factori?
 1) Tipul de necesităti satsifacute de bun.
 2) Existenta bunurilor substitutive. Daca exista bunuri
substitutive cererea lor va fi foarte elastica. De exemplu, o
mica creștere a pretului uleiului de masline poate provoca ca
un mare numar de femei să se decidă să folosească uleiul de
floarea soarelui.
 3) Importanta bunului in termeni de cost. Dacă cheltuiala
pentru acel bun presupune un procent foarte mic din venitul
indivizilor, cererea lor va fi inelastică. De exemplu,
creionul. Variațiile în prețul său influențează foarte puțin
deciziile consumatorilor ce doresc să-l achiziționeze.
 4) Trecerea timpului. Pentru aproape toate bunurile
cât de mare va fi perioada considerată, cu atât mai
mare va fi elasticitatea cererii. Se poate ca la creșterea
pretului benzinei, consumul său sa nu varieze mult,
dar cu trecerea timpului va putea fi substituita în
unele domenii de carbon, în altele de alcool, într-o
formă în care diminuarea cererii este notabilă numai
la trecerea timpului.
 5) Prețul, în cele din urma trebuie sa ținem seama ca
elasticitatea cererii nu este aceeași de-a lungul întregii
curbe. Este posibil ca pentru prețuri mari cererea să
fie mai putin elastică ca atunci cand preturile sunt mai
reduse sau invers, depinzand de produsul despre care
este vorba.
 De câte tipuri poate fi elasticitatea
în funcție de pret?  
 elastică;
 inelastică (rigidă);
 cerere cu elasticitate unitară;
 perfect elastică;
 perfect inelastică.
Cerere elastică ΔP% <ΔQ%
Cerere inelastică
ΔP% >ΔQ%
Cerere cu elasticitate unitară
ΔP% =ΔQ%
Cerere perfect elastică
ΔP% =0
Cerere perfect inelastică
ΔQ%=0