Prepararea unei cavitati de clasa a II-a

pentru inserarea incrustatilor si a

obturatilor
.
  
Instrumentarul
folosit:
• instrumentar utilizat:

• instrumente rotative: freze sferice,

cilindrice, con invers,

• extradure pentru turaţii convenţionale

şi pentru turbină;

• instrumente de mână: toporişti de

smalţ, dalta de dentină dreaptă şi
cudată, linguri Black de diferite
dimensiuni în funcţie de mărimea
procesului carios, bizotatoare de prag
gingival
•loc de acces: foseta ocluzala vecina crestei marginale sub care segaseste leziunea carioasaforma deschiderii : triungh 
 Exereza dentinei alterate
 Aplicarea unei matrici metaliceinterproximal + ic interdentar
 eliminarea smaltului afectat situat proximal
 evaluarea crestei marginale

Materiale compozite pot fi utilizate in 2 faze:in cazul incrustatilor sau in cazul obturatilor(plomba).
•Pentru incrustatile integral ceramice:
•Cand leziunea carioasa cuprinde atat suprafetele proximale cat si ocluzale se impune realizarea unei
cavitati compuse dm doua sau trei cavitati.
•Initial se indeparteaza daca este cazul restaurarile preexistente. Conturul prepararii include initial
santurile, fosele si fosetele atinse de procesul carios, iar ulterior prepararea se va extinde cu ajutoml unui
instmment diamantat special cum ar fi C.I.P. nr.l, pana la atingerea crestei marginale. Apoi freza este
deplasata intr-o perpendiculara pe fosa centrala pana in interiorul crestei marginale. Se continua
prepararea cavitatii proximale spre zona cervicala in regiunea m care se extinde procesul carios si spre
zonele vestibulare si orale cu desfiintarea zonelor de contact sau pana in apropierea lor pentru a evita
posibila lezare a dintilor vecini. Desfiintarea punctului de contact se poate realiza cu daltite de smalt foarte
ascutite, cu instmmente diamantate conice cu granulatie ultrafina sau cu freze de finisat din carbura de
tungsten.
•Daca aria de contact este lata in sens V-0 - asa cum apare intre doi molari - nu este necesara extinderea
cavitatilor inspre vestibular sau oral. Extinderea poate fi limitata m interiorul ariei de contact, acest lucru
fiind indicat in cazul unei carii de dimensiuni reduse si daca forma de preparare clasica ar conduce la o
mutilare suplimentara a dintelui. Ulterior se examineaza structurile dure dentare restante pentru stabilirea
defmitiva a formei de rezistenta a cavitatii, axei de insertie a viitoarei incmstatii cat si localizarea si forma
marginilor cavitatii preparate, dupa care se fmiseaza cu ajutorul unui instmment special, de exemplu freza
C.I.P. nr.2.
•Peretii axiali trebuie sa fie usor divergenti pentru a facilita insertia restaurarii fara a aparea fenomenul de
frictiune. Muchiile dintre prepararile ocluzale si cele proximale trebuie rotunjite. Curbura peretilor
vestibulari si orali este aplatizata.    :
•Peretele pulpar poate sa fie conformat m forma de V la nivelul fosei centrale pentm a obtine la acest nivel
o grosime mai mare a ceramicii. Profunzimea cavitatii trebuie sa fie cuprinsa intre 1,5-2,5 mm cu exceptia
zonelor m care exista procese carioase mai profunde. Muchia suprafetei ocluzale se poate prepara cu
chanfrein.      
•in cazul restaurarilor ce trebuie confectionate pe dintii ce prezinta cuspizii fracturati este necesara
incorporarea acestora in onlay-uri integral ceramice.
•Prepararea dintilor m aceste situatii trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici: reducerea uniforma cu
1,5-2 mm a inaltimii cuspizilor, zona terminala a prepararii trebuie 
•conformata in chanfrein, unghiurile prepararilor cuspidiene trebuie sa fie rotunjite pentru a evita proarea
unor fracturi datorira unghiurilor ascutite.
•Scopul prepararii trebuie sa fie posibilitatea elaborarii unei restaurari integral ceramice cu formele
geometrice cele mai simple posibile si care poate sa protejeze dintele datorita unei forme de rezistenta mai bine adaptate.
Caracteristici ale prepararilor
pentru incrustatii din compozit
• Prepararea cavitatii pentm inlay-ul dm compozit se face indepartand sau nu
vechea
• obturatie de amalgam, urmeaza exereza dentinei ramolite si crearea unei noi
cavitati.
• Exista cateva caracteristici ce trebuie sa le indeplineasca cavitatile preparate
pentru incmstatiile din compozit, care le deosebeste de cele pentru inlay-urile
din aliaje nobile si
• anume:
• -peretii cavitatii trebuie sa fie usor divergenti (10-20°);
• - nu exista bizou la nivelul suprafetei ocluzale a cavitatii;
• ' *- daca marginea gingivala se realizeaza la nivelul smaltului, se poate face
bizou la nivelul pragului gingival;
• - prepararile pentm onlay pot avea bizou la nivelul zonelor vestibulare si orale
pentru imbunatatirea aspectului estetic si a retentiei;
• - se pot realiza forme de casete, dar trebuie sa aiba unghiurile rotunjite;
• - prepararea se va realiza cu ajutorul unei freze fisura sau a unui instrument
diamantat cilindro-conic cu varful rotunjit, fiind foarte important sa nu existe
retentivitati sau neregularitati la nivelul cavitatii;
• - limitele prepararii nu trebuie sa fie situate la nivelul zonelor de contact ocluzal
datorita riscului de fractura a marginii restaurarii;
• - trebuie evitate pe cat posibil santurile;
• - adancimea cavitatii trebuie sa fie de minim 1,5 mm, terminandu-se la 0,5 mm
in dentina (grosimea inlay-ului trebuie sa fie de minim 1 mm in zonele unde nu
exista concentrare de stress si cel putin 1,5 mm in zonele de contact ocluzal);
•Tehnica:

•Realizarea obturatiilor din compozit cere o atentie sporita din partea

medicului specialist. Toate etapele procedurii trebuie conduse meticulos; altfel
exista riscul ca obturatia sa aiba un prognostic nesatisfacator.

•Dintele trebuie izolat si mentinut uscat pe tot parcursul procedurii; altfel

exista riscul ca materialul compozit sa nu adere la structura dintelui.

•lampa fotopolimerizare
•lampa fotopolimerizare

•Materialele compozite se aplica intr-o stare moale pentru a putea fi modelate

cu usurinta. Polimerizarea se realizeaza cu ajutorul unei lampi specifice care
emite o lumina de culoare albastra. Procesul se numeste fotopolimerizare si
are ca rezultat intarirea materialului compozit.

•In cazul unei carii adanci, compozitele se aplica in mai multe straturi, fiecare
fiind polimerizat separat.
Numele:elqubaisi sara
Anul:4/medicina dentara
Grupa:2
Materia:odontoterapia conservatoare.
Numele: elqubaisi sara
Anul:4/grupa 2
Materie:odontoterpie conservatoare
Facultatea de medcina dentara ,universitatea ovidius din constanta