Departamentul

Investiții și Activitate
bancară
 Distribuția fondului de
timp
 Activitate didactică – 11
săptămâni
 Total ore circumscrise unității de
curs – 90
 Ore contact direct – 44, inclusiv:
• Prelegeri – 22;
• Seminare – 22;
• Studiu individual – 46.
 Formele de examinare

Curente Finală
 Două teste  Examen scris
(subiecte la
 Evaluarea reușitei nivel de
curente cunoaștere, la
 Evaluarea nivel de
aplicare, la
lucrului nivel de
individual integrare)
 Scopul studierii disciplinei - crearea unei
imagini integre asupra mecanismului formării
preţurilor în economia de piaţă
Tematica abordată:
1. Conceptul, esenţa şi rolul preţurilor în economie.
2. Politica, strategia şi tactica preţurilor la nivelul
unităţilor economice.
3. Adaptarea preţurilor pe tipuri de piaţă
(concurenţă).
4. Metodele de determinare a preţurilor la nivelul
unităţilor economice.
5. Reglementarea preţurilor (tarifelor) şi protecţia
concurenţei.
6. Particularităţile determinării preţurilor în unele
ramuri ale economiei naţionale din R. Moldova.
 Bibliografia selectivă:
1) GUMOVSCHI, A., POPA, D., CONENCOV, O., BOTEZATU, N.
Prices and tariffs. Chișinău, 2014.
2) BUŞMACHIU, E., GUMOVSCHI, A. Preţuri şi tarife. Chişinău,
2005.
3) BEJU, V.  Preţuri. Bucureşti, 2000.
4) MOŞTEANU, T., ş.a. Preţuri, concurenţă și bunăstare socială. 
Bucureşti, 2002.
5) NAGLE, Th., HOGAN, J., ZALE, J. The Strategy and Tactics of
Pricing: A Guide to Growing More Profitably. Prentice Hall,
2010.
6) MEEHAN, J., SIMONETTO, M., MONTAN, L., GOODIN, C. Pricing
and Profitability Management: A Practical Guide for
Business Leaders. 2011.
7) ТАРАСЕВИЧ, В.М. Ценовая политика предприятия. Санкт-
Петербург, 2003.
 TEMA 1. CONCEPTUL, ESENŢA
ŞI ROLUL PREŢURILOR ÎN
ECONOMIE
1. Abordarea esenţei preţului în ştiinţa
economică.
2. Funcţiile preţului.
3. Factorii ce influenţează nivelul şi
evoluţia preţurilor.
4. Sistemul de preţuri. Tipurile
preţurilor.
 Procesul de schimb în cadrul
economiei de piaţă

MĂRFURI BANI
(PRODUSE ALIMENTARE, (CONTRAVALOAREA MĂRFURILOR
HAINE, EXPRIMATĂ ÎN
MOBILĂ ETC.) MONEDĂ.)
 Procesul de schimb în cadrul
economiei naturale (de troc)

BUNURI BUNURI
(PRODUSE ALIMENTARE,
(PRODUSE ALIMENTARE,
HAINE,
HAINE,
MOBILĂ ETC.)
MOBILĂ ETC.)
 Natura economică a preţului prin prisma
teoriilor valorii
Susţinători:
Xenofon, Aristotel, William Petty, Richard Cantillon, Adam Smith,
David Ricardo, Karl Marx, Virgil Madgearu ş.a.
Ideile fundamentale:
1.Teoria obiectivă  preţul este măsura muncii cheltuite pentru producere;
a valorii  valoarea mărfii rezultă nu numai din munca vie, dar şi din cea
materializată;
 mărimea valorii mărfii se schimbă în funcţie de productivitatea
muncii
 rezumat: factorul determinant pe piaţă este oferta.

Susţinători:
Aristotel, Jacques Turgot, William Jevons, Karl Menger, Alfred
Marshall, Leon Walras, Vilfredo Pareto ş.a.
Ideile fundamentale:
2.Teoria subiectivă • dacă un bun nu este util, valoarea lui este nulă;
a valorii • valoarea bunurilor economice este determinată nu doar de
utilitatea, dar şi de raritatea acestora;
• valoarea unui bun este dată de mărimea utilităţii sale marginale
care descreşte pe măsura consumului;
• rezumat: factorul determinant pe piaţă este cererea.
 3. Teoria – sinteză a valorii
Ideea fundamentală:
la formarea valorii, oferta
participă în aceeaşi măsură ca şi cererea.
Fondator (conciliator):
Alfred Marshall

“Ar fi la fel de rezonabil de a

discuta asupra chestiunii de a
şti care din cele două lame ale
foarfecelui taie foaia de hârtie,
ca şi a chestiunii de a şti dacă
valoarea este guvernată de
utilitate sau de costul de
producţie.”
A. Marshall, Principiile
economiei politice, Bucureşti,
1969
 În orice economie bazată pe producţia şi
schimbul de mărfuri preţurile au o menire
socială, îndeplinesc anumite funcţii şi exercită
un rol activ în economie şi societate.

Funcţiile preţului
1. Instrument de măsură;
2. Stimularea producţiei, desfacerii şi
consumului;
3. Echilibrarea cererii cu oferta;
4. Distribuirea şi redistribuirea
veniturilor;
5. Pârghie economico-financiară;
6. Informare.
 Funcţia de instrument de măsură:
a) preţul măsoară valoarea
bunului;
b) preţul măsoară costurile antrenate în
procesul de producţie şi realizare;
c) preţul măsoară rezultatele activităţii
economico-financiare.
 Funcţia de stimulare a
producţiei, desfacerii şi
consumului

 Stimulează
producţia și
reproducţia prin
asigurarea
recuperării
costurilor de
producţie și
asigurarea
profitului
planificat
 Funcţia de stimulare a
producţiei, desfacerii şi
consumului

Stimulează
desfacerea/vânzările
și consumul prin
corespunderea
gradului de utilitate
capacităţii de
cumpărare a
consumatorului
Funcţia de echilibrare a cererii cu oferta -
prin intermediul preţurilor se face
legătura între producţie şi consum.
 Funcţia de distribuire şi redistribuire a
veniturilor
- la nivel microeconomic preţul participă la
formarea veniturilor întreprinderii;
- la nivel macroeconomic preţul participă la
formarea veniturilor bugetare.
Funcţia de pârghie economico-financiară:
orientarea producţiei spre utilizarea
raţională a tuturor resurselor
 Funcţia de informare:
informarea tuturor subiecţilor cu privire la
nivelul și evoluţia preţurilor
 1. CEREREA
reprezintă cantitatea în care un bun economic poate
fi cumpărat, în funcţie de preţul său, în decursul
unei perioade.
Cererea de bunuri porneşte de la nevoile de consum
Fluxurile dependenţelor dintre
nevoile de consum şi cerere

Nevoi de Cerere de
consum mărfuri

Consum de Cumpărări de
mărfuri mărfuri
Curba cererii este rezultantă a combinaţiilor
dintre diferitele preţuri posibile (Pi) ale
produsului şi cantităţile (Qi) care ar putea fi
achiziţionate pentru fiecare nivel al preţului
 ELASTICITATEA CERERII – gradul de
interdependenţă dintre volumul
vânzărilor (TRi) şi nivelul preţului (Pi)
Elasticitatea cererii
Modificarea Cererea elastică Cererea
preţurilor |E|>1 neelastică |E|<1

Creşterea Volumul Volumul

preţurilor vânzărilor se vânzărilor
reduce creşte
nesemnificativ
Reducerea Volumul Volumul
preţurilor vânzărilor vânzărilor se
creşte reduce
nesemnificativ
 2. OFERTA
reflectă cantitatea de produse sau servicii pe care
producătorul (vânzătorul) este dispus să o vândă pe piaţă la
un preţ dat

Relaţia de legătură dintre ofertă şi preţ:

Volumul de Costul de
Preţ Profit
producţie producţie

Curba ofertei rezultă în

urma combinaţiilor dintre
diferitele preţuri posibile
(Pi) ale produsului şi
cantităţile (Qi) pe care este
dispus producătorul să le
ofere pentru fiecare nivel al
preţului.
 ELASTICITATEA OFERTEI – gradul de
interdependenţă dintre volumul producţiei
(TPi) şi nivelul preţului (Pi)
Elasticitatea ofertei
Modificarea
Oferta elastică Oferta
preţurilor
|E|>1 neelastică |E|
<1
Creşterea Volumul Volumul
preţurilor producţiei producţiei creşte
creşte nesemnificativ
Reducerea Volumul Volumul
preţurilor producţiei se producţiei se
reduce reduce
nesemnificativ
 3. CONCURENŢA - un mod firesc de manifestare a
economiei de piaţă, situaţia în care pentru unul şi
acelaşi bun există mai mulţi ofertanţi sau solicitanţi.
Efectele concurenţei
Existenţa concurenţei Lipsa concurenţei
a) Între producători: (monopol,
monopson)

- Preţuri de vânzare mici mari

- Venituri pentru medii mari
vânzători
- Consum mare redus
b) Între consumatori:
- Preţuri de cumpărare mari mici
- Cheltuieli pentru consum mari mici
 4. REGLEMENTAREA DE STAT
Obiectivele principale a reglementării
procesului formării preţurilor:

 neadmiterea majorărilor inflaţioniste a

preţurilor, a creşterii preţurilor la
materie primă şi resurse energetice;
 reglementarea activităţii agenţilor
economici monopolişti;
 crearea unui climat concurenţial
sănătos;
 creşterea nivelului de trai şi protecţia
socială a populaţiei.
 Factorii ce influenţează mărimea şi
evoluţia preţurilor pot fi grupaţi în:
Factori ce determină Factori ce determină
reducerea preţurilor: creşterea preţurilor:
•Majorarea volumului de •Reducerea volumului de
producţie, sporirea producţie şi a productivităţii
productivităţii muncii; muncii;
•(efectul economiei de scară); •Oferta deficitară;
•Reducerea cererii în paralel cu •Existenţa monopolurilor sau
creşterea ofertei; ale cartelurilor de preţuri;
•Progresul tehnico-ştiinţific; •Creşterea costurilor resurselor
•Existenţa concurenţilor; utilizate;
•Cote reduse ale impozitelor pe •Cote înalte ale impozitelor pe

consum; consum;
•Reducerea costurilor de •Instabilitatea economică;

realizare prin crearea reţelelor •Implicarea intermediarilor;

proprii de comercializare; •Rata înaltă a inflaţiei;
•Rata scăzută a inflaţiei; •Perfecţionarea parametrilor
•Stabilitatea valutei naţionale etc. produselor, sporirea calităţii
etc.
 Sistemul de preţuri – totalitatea preţurilor care
stau la baza schimbului de mărfuri, precum şi
relaţiile dintre acestea pe piaţa internă şi/sau
internaţională.
Relaţiile dintre preţuri exprimă legăturile dintre
diferitele categorii de preţ ale aceluiaşi produs, din
punctul de vedere al elementelor de structură.

1) Sistemul de preţuri administrate – statul

stabileşte volumul ofertei şi a cererii, nivelul
elementelor structurale de preţ, nivelul preţului.
2) Sistemul de preţuri libere – preţurile se formează
prin interacţiunea cererii cu oferta sub influenţa
conjuncturii pieţei, excluzând intervenţia
statului.
3) Sistemul mixt de preţuri – preţurile se formează
prin interacţiunea cererii cu oferta sub influenţa
conjuncturii pieţei, statul intervenind în situaţii
de dezechilibru sau pericol de inflaţie.
 Categoriile de preţuri utilizate în R. Moldova

a) După modul de formare:

1. Preţuri libere
2. Preţuri reglementate
b) După domeniul de aplicare:
1. Preţuri cu ridicata
2. Preţuri de achiziţie a producţiei agricole
pentru necesităţile statului
3. Preţuri de consum (la produse alimentare,
mărfuri industriale, tarifele la servicii)
4. Preţuri de deviz (în construcţii-montaj)
5. Preţul creditului (dobânda)
6. Preţul muncii (salariul) (
7. Preţul la pământ şi resurse naturale (
 GRUPAREA PREŢURILOR ÎN
CONFORMITATE CU CRITERIILE DE
CLASIFICARE
După modul de După reacţia la După modul de
formare: variaţia anumitor cuprindere în timp
•p. libere; factori: şi în spaţiu:
•p. reglementate •p. fixe; •p. unice;
•p. variabile; •p. diferenţiate
•p. semivariabile

CRITERII DE CLASIFICARE
După domeniul de
aplicare: După modul de După modul de
•p. ale producătorului; luare în calcul a evidenţă a
•p. de achiziţie a TVA: informaţiei:
materiei prime; •p. net; •p. de catalog;
•p. de comercializare cu •p. brut •p. le listă;
ridicata; •cotaţii bursiere;
•p. de comercializare cu •p. de licitaţie.
amănuntul;
•p. de transfer
TEMA 2. ADAPTAREA PREŢURILOR PE
TIPURI DE PIAŢĂ

1. Clasificarea şi caracteristica tipurilor de

piaţă.
2. Particularităţile formării preţurilor în
condiţiile concurenţei perfecte.
3. Particularităţile formării preţurilor în
condiţiile monopolului absolut.
4. Particularităţile formării preţurilor în
condiţiile concurenţei monopoliste.
5. Particularităţile formării preţurilor în
condiţiile oligopolului şi duopolului.
Politica de preţ a firmei de producere şi/sau de
comercializare se află în strictă dependenţă de
activitatea concurenţilor pe piaţa-ţintă.

Aspectele ce trebuie cunoscute cu privire la concurenţi:

 Cine sunt concurenţii?
 Care sunt strategiile concurenţilor?
 Care sunt obiectivele concurenţilor?
 Care sunt punctele lor forte şi slabe?
 Cum reacţionează la provocările pieţei?
Concurenţa determină o anumită structură de
piaţă prin combinarea mai multor factori:

 Numărul şi puterea agenţilor economici

 Gradul de diferenţiere a produselor
 Fluiditatea (flexibilitatea) pieţei
 Gradul de mobilitate a factorilor de producţie
 Transparenţa pieţei

Principalele tipuri de concurenţă în concordanţă cu

aceşti factori:
1) Concurenţa perfectă
2) Concurenţa imperfectă (monopol, monopson,
oligopol, oligopson, concurenţa monopolistă)
 Concurenţa perfectă (pură) presupune situaţia când
toţi producătorii sunt în măsură să-şi vândă produsele
la preţul pieţei şi toţi cumpărătorii pot să cumpere, la
preţul pieţei, atât cât doresc, fără a influenţa piaţa.

Principalele caracteristici ale concurenţei

perfecte:
 existenţa unui număr mare (foarte mare) de
vânzători şi de cumpărători
 omogenitatea ofertei
 transparenţa pieţei
 mobilitatea intrărilor şi ieşirilor pe şi de pe piaţă
 curba cererii este paralelă cu axa cantităţilor
 domenii reprezentative – agricultura, formarea
preţurilor la bursă
Echilibrul concurenţial şi formarea preţului pe
piaţa cu concurenţă perfectă se realizează la
punctul de intersecţie a curbei ofertei cu curba
cererii: PE → C=O

Trăsăturile preţului
pe piaţa cu concurenţa perfectă:
• o mărime fixată de echilibrul dintre cerere şi
ofertă
• o mărime dată, ce nu se modifică odată cu
schimbarea cantităţii produse şi oferite de
fiecare vânzător în parte
• o mărime acceptată atât de vânzători, cât şi
de cumpărători
Exemplu: se prezintă urmă toarele date înregistrate de o firmă ce
activează pe piaţa cu concurenţă perfectă , unde preţul de echilibru este
la nivelul de 2 lei. Care va fi decizia optimă a firmei cu privire la
producere şi comercializare pe termen scurt.

Q, TC (total P TR (total AR MC MR
unit costs), (price), revenue), (average (marginal (marginal
s lei lei lei revenues), cost), lei revenue),
lei lei
0 8 0
10 17 2
20 27 2
30 40 2
40 58 2
50 77 2
60 100 2
70 127 2
80 157 2
Q, units TC, lei P, lei TR, lei AR, lei MC, lei MR, lei

0 8 0 0 0 - -

10 17 2 20 2 0,9 2

20 27 2 40 2 1 2

30 40 2 60 2 1,3 2

40 58 2 80 2 1,8 2

50 77 2 100 2 2 2

60 100 2 120 2 2,3 2

70 127 2 140 2 2,7 2

80 157 2 160 2 3 2
 Cantitatea de producţie a firmei pe piaţa cu
concurenţă perfectă rezultă din condiţia care
asigură profitul maxim
Q optimă → MR=MC

Relaţia care reflectă mărimea optimă a

preţului pe piaţa cu concurenţă perfectă pe
termen scurt
P=AR=MR=MC
Relaţia care reflectă mărimea optimă a
preţului pe piaţa cu concurenţă perfectă pe
termen lung
(PEL=ATC)<PES
Concurenţa imperfectă– firmele pot determina,
impune şi controla preţurile bunurilor oferite.

Monopolul presupune următoarele caracteristici:

 bunul este produs de o singură firmă

 bunul nu poate fi substituit
 există restricţii de intrare în ramură
 curba cererii are direcţie înclinată
 preţul este impus şi controlat
 ramuri reprezentative – domeniile de interes
strategic, prestarea serviciilor publice, monopolurile
naturale.
Metodele de stabilire a preţului în condiţii de
monopol:

1. Dimensionarea volumului de producţie în condiţia

profitului maxim şi ajustarea preţului după cerere
Pm>(MC=MR)
Pm=(MC=MR)
Pm<(MC=MR)
2. Maximizarea volumului vânzărilor, protejare de
potenţialii concurenţi
Pm=ATC
Pm<ATC
3. Gestiunea la echilibru, lichidarea stocurilor
Pm=ATC
 Discriminarea prin preţ– vânzarea
produselor (serviciilor) identice la preţuri
(tarife) diferite pe pieţe diferite

Factorii ce determină reuşita discriminării

prin preţ:
a) Segmentarea pieţei în corespundere cu
grupele de consumatori, intensitatea
diferită a cererii, locul şi timpul
consumului
b) Preţurile diferenţiate nu rezultă din
costuri diferenţiate
c) Excluderea posibilităţilor pentru cei ce au
achiziţionat produsul la un preţ mai mic
să-l revândă la un preţ mai mare.
 Tipurile de discriminare prin preţ:

 Discriminarea de gradul I, perfectă -

preţul este ajustat exact la cât este
dispus clientul să plătească pentru a
acapara “surplusul consumatorului”
 Discriminarea de gradul II - stabilirea
preţurilor diferite pentru cantităţi
diferite de bunuri;
 Discriminarea de gradul III - fixarea
unor preţuri diferite pentru vânzarea
aceluiaşi produs în localităţi diferite.
 Concurenţa monopolistă – îmbină elemente
caracteristice concurenţei perfecte şi monopolului

Deosebirea principală - diversitatea

sortimentală a produselor, alocarea unor
importante fonduri în scopuri publicitare
Metodele de diversificare a produselor:
 Obiective
 Subiective
Ramuri reprezentative: ramurile industriale
cu producţie diversificată, servicii, comerţ.
Legităţile formării preţurilor:
 Pe termen scurt – preţuri de monopol
 Pe termen lung – preţuri concurenţiale
 Caracteristicile specifice oligopolului

 existenţa unui număr redus de producători

 existenţa barierelor de intrare în ramură
 interdependenţa
 incertitudinea
 domenii reprezentative: producerea oţelului,
aluminiului, automobilelor, computerelor etc.
Comportamentul preţurilor este determinat de:
1. Comportamentul cooperant al firmelor,
înţelegeri privind zonele de influenţă şi
nivelul practicat al preţurilor, formarea
cartelurilor de preţuri;
2. Comportamentul necooperant al firmelor,
atitudinea de război, declanşarea “războiului
preţurilor”.
 Consecinţele negative al “războiului preţurilor”

 Avantajul prin preţ faţă de concurenţi nu este de

lungă durată;
 Cumpărătorii devin sensibili la preţ şi
majorările ulterioare al preţului pot determina
reducerea cererii;
 Preţul practicat în perioada “războiului” devine
un preţ de “comparare” pentru consumatori;
 Denaturarea barierei psihologice între preţ şi
calitate;
 Apariţia noilor concurenţi prin achiziţionarea
de către alte entităţi a capacităţilor de producţie
aparţinute firmelor ce au părăsit piaţa.
 Teoria jocurilor
Dilema deţinuţilor
(matricea rezultatelor)

Variantele combinate A
ale deciziilor
Recunoaşte Nu
recunoaşte
Recunoaşte Câte 5 ani B – liber
B A – 15 ani
Nu recunoaşte A – liber Câte 1 an
B – 15 ani
TEMA 3. POLITICA, STRATEGIA ŞI TACTICA
PREŢURILOR LA NIVELUL
ÎNTREPRINDERII

1. Politica de preţ – element al politicii

de marketing.
2. Strategia de preţ. Alternative
strategice de preţ utilizate în cadrul
întreprinderii.
3. Aspecte tactice a politicii de preţ.
4. Formarea preţului în cadrul ciclului
vital al produsului.
Scopul de bază ale unităţilor producătoare şi comerciale:
determinarea necesităţilor pieţelor-ţintă şi satisfacerea
acestora prin utilizarea pârghiilor şi instrumentelor mai
eficiente decât cele practicate de concurenţi.

Definiţia marketingului susţinută de Asociaţia de

Marketing din SUA:
MARKETINGUL cuprinde procesul de planificare şi
realizare a:
 ideilor referitoare la produse şi servicii;
 politicii de preţ;
 promovării produselor şi serviciilor create;
 distribuţiei produselor şi serviciilor create
în scopul satisfacerii nevoilor de consum ale clienţilor
(persoane fizice, unităţi economice).
 POLITICA DE MARKETING – modul în care firma îşi concepe
dezvoltarea activităţii, direcţiile de perspectivă şi acţiunile
practice concrete vizând valorificarea potenţialului său în
concordanţă cu cerinţele pieţei.
MIXUL DE MARKETING

PRODUSUL PREŢUL PROMOVAREA PLASAMENTUL

gama, preţul de ofertă
calitatea, afişat, publicitatea, canalele de
aspectul, discount-uri, forma de realizare,
marca, condiţii prezentare, intermediarii
parametri, contractuale, abilităţi de locurile
facilităţi, expunerii
ambalaj, vânzare,
perioada de produselor,
dimensiuni relaţii cu
plată, existenţa
servicii, publicul,
condiţii de stocurilor,
garanţii etc. promovarea
creditare etc. mijloacele de
directă etc. transport etc.
 Particularităţile specifice preţului vis-
a-vis de elementele ce formează mixul
de marketing:
 modificarea nivelului preţului influenţează semnificativ
volumul vânzărilor şi cota de piaţă din motiv că elasticitatea
cererii în funcţie de preţ depăşeşte de 10-20 ori mai mult
elasticitatea cererii în funcţie de publicitate;
 acţiunile care au drept obiect preţul, de obicei, nu necesită o
perioadă îndelungată, ceea ce nu putem spune despre politica
de produs, plasament şi de promovare;
 măsurile orientate spre publicitate îşi ating efectul scontat în
timp, pe când incidenţa preţului asupra volumului vânzărilor
se manifestă rapid (în decurs de câteva ore sau zile);
 concurenţii reacţionează mai agresiv la acţiuni legate de preţ
decât la cele publicitare;
 politicile de produs, promovare şi plasament necesită
investiţii, respectiv, cheltuieli, preţul fiind unicul element care
generează venit.
 POLITICA DE PREŢ LA NIVELUL
UNITĂŢII ECONOMICE:
 este o componentă a politicii economice şi de dezvoltare a
întreprinderii, pentru care scopul final este realizarea profitabilă a
producţiei;
 este coordonată şi subordonată realizării obiectivelor strategice,
stabilite prin politica de marketing;
 reprezintă un ansamblu corelat de principii, norme, măsuri prin care
firma îşi defineşte obiectivele specifice domeniului de preţ.
 Procesul elaborării politicii de preţ în
cadrul întreprinderii
Costurile de
Consumatorii Concurenţii Statul producţie

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE FIRMEI

Obiectivele politicii de preţ

Măsuri strategice şi tactice

Politica de preţ

PREŢUL
 Obiectivele politicii de preţ
1. Supravieţuirea
Circumstanţe Existenţa capacităţilor de producţie
determinante neutilizate, concurenţa agresivă,
modificarea preferinţelor consumatorilor,
existenţa stocurilor.
Metodologia Preţul de ofertă este la nivelul costului de
aplicată producţie, uneori la nivel mai scăzut,
uneori la nivel mai ridicat.
Sarcini Menţinerea pe piaţă, lichidarea stocurilor.
urmărite
Efecte, Instabilitate, imposibilitatea înlocuirii
dificultăţi capitalului fix uzat moral sau fizic,
dividende minime pentru acţionari.
 Obiectivele politicii
2. Maximizarea profitului curentde preţ
Circumstanţe Condiţii de incertitudine, instabilitate,
determinante economia în proces de tranziţie.
Metodologia Se alege nivelul preţului care asigură profitul
aplicată curent maxim Necesită determinarea
funcţiilor cererii şi a costului, pentru a
asigura sporirea profitului prin maximizarea
volumului vânzărilor şi minimizarea
costurilor de producţie.
Sarcini Asigurarea unui nivel maxim al profitului
urmărite actual şi favorizarea rezultatelor economico-
financiare pe termen scurt.
Efecte, Influenţa negativă asupra rezultatelor
dificultăţi ulterioare.
 Obiectivele politicii
3. Maximizarea volumului de preţ
vânzărilor
Circumstanţe Bunul se produce în cantităţi mari.
determinante
Metodologia Preţul este dimensionat după cerere, fiind
aplicată diferenţiat în funcţie de posibilităţile de
cumpărare a consumatorilor, se oferă
comisioane intermediarilor în funcţie de
volumul producţiei realizate.
Sarcini Obţinerea încasărilor maxim posibile în cadrul
urmărite fiecărui segment de consumatori.
Efecte, Conduce la o bună poziţionare a firmei pe
dificultăţi piaţă, procesul studiului cererii este dificil, nu
ia în evidenţă reacţia concurenţilor.
 Obiectivele politicii de preţ
4. Maximizarea cotei de piaţă

Circumstanţe Bunul se produce în cantităţi mari şi este

determinante destinat consumatorilor sensibili la preţ.
Metodologia Sporirea cantităţilor fabricate şi utilizarea
aplicată completă a capacităţilor pentru a înregistra
costuri minime de producţie, orientarea spre
consumatorul “mediu”.
Sarcini De a obţine efectul economiei de scară
urmărite (reducerea costurilor unitare), de a stabili
preţuri mici pentru a stimula cererea.
Efecte, Concurenţii pot să întreprindă măsuri de
dificultăţi reducere a preţului şi de atragere a clienţilor.
 Obiectivele politicii
5. Valorificarea avantajului de piaţă de preţ

Circumstanţe Lansarea unui produs (serviciu) nou, oferta

determinante deficitară, situaţia economică instabilă.
Metodologia Dimensionarea preţului în funcţie de utilitate,
aplicată se stabileşte un preţ sensibil mai mare pentru
produsul destinat anumitor segmente de
consumatori. Când volumul vânzărilor scade,
preţul se reduce la un nivel atrăgător pentru
alte segmente.
Sarcini De a obţine profituri mari la etapele iniţiale de
urmărite producere.
Efecte, Necesită cercetări minuţioase a gradului de
dificultăţi utilitate, reducerea ulterioară a preţului poate
avea urmări negative asupra vânzărilor.
 Obiectivele politicii
6. Promovarea imaginii produsului de preţ
Circumstanţe Lansarea unui produs (serviciu) nou,
determinante promovarea imaginii produselor existente în
fabricare care au fost perfecţionate din aspect
calitativ, forma de prezentare etc.
Metodologia Se stabilesc preţuri înalte pentru produsele
aplicată calitative, recunoscute de consumatori
Sarcini Recuperarea costurilor legate de eforturile
urmărite majorării calităţii, de cercetările ştiinţifice
efectuate, de modificarea substanţială a politicii
de produs, distribuţie etc.
Efecte, Obţinerea poziţiei de lider în calitate.
dificultăţi
 STRATEGIA DE PREŢ ÎN CADRUL
UNITĂŢILOR ECONOMICE SE REFERĂ LA:
 Totalitatea acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor specificate prin
politica de preţ;
 Determinarea şi controlul preţurilor la produsele fabricate în cadrul
întreprinderii, reieşind din conjunctura pieţei, cu scopul atingerii
rezultatelor optime a activităţii de producţie;
 Coordonarea deciziilor financiare, ale celor legate de concurenţi şi
consumatori în vederea asigurării “preţurilor profitabile”.
 ELABORAREA STRATEGIEI DE PREŢ
1. EVALUAREA COSTURILOR 5. ANALIZA FINANCIARĂ
Componenţa şi structura costului de - Analiza modificării costurilor ca urmare a C
producţie (consumurile directe şi modificării volumului de producţie, şi invers; O
indirecte, fixe şi variabile). - Analiza modificării indicatorilor financiari ca N
urmare a modificării costurilor, preţurilor şi a S
volumului de producţie. T
2. FORMULAREA SCOPURILOR
FINANCIARE I
- Definitivarea volumului dorit al 6. ANALIZA SEGMENTARĂ A PIEŢEI T
veniturilor din vânzări; Posibilitatea practicării preţurilor diferenţiate U
- Definitivarea volumului dorit al pentru diferite segmente a consumatorilor. I
profitului
- Planificarea activităţii pentru asigurarea R
unui nivel satisfăcător de lichiditate şi 7. PROGNOZAREA REACŢIEI E
solvabilitate. CONCURENŢILOR A
Incidenţa posibilelor acţiuni ale concurenţilor
3. INFORMAŢIA PRIVIND asupra parametrilor planificaţi. S
CONSUMATORII POTENŢIALI T
- Studierea preferinţelor consumatorilor;
R
- Evaluarea elasticităţii cererii în funcţie
8. EVALUAREA INFLUENŢEI STATULUI A
de preţ. - Evidenţa produselor pentru care statul limitează
T
marja de profit şi adaosul comercial;
- Evidenţa produselor pentru care statul limitează E
4. INFORMAŢIA PRIVIND
nivelul de preţ sau stabileşte subvenţii; G
CONCURENŢII POTENŢIALI - Evidenţa impozitelor ce vor fi incluse în structura
- Determinarea gradului de ocupare a I
preţului şi evaluarea influenţei lor asupra E
pieţei; volumului vânzărilor.
- Examinarea calităţii şi preţurilor I
firmelor concurente.
 STRATEGIA PREŢURILOR ÎNALTE
(STRATEGIA
ESENŢA DE SMÂNTÂNIRE)
CIRCUMSTANŢE DETERMINANTE DE
APLICARE
 Preţul se  Lansarea produselor noi;
stabileşte la un
nivel superior  Oferirea bunurilor de lux;
utilităţii atribuite  Oferirea bunurilor de calitate
de consumatori; excelentă;
 Când volumul  Existenţa unui avantaj faţă de
vânzărilor scade, concurenţi;
preţul se reduce la  Existenţa unui număr suficient de
un nivel atractiv clienţi;
pentru alt  Segmentul potenţial de
segment de consumatori se caracterizează
consumatori. prin cerere neelastică;
 În cazul întreprinderilor ce au ca
scop reorientarea activităţii.
 STRATEGIA PREŢURILOR JOASE
(STRATEGIA DE ACAPARARE A PIEŢEI)
ESENŢA CIRCUMSTANŢE
DETERMINANTE DE
 Preţul se stabileşte la APLICARE
un nivel inferior
 Lansarea produselor noi;
utilităţii atribuite de
consumatori;  Oferirea bunurilor de
 Când produsul câştigă calitate medie;
recunoaşterea din  Existenţa segmentelor de
partea consumatorilor, consumatori sensibili la
preţul este treptat preţ;
majorat.  Se urmăreşte utilizarea cât
mai completă a
capacităţilor de producţie
 STRATEGIA PREŢURILOR MEDII
(NEUTRE)

ESENŢA CIRCUMSTANŢE
 Preţul se stabileşte la DETERMINANTE DE
nivelul aşteptat de APLICARE
consumatorul mediu;  Existenţa segmentelor de
 Generează o mărime consumatori pentru care
rezonabilă de profit în contează raportul
concordanţă cu calitate-preţ;
capitalul investit (de  Oferta bunurilor de larg
obicei 8-10%).
consum;
 Existenţa concurenţilor.
 STRATEGIA PREŢURILOR LEGATE

Nivelul preţului este calculat Oferta se constituie din bunurile,

prin includerea cheltuielilor exploatarea cărora presupune
legate de exploatare. deservirea tehnică.

STRATEGIA PREŢURILOR NESCHIMBATE

Pentru a nu majora preţurile -În cazul economiilor instabile;

ca urmare a creşterii costului -Predominarea ratei înalte a
resurselor utilizate, se inflaţiei.
practică reducerea greutăţii,
mărimii, calităţii ambalajului
etc.
 STRATEGIA PREŢURILOR PREFERENŢIALE

Pentru bunurile de larg consum, ce se bucură

În cadrul unităţilor de
de popularitate, se stabilesc preţuri mai mici
vânzare a produselor
pentru a atrage consumatorii, în speranţa că
alimentare şi a bunurilor de
ei se vor interesa şi de alte mărfuri oferite în
larg consum (super-
cadrul unităţii comerciale.
market).
STRATEGIA PREŢURILOR FLEXIBILE
Nivelul preţului este stabilit în mod În cazul contractării
diferit pentru diferite categorii de tranzacţiilor individuale
consumatori în funcţie da factorii (magazine de bijuterii, secţii de
obiectivi sau subiectivi anticariat etc.)

STRATEGIA PREŢURILOR PSIHOLOGICE

Preţul se stabileşte la nivelul unei Consumatorii sunt sensibili la preţ;
cifre impare, mai jos de o cifră Consumatorii sesizează nivelul
rotundă, creând iluzia unui preţ mai preţului de la stânga spre dreapta.
mic
 ASPECTELE TACTICE ALE POLITICII DE PREŢ se referă la:
măsuri pe termen scurt orientate spre corectarea şi
ajustarea deciziilor de preţ, ca urmare a intervenţiei unor
acţiuni neprevăzute
 Adaosuri în funcţie de comanda specială
 Adaosuri pentru achitarea în rate
 Reduceri pentru achitarea în bani-gheaţă
 Reduceri în funcţie de volumul achiziţiei (cumulative şi
necumulative)
 Reduceri extra-sezoniere
 Reduceri pentru clienţii fideli
 Reduceri funcţionale
 Reduceri progresive
 Reduceri de dealer
 Reduceri speciale
 Reduceri ascunse
 Reduceri cu ocazia sărbătorilor, aniversărilor etc.
 Reduceri de club
 Reduceri în cazul lichidării stocurilor
 CICLUL DE VIAŢĂ (VIAŢA ECONOMICĂ) AL PRODUSULUI reprezintă
perioada de timp cuprinsă între momentul lansării şi momentul
retragerii definitive a produsului, ca urmare a dispariţiei nevoilor
pentru care a fost creat sau a apariţiei produselor mai performante.

Indicatorii ETAPA
1. Lansare 2. Maturizare 3. Declin
Volumul Nivel scăzut În creştere Reducere
vânzărilor
Costul unitar Ridicat Mediu spre În creştere
redus
Profitul În creştere Mediu spre Redus
majorare
Preţul Majorat Concurenţial Redus
Clientela Pionieri Piaţa de masă Tradiţională

Concurenţa Limitată Puternică, În declin

stabilă
TEMA 4. METODELE DE DETERMINARE
A PREŢ URILOR LA NIVELUL
UNITĂŢ ILOR ECONOMICE
1. METODELE DE DETERMINARE A PREŢ ULUI
ÎN BAZA COSTULUI.
2. FUNDAMENTAREA PREŢ URILOR ÎN BAZA
CORELAŢ IEI PARAMETRILOR COST-VOLUM-
PROFIT.
3. DIMENSIONAREA PREŢ ULUI ÎN BAZA
CERERII.
4. CORELAREA PREŢ URILOR PRODUSELOR
NOI.
5. ORIENTAREA PREŢ URILOR DUPĂ
CONCURENŢĂ .
 METODELE DE DETERMINARE A PREŢULUI ÎN BAZA
COSTULUI AU LA BAZĂ PRINCIPIUL “ABORDAREA COSTULUI”
– PUNCTUL DE PORNIRE ÎN STABILIREA PREŢURILOR SUNT
COSTURILE DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE

Produsul Tehnologia

Preţul Costurile de
producţie

Utilitatea Consumatorii
 COSTURILE DE PRODUCŢIE:
- CATEGORII REALE, OBIECTIVE, CONFIRMATE PRIN DOCUMENTE
CONTABILE;
- CONSUMURILE CARE SE ATRIBUIE PRODUSULUI FINIT ŞI SERVICIILOR
PRESTATE;
- MĂSURA EFORTULUI PRODUCĂTORULUI;
- BAZA DE CALCUL PENTRU STABILIREA PROFITULUI;
- LIMITA INFERIOARĂ AL PREŢULUI DE OFERTĂ.

Tipurile costurilor de producţie utilizate la dimensionarea preţului

FC – consumuri (costuri) fixe, constante
VC – consumuri (costuri) variabile
TC – consumuri (costuri) totale
TC=FC+VC
AFC - costuri fixe medii = FC/Q
AVC - costuri variabile = VC/Q
ATC - costuri medii = TC/Q = AFC+AVC
MC - costul marginal = ∆TC/∆Q
 METODELE DE DETERMINARE A PREŢURILOR ÎN BAZA
COSTULUI
Metoda costului complet, metoda costului total
P=ATCx(1+Mp)
ATC – costul unitar
Mp – marja de profit

Exemplu: de calculat preţul produsului ”A” utilizând metoda

costului complet, având următoarele date iniţiale:
 Cantitatea de producţie fabricată (Q) – 100 unităţi;
 Costurile fixe totale (FC) – 2000 lei;
 Costurile variabile totale (VC) – 3000 lei;
 Marja de profit (Mp) – 10%.
Rezolvare:
TC=FC+VC=2000+3000=5000 lei
ATC=TC/Q=5000/100=50 lei
P=ATCx(1+Mp)=50x1,1=55 lei
 Metoda costului complet

AVANTAJE DEZAVANTAJE
este simplă în utilizare nu se ia în consideraţie cererea
toată informaţia necesară şi elasticitatea acesteia
pentru calcule este de uz nu cointeresează producătorul
intern, se găseşte la în reducerea nivelului costului de
întreprindere producţie
prin mărimea preţului se mărimea costului şi al preţului
asigură recuperarea se află în legătură directă cu
costurilor şi obţinerea costurile fixe
profitului dorit implică costurile curente, se
recomandă de a lua în calcul rata
preconizată a inflaţiei
 Metoda costului parţial
P=AVC(1+Mc) sau P=AVC+CPU

AVC – costul variabil unitar

Mc – contribuţie marginală (%)
CPU – contribuţia pe unitate (lei)
CPU=AFC+Pf pe unitate
Exemplu: de calculat preţul produsului ”A” utilizând metoda
costului parţial, având următoarele date iniţiale:

 Cantitatea de producţie fabricată (Q) – 100 unităţi;

 Costurile fixe totale (FC) – 2000 lei;
 Costurile variabile totale (VC) – 3000 lei;
 Marja de contribuţie (Mc) – ?.
Rezolvare:
AVC=3000/100=30 lei
P=30+?=...
 AVANTAJUL DE BAZĂ: mărimea costului şi al
preţului se află în legătură indirectă cu
costurile fixe
Direcţiile recomandate de utilizare a metodei costului parţial –
acceptarea sau respingerea unei comenzi suplimentare, pe
termen scurt, la preţuri mai mici decât cele de pe piaţă sau la
preţuri mai mici decât costurile de producţie dacă:

 Întreprinderea are capacităţi de producţie neutilizate;

 Venitul suplimentar, obţinut din vânzarea produselor
aferente comenzii speciale depăşeşte costurile variabile
(TR>VC sau P>AVC);
 Vânzarea producţiei la un preţ mai mic nu va afecta piaţa,
concurenţii;
 Atunci când cantitatea solicitată depăşeşte capacitatea de
producţie, va fi nevoie de recalculat costurile variabile,
precum şi pe cele fixe, dacă se întreprind măsuri de
modernizare a utilajului sau lărgire a spaţiilor operaţionale.
EXEMPLU: CAPACITATEA DE PRODUCȚIE A UNEI FIRME CONSTITUIE
7500 UNITAŢI PE LUNĂ. LA MOMENT, AVÂND ÎN VEDERE UNELE
RESTRICŢII (...), SE PRODUC 5000 UNITĂŢI, PENTRU CARE SE
ÎNREGISTREAZĂ URMĂTOARELE:

Indicatori Calculat pentru Calculat la o

5000 unități, lei unitate, lei
Costuri 6000 1,2
variabile, lei
Costuri fixe, lei 15000 3
Costul de 21000 4,2
producţie, lei
Profit (20%), lei 4200 0,84
Preţ, lei TR=25200 5,04

Un agent economic solicită livrare de 1000 unități la

prețul de 4 lei. Care va fi decizia producătorului?
Argumentați opțiunea!
EXEMPLU: CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A UNEI FIRME ATINGE 100
TONE/LUNĂ, ÎN MOD CURENT SE FOLOSESC 80%. PREŢUL
PRODUCŢIEI CURENTE ESTE DE 1000 LEI/TONĂ, IAR COMPONENŢA
COSTULUI CORESPUNZĂTOARE CANTITĂŢII FABRICATE ESTE
URMĂTOAREA:
materie primă – 45000 lei, salarii directe (incl. CAS, CAM) – 19200 lei, alte
costuri variabile – 3000 lei, amortizare – 5000 lei, întreţinere – 1000 lei,
alte costuri fixe – 300 lei.
Firma poate onora comenzi suplimentare de maxim 40 tone/lună, care nu
presupun modernizarea sau lărgirea spaţiilor operaţionale şi care au
următoarea incidenţă asupra costului variabil: angajaţii sunt remuneraţi
cu un spor de 30%, iar alte costuri variabile cresc cu 25%.
Un agent economic solicită livrare de 25,3 tone pe lună, la un preţ de 875
lei. De stabilit incidenţa acceptării acestei solicitări asupra profitului
lunar.
 ANALIZA CORELAŢIEI PARAMETRILOR COST-VOLUM-PROFIT
PRESUPUNE STABILIREA GRADULUI DE INFLUENŢĂ A MODIFICĂRII
VOLUMULUI VÂNZĂRILOR ASUPRA MODIFICĂRII COSTULUI ŞI
PROFITULUI

RELAŢIA MATEMATICĂ DE BAZĂ:

PF = P X Q - (FC + AVC X Q)

Deciziile rezultate în urma analizei corelaţiei parametrilor

cost–volum-profit
1. Stabilirea cantităţii (QBEP) care, dacă ar fi produsă cu un
anumit nivel de cost şi, vândută la un anumit nivel de preţ,
va asigura egalitatea TR=TC (sau P=ATC), profitul fiind nul.

FC
Qbep 
P  AVC
Pragul de rentabilitate
 EXEMPLU: O UNITATE ECONOMICĂ FABRICĂ UN
SINGUR PRODUS, ÎNREGISTRÂND URMĂTORII
INDICATORI:
 Preţul de livrare (P) – 200 lei
 Costurile variabile unitare (AVC) – 120 lei
 Costurile fixe (FC) = 400000 lei.
De calculat cantitatea care asigură atingerea pragului de rentabilitate.
Rezolvare:

400000
Qbep   5000
200  120

Concluzie:
 Deciziile rezultate în urma analizei corelaţiei
parametrilor cost–volum-profit

2. Stabilirea cantităţii (QPf)care, dacă ar fi produsă cu un anumit nivel de cost

şi, vândută la un anumit nivel de preţ, va asigura încasarea mărimii
planificate al profitului brut.

FC  Pf
Qpf 
P  AVC
 EXEMPLU: O UNITATE ECONOMICĂ FABRICĂ UN
SINGUR PRODUS, ÎNREGISTRÂND URMĂTORII

INDICATORI:
Preţul de livrare (P) – 200 lei
 Costurile variabile unitare (AVC) – 120 lei
 Costurile fixe (FC) = 400000 lei.
De calculat cantitatea care asigură un profit de 20000 lei.
Rezolvare:

400000  20000
QPf   5250
Concluzii: 200  120
 Deciziile rezultate în urma analizei corelaţiei
parametrilor cost–volum-profit

3. Determinarea indicatorului siguranţei (IS) -

depăşirea volumului efectiv sau planificat al
producţiei (Qef) asupra celui din pragul de
rentabilitate.

IS =Qef - QBEP
4. Determinarea coeficientului siguranţei (CS)
care reflectă indicatorul siguranţei în mărimi
relative
CS = IS/Qef
METODELE DE DETERMINARE A PREŢULUI ÎN BAZA CERERII
AU LA BAZĂ PRINCIPIUL “ABORDAREA VALORII PERCEPUTE”
– PUNCTUL DE PORNIRE ÎN STABILIREA PREŢURILOR
REPREZINTĂ GRADUL DE UTILITATE A BUNURILOR

Consumatorii Utilitatea

Costurile de Preţul
producţie

Tehnologia Produsul
 FACTORII DE EVIDENŢĂ ÎN CAZUL ORIENTĂRII
PREŢURILOR SPRE CERERE

 Structura şi elasticitatea cererii;

 Nivelul efectiv al preţului (preţul cererii) pe care cumpărătorul este gata
să-l achite, reieşind din capacitatea de plată, utilitatea atribuită bunului
sau urgenţa achiziţiei;
 Informaţia de care dispune consumatorul referitor la preţurile şi
calitatea produselor similare, oferite de concurenţi;
 Corelaţia atribuită de consumator dintre calitate şi preţ sau dintre
renumele producătorului şi preţ;
 Poziţionarea preţului produsului respectiv de către consumatori conform
ierarhiei: preţuri mari, mici sau medii.
 METODELE DE DETERMINARE A PREŢURILOR ÎN BAZA
CERERII
1) Analiza tehnică a valorii - stabilirea preţului în vederea
asigurării unui raport optim între valoarea de
întrebuinţare a produselor şi costurile ocazionate de
fabricarea şi realizarea acestora.

Direcţiile urmărite prin analiza valorii:

 creşterea valorii de întrebuinţare şi reducerea costurilor;
 menţinerea valorii de întrebuinţare la acelaşi nivel şi reducerea costurilor;
 creşterea valorii de întrebuinţare şi menţinerea nivelului costului;
 creşterea valorii de întrebuinţare, însoţită de o uşoară majorare a costurilor.
 MATRICEA DE INTERACŢIUNE A PARAMETRILOR –
EVALUAREA GRADULUI DE IMPORTANŢĂ A
PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI PENTRU CONSUMATORI
ETAPELE ELABORĂRII MATRICEI DE INTERACŢIUNE A
PARAMETRILOR:

 enumerarea şi descrierea parametrilor;

 analiza combinatorie a parametrilor ca importanţă şi
interdependenţă;
 evaluarea soluţiilor şi dimensionarea coeficienţilor
de ierarhizare;
 verificarea D=(n(n-1))/2,
D - numărul de decizii pozitive
n-numărul parametrilor comparaţi
 MODELUL FORD MUSTANG A FOST LANSAT LA NEW YORK, PE 17 APRILIE 1964. PRIMUL FORD
MUSTANG AVEA 2 LOCURI, MOTORUL MONTAT PE MIJLOC ȘI ERA DECAPOTABIL. MAȘINA ERA
DOTATĂ CU MOTORUL DE LA MODELELE FALCON CE AVEA O CAPACITATE DE 2,8 LITRI ȘI 101 CP.
ULTERIOR, MOTORUL DE LA FALCON A FOST ÎNLOCUIT CU UNUL V8 DE 4,7 LITRI. 22.000 DE
MAȘINI AU FOST VÂNDUTE ÎN PRIMA ZI.

Vânzările Mustangurilor au fost de-a dreptul neașteptate, peste un milion de

bucăți vândute în 18 luni. De atunci, succesul Mustang a crescut de la un an la
altul, ajungând anul trecut la a șasea generație. Prețul unui Mustang model 2015
pleacă de la 35.000 de euro în Europa.
 METODELE DE DETERMINARE A PREŢURILOR ÎN
BAZA CERERII

2. Metoda coeficientului de elasticitate

I-ul pas: dimensionarea coeficientului de

elasticitate a cererii (Ke) pe segmentul-ţintă
Al II-lea pas: determinarea marjei de profit în
funcţie de coeficientul de elasticitate a cererii
(Mpke)
Mpke=-(1)/(Ke+1)
Al III-lea pas: determinarea preţului prin aplicarea
marjei de profit la costurile variabile medii
P=AVCx(1+Mpke)
 CORELAREA PREŢURILOR - EFECTUAREA
COMPARAŢIILOR PE BAZA CĂRORA SĂ SE STABILEASCĂ
RAPORTURILE CORESPUNZĂTOARE ÎNTRE PRODUSUL
NOU ŞI PRODUSELE SIMILARE EXISTENTE PE PIAŢĂ,
ATÂT SUB ASPECTUL VALORII DE ÎNTREBUINŢARE, CÂT
ŞI SUB ASPECTUL EFICIENŢEI ECONOMICE OBŢINUTE ŞI
DE PRODUCĂTOR, ŞI DE BENEFICIAR.

Produse – etalon sunt produsele similare

existente în producţia autohtonă (sau
provenite din import), cu care se pot compara
noile produse în vederea fundamentării preţurilor
acestora.
 METODELE DE CORELARE A PREŢURILOR LA
PRODUSELE NOI
Corelarea prin compararea parametrilor valorii de
întrebuinţare
se aplică pentru produsele ale căror utilitate este
determinată de anumiţi parametri funcţionali
a)Determinarea coeficientului de corelare (K)
An Bn
K GSA  GSB  ...
Ae Be
b)Determinarea preţului produsului nou (Pn) prin
aplicarea coeficientului de corelare la preţul
produsului – etalon (Pe)
c)Adăugarea, în caz de necesitate, la preţul
determinat (Pn) a cheltuielilor legate de aplicarea
dotărilor suplimentare (Chds)
 Corelarea în cadrul baremelor de preţuri
se aplică pentru produsele fabricate într-o largă
gamă sortimentală.
a)Determinarea preţului aferent primului (P1) şi
ultimului sortiment (Pn) al seriei formate din “n”
sortimente
b)Dimensionarea raţiei de creştere (r)
Pn  P1
r 
n 1
c)Determinarea preţurilor din interiorul seriei prin
adăugarea raţiei de creştere (r) la preţul
sortimentului precedent (P2=P1+r, ş.a.m.d.).
 Corelarea în cadrul seriilor de preţuri
se aplică pentru produsele, diferenţierea cărora se face
în funcţie de parametrii dimensionali.
Dacă parametrul produsului nou se încadrează în seria
existentă de parametri are loc corelarea prin
interpolare

Dacă parametrul produsului nou prelungeşte seria

existentă de parametri are loc corelarea prin
extrapolare
 ORIENTAREA PREŢURILOR DUPĂ CONCURENŢĂ
REPREZINTĂ O DECIZIE UNDE PREŢUL ESTE CONSIDERAT
CA O MĂRIME DATĂ ŞI NU CA O VARIABILĂ DE ACŢIUNE

a) Orientarea după preţul mediu pe ramură - se foloseşte în cadrul pieţei cu

concurenţă perfectă sau în cadrul oligopolului omogen, unde preţul pieţei
este o variabilă dată, acceptată de vânzători şi cumpărători;
b) Orientarea după preţul liderului pieţei – se foloseşte în cadrul pieţei
oligopoliste;
c) Cartelul de preţuri – se foloseşte în cadrul pieţei oligopoliste, formând
cartelul, firmele se înţeleg referitor la nivelul preţului, cota deţinută de piaţă
şi volumele de producţie;
d) Tenderul de preţuri, metoda plicurilor închise - se foloseşte atunci când mai
multe firme concurează pentru dreptul de a realiza un anumit contract.
 REGLEMENTAREA DE
STAT A PREŢURILOR
 
ŞI TARIFELOR
1. LIBERALIZAREA PREŢURILOR ÎN R. MOLDOVA:
NECESITATE, BENEFICII ȘI PROVOCĂRI.
2. NECESITATEA CONTROLULUI PREŢURILOR ŞI
TARIFELOR DIN PARTEA STATULUI.
3. METODELE DIRECTE ȘI INDIRECTE DE
REGLEMENTARE A PREŢURILOR (TARIFELOR).
4. ORGANELE CU DREPT DE REGLEMENTARE ȘI
CONTROL ÎN DOMENIUL FORMĂRII PREŢURILOR.
5. REGLEMENTAREA PREȚURILOR (TARIFELOR) LA
UNELE PRODUSE (SERVICII) ÎN REPUBLICA
MOLDOVA.
6. PROTECŢIA CONCURENŢEI ŞI POLITICA
ANTIMONOPOL.
PRINCIPALUL NEAJUNS AL SISTEMULUI DE PREŢURI EXISTENT ÎN
REPUBLICA MOLDOVA PÎNĂ ÎN ANUL 1991 –
TOATE PREŢURILE ERAU ADMINISTRATE, STABILITE DE STAT

Alte neajunsuri caracteristice sistemulUI de preţuri administrate:

 îndepărtarea preţurilor de nivelul real al costurilor;
 îndepărtarea nivelului preţurilor interne faţă de preţurile
externe;
 menţinerea neschimbată a preţurilor pe perioade mari,
neţinându-se seama de raportul cerere-ofertă, de evoluţia
costurilor de producţie sau a preţurilor externe;
 necuprinderea în costurile de producţie şi în preţuri a unor
cheltuieli justificate economic (cheltuieli cu descoperirea
rezervelor geologice, protecţia mediului înconjurător, costul real
al apei şi al reparaţiilor la fondul locativ etc.);
 în lipsa unor preţuri bazate pe acţiunea legii cererii şi ofertei nu
se putea afirma cu precizie ce activităţi sunt sau nu rentabile şi
nu se putea orienta corect nici procesul de dezvoltare şi
restructurare a economiei naţionale etc.
 Crearea unui sistem de preţuri specific
economiei de piaţă a început odată cu Decretul
Preşedintelui R. Moldova
nr. 256 din 26-12-1991
„Despre liberalizarea preţurilor şi tarifelor
şi protecţia pieţei interne”
Etapele liberalizării preţurilor:
Etapa I: 2 ianuarie 1992 – 1 noiembrie 1992 şi 29 septembrie 1993;
Etapa II: 30 septembrie 1993 – 22 mai 1994;
Etapa III: 23 mai 1994 – 31 decembrie 1997;
Etapa IV – de la 1 ianuarie 1998.
 REGLEMENTAREA DE STAT A PREŢURILOR ESTE O
ÎNCERCARE DE A INFLUENŢA MECANISMUL DE
FORMARE A PREŢURILOR CU AJUTORUL UNOR MĂSURI
DE ORDIN LEGISLATIV, ADMINISTRATIV ŞI PRIN
DIVERSE PÂRGHII FINANCIARE, CU SCOPUL DE A
ASIGURA STABILITATEA SISTEMULUI ECONOMIC
Scopurile principale a reglementării procesului formării preţurilor se
concretizează în:
neadmiterea majorărilor inflaţioniste a preţurilor, a creşterii preţurilor
la materie primă şi resurse energetice;
reglementarea activităţii agenţilor economici monopolişti;
crearea unui climat concurenţial sănătos;
creşterea nivelului de trai şi protecţia socială a populaţiei.
 Metodele controlului
direct a preţurilor
•
(tarifelor)
stabilirea administrată a preţurilor,
• blocarea preţurilor,
• plafoanele de preţuri,
• limitarea marjei de profit şi a adaosului comercial,
• stabilirea unor norme unice de determinare a preţurilor,
• impunerea agenţilor economici de a declara nivelul preţurilor
(tarifelor) ş.a.
 Metodele controlului indirect a
preţurilor (tarifelor)
 stabilirea cotelor impozitelor pe consum (TVA, accize, taxe vamale),
 controlul asupra masei monetare,
 sistemul de remunerare a muncii,
 politica de creditare,
 reglementarea cheltuielilor de stat,
 stabilirea normelor de amortizare ş.a.
 În REPUBLICA Moldova politica preţurilor (tarifelor)
constituie o componentă a politicii economice a ţării,
principiile generale în acest domeniu fiind:
1. Principiul liberalizării formării preţurilor (tarifelor) la majoritatea
produselor (serviciilor), acest principiu este susținut de Legea cu privire
la antreprenoriat şi întreprinderi
(https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=129115&lang=ro#),
care stabileşte dreptul întreprinderilor în fundamentarea preţurilor şi
tarifelor la producţia fabricată, lucrările şi serviciile prestate cu obligaţia
de a respecta regulile de comportament pe piaţă în condiţiile concurenţei
libere, drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor, de a asigura
calitatea cuvenită a mărfurilor fabricate, a lucrărilor şi serviciilor
prestate;
În acest context, rolul statului constă în crearea şi asigurarea unui mediu
concurenţial favorabil pentru toţi subiecţii pieţei.
 Principiile politicii de stat a prețurilor
(tarifelor)
2. Principiul reglementării de stat a preţurilor (tarifelor) pentru unele produse
(servicii) de importanţă vitală este fundamentat prin:
HG al R. Moldova „Cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a
preţurilor (tarifelor)”, la moment abrogată și înlocuită cu HG al R. Moldova ”Cu privire
la prețurile de comercializare a produselor social importante ”, incluzând 13 denumiri
de produse social-importante, pentru care este limitat adaosul comercial (
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=93417&lang=ro). În contextul
pandemiei COVID-19, lista a fost extinsă, iar în conformitate cu Dispoziția CSE,
reglementările ce vizează produsele social importante includ, în total 16 poziții (
https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/dispozitia_cse_nr._2_din_25.02.2022_modif_d
_7.8.9.10.pdf
). Modul de calculare a prețurilor la produsele social-importante este în permanență
în vizorul instituțiilor de stat. (
https://sfs.md/ro/stiri/modul-de-formare-a-preturilor-de-comercializare-a-produselor-so
cial-importante-monitorizat-continuu-de-sfs
)

Legea concurenţei (
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=128125&lang=ro# ) care stabileşte
cadrul juridic al protecţiei concurenţei

Legea cu privire la comerţul interior (

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=127948&lang=ro#) care determină
cadrul juridic corespunzător desfăşurării  activităţilor de comerţ.

În contextul acestui principiu, rolul statului constă în asigurarea protecţiei sociale a

 Cadrul instituţional de reglementare și control a
preţurilor şi concurenţei în Republica Moldova
1. Parlamentul R. Moldova;
2. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
3. Ministerul Finanţelor;
4. Ministerul Economiei;
5. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare;
6. Ministerul Sănătăţii;
7. Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
8. Centrul Naţional Anticorupţie;
9. Autorităţile administraţiei publice locale;
10. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
11. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii
Electronice şi Tehnologia Informaţiei ;
12. Consiliul Concurenţei.
Instituțiile regulatorii și componentele prețurilor reglementate din IPC
(indicele prețurilor de consum)
 Gaze naturale
Anexă
la Hotă râ rea Consiliului de administraţie al ANRE
nr. 32 din 28 ianuarie 2022 
Componentele prețului
Preţurile reglementate la gazele naturale pentru 1000 m³ de gaze
naturale, presiune joasă,
Denumirea Preţ fără
TVA, (%)
lei/1000 m3

Preţurile reglementate pentru furnizarea

gazelor naturale de către S.A. „Moldovagaz”:
- în punctele de intrare în reţelele de transport 11612
al gazelor naturale
- în punctele de ieşire din reţelele de transport 11919
al gazelor naturale
- în punctele de ieşire din reţelele de 12132
distribuţie a gazelor naturale de înaltă
presiune
- în punctele de ieşire din reţelele de 12450
distribuţie a gazelor naturale de medie
presiune
- în punctele de ieşire din reţelele de 14060
distribuţie a gazelor naturale de joasă
presiune
 Notă: Preţurile reglementate la gazele naturale furnizate consumatorilor finali sunt
obligatorii pentru toate întreprinderile de gaze naturale că rora le-a fost impusă obligaţia de
serviciu public, pâ nă la aprobarea preţurilor reglementate pentru acestea.
MĂSURI DE SUSȚINERE DIN PARTEA STATULUI CA URMARE A
MAJORĂRII TARIFELOR LA GAZELE NATURALE
1. COMPENSAREA DIFERENȚEI DE PREȚ CA URMARE A MAJORĂRII TARIFELOR LA
GAZELE NATURALE:
Începând cu 01 ianuarie 2022, în susținerea consumatorilor casnici, Guvernul
compensează 79,8% din diferența rezultată în urma majorării de preț pentru primii 50
m³ consumați lunar, iar pentru următorii 100 m³ consumați 69,5% din diferență, astfel
încât prețul plătit de aceștia rămâne în continuare 6,8 lei pentru primii 50 de m³,
respectiv 7,9 lei pentru următorii 100 m³ folosiți. Pentru cantitatea de gaze consumate
ce depășește plafoanele indicate se aplică prețul de 15,18 lei (inclusiv TVA);
Pentru consumatorii non-casnici, definiți ca persoane fizice sau persoane juridice care
procură gaze naturale de la furnizorii de gaze naturale în alte scopuri decât pentru
propriile necesități casnice, cu excepția autorităților și instituțiilor publice, Guvernul
compensează primii 500 m³ consumați, cu 100% din diferența dintre prețul
reglementat pentru furnizarea gazelor naturale din luna de facturare și prețul
respectiv din luna decembrie 2021, după majorarea inițială. Procedura de compensare
este similară cu cea pentru consumatorii casnici, în facturile emise de furnizori urmând
a fi indicată separat suma totală pentru serviciile prestate, mărimea compensației și
suma care urmează să fie achitată de către fiecare consumator după recalculare.*
2. APLICAREA COTEI TVA DE 8%, ÎN COMPARAȚIE CU COTA STANDARD DE 20%.
*Compensațiile menționate nu vor mai fi aplicate începând cu 01 aprilie 2022.
 Energie electrică
Prețurile reglementate pentru furnizarea energiei electrice consumatorilor finali sunt calculate în
conformitate cu „Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru
furnizarea energiei electrice de că tre furnizorul de ultimă opțiune și furnizorul serviciului
universal” nr. 65/2018  din  22.02.2018 aprobată de ANRE.
Pentru anul 2021, la data de 26 ianuarie 2021 au fost aprobate noile prețuri în funcție de punctele
de delimitare sau locurile de consum ale consumatorilor finali, cu aplicare din 1 februarie
2021, după cum urmează :
la punctele de intrare în rețelele electrice de transport – 98 bani kWh, cu 3 bani mai puțin decâ t
anterior;
la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport – 112 bani kWh, cu 4 bani mai mic decâ t
prețul anterior;
consumatorilor finali, ale că ror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de
înaltă tensiune (35; 110 kV) – 114 bani kWh, în scă dere cu 3 bani față de prețul anterior;
consumatorilor finali, ale că ror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de
medie tensiune (6; 10 kV) – 125 bani kWh, cu o reducere de 7 bani în raport cu prețul anterior;
consumatorilor finali, ale că ror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de
joasă tensiune (0,4 kV) – 151 bani kWh, mai mic cu 17 bani decâ t prețul anterior.
 Energie electrică
Începând cu 01 aprilie 2022, în
conformitate cu Decizia Consiliului de
Administrație al ANRE din 18 martie Structura prețului mediu de
2022, tariful pentru kw/h va constitui: furnizare a energiei electrice
Pentru energia electrică livrată de FEE-
Nord – 2,51 lei, cu 0,47 lei (32,8%) mai
mult față de anul precedent;
Pentru consumatorii din centrul și
sudul Moldovei, livrată de Premier
Energy – 2,17 lei, cu 66 de bani (22,9%)
mai mult în comparație cu anul 2021.

Compensarea majorărilor de preț este

văzută de autorități prin operarea
modificărilor la Legea electricității, care
va permite accesarea energiei electrice
din surse alternative
 Produsele petroliere
Modul de determinare a prețurilor la produsele petroliere este stabilit prin
Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere,
aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE, Nr. 446
din 12-10-2021
Metodologia reglementează:
modul de calculare a prețurilor maxime de comercializare cu amănuntul a produselor
petroliere principale de tip standard;
metoda de stabilire de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a marjei
comerciale specifice la comercializarea produselor petroliere principale de tip standard;
modalitatea de aplicare de către titularii de licențe a prețurilor de comercializare cu amănuntul
a produselor petroliere principale de tip standard.

Prețurile de comercializare a produselor petroliere principale de tip standard nu pot depăși

prețurile maximale stabilite de ANRE.

În fiecare zi lucrătoare, până la ora 12:00, ANRE publică pe pagina sa web prețurile maximale de
comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard. Aceste prețuri
sunt valabile cu începere de la ora 00.01 pentru ziua/zilele următoare zilei în care au fost
stabilite.
 Produsele petroliere
Prețul maxim de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip
standard, calculate în lei per litru rezultă din următoarele componente structurale:
PL – valoarea medie a cotațiilor medii:
pentru benzina 95 - Gasoline Prem Unleaded 10ppmS FOB Med Cargo, pentru 14 zile
anterioare, $/tonă;
pentru motorină - ULSD 10ppmS FOB Med Cargo, pentru 14 zile anterioare, $/tonă.
CV – rata oficială medie de schimb stabilită de Banca Națională a Moldovei pentru 14 zile
anterioare, lei/$;
AC – cota accizelor aplicată în conformitate cu Codul Fiscal al Republicii Moldova, lei/tonă
(densitatea medie pentru benzină este în mă rime de 0,758 kg/l și pentru motorină de 0,845 kg/l);
MC(n) – marja comercială specifică la comercializarea cu amă nuntul a produselor petroliere
principale de tip standard, lei/litru, pentru semestrul(n);
TVA – cota TVA aplicată în conformitate cu Codul Fiscal al Republicii Moldova.
 Alimentare cu apă și canalizare

Modul de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor pentru serviciul public de

alimentare cu apă, de canalizare și epurare a apelor uzate este stabilit de
Metodologia respectivă, aprobată prin Hotărârea Consiliului de administrație al
ANRE nr. 489/2019 din 20 decembrie 2019

Metodologia se aplică la determinarea tarifelor de către operatorii care

furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, și
anume:
serviciul public de alimentare cu apă potabilă;
serviciul public de alimentare cu apă tehnologică;
serviciul public de canalizare și epurare a apelor uzate;
serviciul pentru producerea și/sau transportarea apei în vederea redistribuirii.
 Alimentare cu apă și canalizare

Tarife aprobate ANRE pentru prestarea/furnizarea

serviciului public de serviciului public de
alimentare cu apă canalizare
Denumirea operatorului
pentru pentru pentru pentru
consumatori consumatori consumatori consumatori
casnici noncasnici casnici noncasnici
S.A. "Apă-Canal Chişinău" 8,65 13,29 2,04 11,17
S.A. "Apă-Canal" Cahul 13,87 22,45 5,96 15,30
ÎM „Apă-Canal” din Ungheni 13,40 22,15 7,07 16,32
SA „Operator Regional Apă-Canal Hîncești” 18,40 50,28 7,35 23,51
DP „Apă-Canal” din Ștefan Vodă 18,96 48,74 11,75 24,50
SA „Servicii Comunale Florești” 20,69 35,09 11,74 37,76
Î.M. "Apă-Termo" Ceadîr-Lunga 16,20 18,70 18,18 30,00
SA „Apă-Canal Leova” 14,94 30,00 9,59 31,57
Î.M. ”DPGCL Fălești” 16,75 35,20 16,40 30,96
ÎM „Servicii Comunale Glodeni” 16,09 54,83 13,83 52,99  
S.A. ”Apa Canal Nisporeni” 17,99 37,23 18,02 28,00  
S.A. ”Apa Canal Basarabeasca” 20,00 36,00 14,90 34,00  
 preţurile la medicamente şi alte produse
farmaceutice
Modul de formare a preţurilor la medicamente
şi alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice este stabilit de
Regulamentul aprobat prin HG nr. 603 din 02.07.1997
Elementele structurale a preţului cu ridicata sunt:
Pac – preţul de achiziţie
Kacd – coeficientul adaosului comercial  
Ktva – coeficientul taxei pe valoarea adă ugată

Elementele structurale a preţului cu amănuntul sunt:

Pac – preţul de achiziţie
Kacd – coeficientul adaosului comercial
Kacf – coeficientul adaosului comercial al farmaciei
Ktva – coeficientul taxei pe valoarea adă ugată

Coeficientul adaosului comercial constituie:

pînă la 15 la sută – pentru întreprinderile care importă şi/sau distribuie cu ridicata medicamente, atît de
import, cît şi autohtone;
pînă la 25 la sută   – pentru farmacii şi filialele acestora.
Tarifele pentru serviciile de transport public de călători

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

stabilește tarifele pentru efectuarea transporturilor
rutiere de persoane în trafic raional și interraional
Ordinul MIDR nr. 19 din 16.02.2022 a stabilit, începând cu 01.03.2022:
1. Tarifele plafonate pentru transportul pasagerilor în trafic
interraional:
pentru categoria de confort II – 0,70 lei/km pentru un pasager;
pentru categoria de confort I – 0,80 lei/km pentru un pasager;
2. Tarifele plafonate pentru transportul pasagerilor în trafic raional:
pentru categoria de confort II – 0,80 lei/km pentru un pasager;
pentru categoria de confort I – 0,90 lei/km pentru un pasager.
Tarifele pentru serviciile de transport public de călători

Conform Deciziei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, tarifelele pentru

efectuarea transporturilor rutiere de persoane în trafic raional și interraional
se stabilesc în fiecare zi de vineri a săptămânii curente, pentru săptămâna
următoare.
Astfel, din data de 14 martie 2022, pornind de la prețul mediu al produselor
petroliere în perioada 5 – 11 martie curent, în conformitate cu prevederile pct.
6-7 din Dispoziția Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova
nr. 9 din 10.03.2022:
1. Tarifele plafonate pentru transportul pasagerilor în trafic interraional
constituie:
pentru categoria de confort II – 0,79 lei/km pentru un pasager;
pentru categoria de confort I – 0,89 lei/km pentru un pasager;
2. Tarifele plafonate pentru transportul pasagerilor în trafic raional
constituie:
pentru categoria de confort II – 0,89 lei/km pentru un pasager;
pentru categoria de confort I – 0,99 lei/km pentru un pasager.
Tarifele pentru serviciile de transport public de călători

Pentru călătoriile în transportul public din mun. Chișinău,

tarifele se stabilesc de ÎM Regia Transport Electric și Parcul
Urban de Autobuze și se aprobă de Consiliul Municipal.
Metodologia nouă de calculare a tarifelor pentru călătoria
în transportul public din municipiul Chișinău a fost
prezentată pe data de 24 martie 2022 în ședința Consiliului
Municipal.
Propunerea experților care au participat la elaborarea
Metodologiei este de a stabili tariful la nivelul de 6 lei
pentru o călătorie în troleibuz și autobuz (
https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/03/24032022-Raport-Metodologie-tarife-R42ef
c.pdf
).
 Consiliul Concurenţei este autoritatea ce se ocupă de
promovarea politicii statului în domeniul protecţiei
concurenţei, pentru limitarea şi reprimarea activităţii
anticoncurenţă a agenţilor economici, a autorităţilor
administraţiei publice, precum şi pentru exercitarea
controlului asupra aplicării legislaţiei cu privire la
protecţia concurenţei.

Principalele funcţii ale CC:

 promovarea politicii de stat în domeniul protecţiei
concurenţei;
 prevenirea, limitarea şi reprimarea activită ţii
anticoncurenţă ;
 exercitarea controlului de stat asupra respectă rii
legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei.
 Cadrul normativ de reglementare a
monopolurilor şi protecţie a concurenţei
în R. Moldova
1) Legea Concurenţei, nr. 183, din 11.07.2012,
Monitorul Oficial al R. Moldova, nr. 193-197, din
14.09.2012;
2) Legea Republicii Moldova “Cu privire la ajutorul de
stat”, nr. 139 din 15.06.2012, Monitorul Oficial al R.
Moldova, nr. 166-169a din 16.08.2012,
3) Regulamentul privind stabilirea poziţiei dominante
pe piaţă şi evaluarea abuzului de poziţie
dominantă , 30.08.2013;
4) Regulamentul privind concentră rile economice,
30.08.2013.
POZIŢIA DOMINANTĂ ESTE O POZIŢIE DE PUTERE ECONOMICĂ DE CARE
BENEFICIAZĂ O ÎNTREPRINDERE CE ÎI PERMITE SĂ ÎMPIEDICE
MENŢINEREA UNEI CONCURENŢE EFECTIVE PE O PIAŢĂ RELEVANTĂ,
ACORDÎNDU-I POSIBILITATEA DE A SE COMPORTA, ÎN MARE MĂSURĂ, ÎN
MOD INDEPENDENT FAŢĂ DE CONCURENŢII, DE CLIENŢII SĂI ŞI ÎN
ULTIMĂ INSTANŢĂ FAŢĂ DE CONSUMATORI, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CĂ
DECIZIILE ÎNTREPRINDERII SUNT ÎN MARE MĂSURĂ INSENSIBILE LA
ACŢIUNILE ŞI REACŢIILE CONCURENŢILOR, ALE CLIENŢILOR ŞI ÎN
ULTIMĂ INSTANŢĂ ALE CONSUMATORILOR.

ESTE RECUNOSCUTĂ DOMINANTĂ SITUAŢ IA AGENTULUI ECONOMIC A

CĂ RUI COTĂ PE PIAŢA UNEI ANUMITE MĂ RFI DEPĂ Ş EŞ TE 50%.
LEGISLAŢ IA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL PROTECŢ IEI CONCURENŢ EI
STABILEŞ TE CÂTEVA GRILE DE STABILIRE A POZIŢ IEI DOMINANTE PE
PIAŢĂ :

< 25 % - NU EXISTĂ ;
25-40% - POSIBIL, NU EXISTĂ ;
40-50% - POSIBIL EXISTĂ , FIIND SUSŢ INUTĂ DE ALŢ I FACTORI;
50-70% - EXISTĂ ;
> 70% - SIGUR, EXISTĂ .
 Metodologia stabilirii situaţiei dominante pe
piaţă a agentului economic
Determinarea cotei de piaţă a agentului economic
Vi
în lipsa importului sau exportului: Di  x100
V
Di – cota agentului economic “i” pe piaţa produsului;
Vi - volumul vâ nză rilor (livră rilor) al agentului economic “i” pe piaţa
dată a produsului;
V – volumul pieţei produsului.

Vi
Di  x100
Determinarea cotei de piaţă a agentului economic Vp  Vimp  Ve
în prezenţa importului sau exportului:
Vp – volumul de producţie al produsului dat în limitele geografice ale
pieţei concrete;
Vimp – volumul importului al produsului dat pe piaţa concretă ;
 Vexp – volumul exportului produsului dat.
TEMA 6. PARTICULARITĂŢILE DETERMINĂRII
PREŢURILOR ÎN UNELE RAMURI A ECONOMIEI
NAŢIONALE
1. SPECIFICUL DETERMINĂRII PREŢURILOR ÎN COMERŢ.
2. DETERMINAREA PREȚURILOR LA PRODUSELE DE
IMPORT.
3. PARTICULARITĂŢILE FORMĂRII PREŢURILOR LA
PRODUSELE AGRICOLE, LA PAMÂNT ŞI RESURSE
NATURALE.
4. PREŢURILE ÎN CONSTRUCŢII-MONTAJ.
5. TARIFELE – PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE
PREŢURI.
 Preţurile de comercializare – preţurile la care se vând mărfurile prin
unităţile comerciale specializate sau prin magazinele proprii de desfacere
ale unităţilor producătoare.
Categoriile preţurilor de comercializare:
1. PREŢUL PRODUCĂTORULUI – se calculează de că tre unitatea producă toare.
 Preţul net al producă torului include costul de producţie şi marja de profit;
 Preţul brut al producă torului include preţul net şi TVA.
2. PREŢUL CU RIDICATA – se aplică la comercializarea mă rfurilor în cantită ţi mari, se
calculează de că tre unită ţile comerciale specializate în desfacerea mă rfurilor en-gros.
 Preţul net cu ridicata include preţul net al furnizorului (unitatea de producţie
autohtonă sau importatorul) şi adaosul comercial aferent vâ nză rilor cu ridicata;
 Preţul brut cu ridicata include preţul net cu ridicata şi TVA.
3. PREŢUL CU AMĂNUNTUL - se aplică la comercializarea mă rfurilor în cantită ţi
reduse, se calculează de că tre unită ţile comerciale specializate în desfacerea
mă rfurilor cu bucata.
 Preţul net cu amă nuntul include preţul net al furnizorului (unitatea de producţie
autohtonă , unitatea de comerţ cu ridicata sau importatorul) şi adaosul comercial
aferent vâ nză rilor cu amă nuntul;
 Preţul brut cu amă nuntul include preţul net cu amă nuntul şi TVA.
Tehnica determinării preţurilor de comercializare
pentru produse autohtone ce nu figurează pe lista
accizelor
(toţi participanţii la tranzacţii sunt înregistraţi ca
subiecţi plătitori al TVA)
1) PP fără TVA = ATC x (1 + Mp)
2) PP cu TVA = PP fărăTVA x (1 + cota TVA)
3) PR fără TVA = PP fără TVA x (1 + cota ACr)
4) PR cu TVA = PR fără TVA x (1 + cota TVA)
5) PA fără TVA = PR fără TVA x (1+cota ACa)
6) PA cu TVA = PA fără TVA x (1 + cota TVA)
 Tehnica determinării preţurilor de
comercializare pentru produse autohtone ce nu
figurează pe lista accizelor
(unitatea de comerţ cu amănuntul nu este
înregistrată ca subiect plătitor al TVA)
1) PP fără TVA = ATC x (1 + Mp)
2) PP cu TVA = PP fărăTVA x (1 + cota TVA)
3) PR fără TVA = PP fără TVA x (1 + cota ACr)
4) PR cu TVA = PR fără TVA x (1 + cota TVA)
5) PA fără TVA = PR cu TVA x (1+cota ACa)
Tehnica determinării preţurilor de comercializare
pentru produse autohtone ce figurează pe lista
accizelor
(toţi participanţii la tranzacţii sunt înregistraţi ca
subiecţi plătitori al TVA)
1) PP = ATC x (1 + Mp)
2) PP cu ACZ fără TVA = PP + ACZ sau PP x (1 + cota ACZ)
3) PP cu TVA = PP cu ACZ fărăTVA x (1 + cota TVA)
4) PR fără TVA = PP cu ACZ fără TVA x (1 + cota ACr)
5) PR cu TVA = PR fără TVA x (1 + cota TVA)
6) PA fără TVA = PR fără TVA x (1+cota ACa)
7) PA cu TVA = PA fără TVA x (1 + cota TVA)
 Determinarea elementelor structurale şi a
preţului produselor de import
 Valoarea în vamă (VV);
 Taxa vamală (TV):
TV = VV x cota TV;
TV = TV(abs)/Q;
 Taxa pentru perfectarea procedurilor vamale (TPV):
TPV = VV x cota TPV;
 Accizul, pentru mărfurile specificate în titlul IV al Codului fiscal (ACZ):
ACZ = (VV + TV + TPV) x cota ACZ;
ACZ = ACZ(abs)/Q;
 Taxa pe valoare adăugată (TVA):
TVA = (VV + TV + TPV + ACZ (după caz) ) x cota TVA

PV = VV + TV + TPV + ACZ (după caz) + TVA)

 INCOTERMS 2010 – un set de reguli unice, de interpretare a termenilor
comerciali, ce definesc obligaţiunile respectate, atât de cumpărător, cât şi de
vânzător, în cadrul tranzacţiilor internaţionale, în ceea ce priveşte locul şi
termenii de transmitere a responsabilităţilor comerciale, juridice şi de
asigurare
GRUPA “E” (plecarea de la uzină)
Momentul transferării costurilor şi riscurilor, de la vânzător la cumpărător, este acelaşi.
EXW (EX–WORKS) – franco uzină (oricare tip de transport)

Cumpărător:
Vânzător costuri de încă rcare,
transportare, depozitare,
(furnizor) asigurare, perfectare a
costuri de procedurilor vamale, plata
depozitare Uzina (depozitul) furnizorului taxelor vamale, riscuri de
Transportul cumpărătorului pierdere/deteriorare a
mă rfurilor etc., din momentul
preluă rii lor de la depozitul
furnizorului, până la punctul de
destinaţie.
 GRUPA “F”
(transportare neachitată,
vânzătorul nu poartă răspundere pentru transport)
Momentul transferării costurilor şi riscurilor, de la vânzător la cumpărător,
este acelaşi.
1. FCA (FREE-CARRIER) – expediere franco, franco–transportator sau franco-
cărăuş (oricare tip de transport)

Cumpărător:
Vânzător costuri de transportare,
(furnizor) depozitare, asigurare,
costuri de încă rcare, perfectare a procedurilor
transportare, riscuri vamale, plata taxelor vamale,
Locul convenit riscuri de pierdere/deteriorare
de pierdere
deteriorare a
Agenţia de transport a mă rfurilor etc., de la
mă rfurilor pâ nă la momentul preluă rii lor, din
locul convenit punctul convenit, pâ nă la
punctul de destinaţie.
 GRUPA “С”
(transportare achitată,
vânzătorul poartă răspundere pentru transport)
Momentul transferării costurilor şi riscurilor, de la vânzător la cumpărător, este
diferit
1. CFR (COST AND FREIGHT) - cost şi navlu (transport naval)

Vânzător (furnizor) Cumpărător:

costuri de
încă rcare/descă rcare pe
bordul navei nominalizate
şi transportul pe navă pâ nă
în portul convenit;
riscuri de
pierdere/deteriorare a
mă rfurilor, până la
momentul plasă rii lor, pe
bordul navei nominalizate,
în portul convenit.
Nava nominalizată
Agenţia de transport
costuri de transportare,
depozitare, asigurare, perfectare
a procedurilor vamale, plata
taxelor vamale, din momentul
descă rcă rii mă rfurilor de pe
bordul navei;
riscuri de pierdere/deteriorare
a mă rfurilor etc., din momentul
preluă rii lor, de pe nava
nominalizată , în portul convenit,
pâ nă la punctul de destinaţie.
 GRUPA „D” (sosirea)
Momentul transferării costurilor şi riscurilor, de la vânzător la cumpărător, este
acelaşi.
DAT (DELIVERED AT TERMINAL) - livrat la terminal, cu indicarea punctului livră rii
(oricare tip de transport)

Vânzător (furnizor) Cumpărător:

costuri de încă rcare/
descă rcare, transportare
şi riscuri de
pierdere/deteriorare a
mă rfurilor, pâ nă în locul
convenit, la terminal
(termenul „terminal”
desemnează chei, depozit
etc.)
Locul convenit la
terminal
Agenţia de transport
costuri de transportare,
depozitare, asigurare,
perfectare a procedurilor
vamale, plata taxelor vamale,
riscuri de
pierdere/deteriorare a
mă rfurilor etc., din
momentul preluă rii lor, de la
terminal, pâ nă la punctul de
destinaţie.
Incoterms 2010
 Agricultura - ramura care întruneşte în cea mai mare
mă sură caracteristicile specifice concurenţei
perfecte.
O particularitate specifică agriculturii –
“Efectul KING”

Direcţii de intervenţie a statului în domeniul agrar:

a) Asigurarea preţului garantat (în special, pentru grâul
alimentar);
b) Subvenţionarea producătorilor agricoli;
c) Politica de creditare cu dobânzi reduse;
d) Politica fiscală preferenţială;
e) Limitarea suprafeţelor agricole.
 Subvenţiile reprezintă ajutorul bănesc nerambursabil
acordat unei ramuri economice sau unei entităţi economice
în scopul atenuării efectelor sociale ale modificărilor
economice de structură.
a) subvenţiile băneşti – statul plăteşte subvenţii direct
producătorilor agricoli;
b) subvenţiile creditare – credite oferite de stat fără dobândă sau
dobândă redusă;
c) subvenţiile fiscale – reducerea sau eliberarea de plata unor
impozite;
d) subvenţiile în produse – statul oferă mărfuri, servicii la un preţ
mai jos decât cel de pe piaţă;
e) subvenţiile de procurare – statul procură mărfuri, servicii la un
preţ mai mare decât cel de pe piaţă;
f) subvenţiile regulatorii – statul întreprinde acţiuni regulatorii, ce
influenţează accesul şi preţul de piaţă.
 Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură -
instituţia de gestionare şi monitorizare a utiliză rii subvenţiilor în R. Moldova
Mă suri de sprijin conform Regulamentului de subvenționare 2017-2021:

 Stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor şi a fructelor pe teren protejat;

 Stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale;
 Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol convenţional;
 Stimularea investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;
 Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare;
 Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare
nebancare;
 Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură;
 Stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători agricoli;
 Stimularea activităților de promovare pe piețele externe;
 Stimularea investiţiilor pentru consolidarea terenurilor agricole;
 Stimularea investiţiilor pentru procurarea echipamentului de irigare;
 Stimularea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor la irigare;
 Stimularea investiţiilor pentru procurarea echipamentului No-Till şi Mini-Till;
 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rurale;
 Servicii de consultanţă şi formare.
 Preţul normativ al pământului constituie o măsură de
estimare a valorii lui echivalente cu potenţialul natural şi
economic al acestuia, exprimate în valută naţională (în
conformitate cu Legea R.Moldova nr.1308-XIII din 25-07-
1997 „Privind preţul normativ şi modul de vânzare-
cumpărare a pământului”.

Factorii ce determină evoluţia preţului pământului:

 cererea şi oferta de terenuri agricole;
 cererea de produse agricole;
 posibilitatea folosirii alternative a pământului;
 gradul de amenajare;
 rata dobânzii.
 Resurse naturale sunt obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi  alţi factori,
utilizabili în trecut, prezent şi viitor pentru consum direct  sau indirect, care au
valoare de consum şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale (în
conformitate cu Legea R. Moldova Nr. 1102 din  06.02.1997 Cu privire la resursele
naturale)

Preţul resurselor  naturale este expresia valorii lor economice reflectată în evaluarea

economică şi extraeconomică,  ce  diferă  în dependenţă de poziţia geografică şi
calitatea resurselor.
În R. Moldova la categoria resurselor naturale se referă :
 pă mînturile;
 pă durile;
 apele freatice şi subterane;
 apele rîurilor, lacurilor, acumulărilor, canalelor;
 apele subterane minerale curative şi de masă ;
 nă molurile curative;
 flora şi fauna (iclusiv ihtiofauna);
 petrolul, gazele naturale, gazul condensat;
 substanţele minerale utile solide.
 Factorii ce determină evoluţia preţului în
construcţii:
 volumul mare, uneori foarte mare, a lucră rilor de construcţii;
 fundamentarea preţurilor este un proces mult mai complex;
 caracterul de unicat al lucră rilor de construcţii;
 amplasamentul obiectivului;
 fluctuaţiile raportului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă de anumită calificare
(în funcţie de stadiul în care se află lucră rile);
 caracterul sezonier al lucră rilor de construcţii.
 Tarifele reprezintă o categorie specifică a
preţurilor care se stabilesc şi se aplică în
domeniul prestă rilor de servicii efectuate, atâ t
pentru unită ţile economice, câ t şi pentru
populaţie.

Elementele structurale a tarifului:

1) Costul prestaţiei;
2) Profitul unită ţii prestatoare de servicii;
3) TVA.
 Grupele de clasificare a tarifelor:
 Tarifele pentru serviciile personale tradiţionale sunt cele
fixate pentru reparaţii, pentru executarea de confecţii, pentru
uşurarea muncii gospodă reşti etc.;
 Tarifele pentru serviciile colective cuprind tarifele pentru
transporturi şi telecomunicaţii, pentru activită ţile gospodă riei
comunale şi locative etc.;
 Tarifele pentru serviciile de creaţie – inovaţie se aplică în
cazul serviciilor de cercetare, de proiectare, de marketing, de
implementare a unor tehnologii etc.;
 Tarifele pentru serviciile de turism şi alimentaţie publică
cuprind tarifele de cazare, pentru serviciile de turism etc.;
 Tarifele pentru serviciile efectuate în agricultură sunt acele
percepute pentru lucră rile agricole mecanizate.