Trichineloza

DEFINITIE
Trichineloza este o boala infectioasa acuta
determinata de infestarea omului, pe cale
digestiva, cu un mic vierme nematod, ale carui
larve sunt introduse odata cu carnea infestata in
intestin, de unde migreaza apoi in masele
musculare, provocand dureri difuze, stare de febra
si manifestari alergice.
Principalul rezervor al acestui parazit il constituie
animalele din preajma locuintelor umane:
sobolanii, soarecii, carnivorele domestice (cainele
si pisica) si porcii.
ISTORIC
Desi parazitul, agentul etiologic al bolii, a fost descoperit
de Owen numai acum 166 de ani in urma (1835), totusi
trichineloza pare sa fie destul de veche, fiind cunoscuta
atat la om cat si la animale inca din antichitate.
Trichineloza, cu o repartitie universala, a fost si este mai
frecventa in emisfera nordica din Europa si America.
Rezervorul de infectie este format in principal de
porcine, precum si alte mamifere. Se apreciaza ca
vulpile din Europa sunt infectate cu Trichinella spiralis in
proportie de 4-15%. In Romania, parazitul a fost
identificat la 18 specii de animale.
O sursa interesanta de trichineloza umana, o reprezinta
carnea de cal, animal exclusiv ierbivor. Din 1976 pana in
prezent, in Europa Occidentala, s-au inregistrat 6
epidemii, totalizand peste 3000 cazuri, toate avand ca
sursa carnea de cal.
ETIOLOGIE
Agentul etiologic este în majoritatea
cazurilor Trichinella spiralis, o
subspecie ce infectează şoarecele,
porcul şi omul. Speciile de Trichinella
reprezintă cele mai mici nematode
parazitare pentru om: femela
măsoară 3 mm/36 μm, iar adultul 1,5
mm/36 μm.
In prezent se admite existenta a 5 specii distincte de Trichinella si
anume:
Trichinella spiralis – specia cea mai raspandita -femela este
vivipara, adultii traiesc in intestinal subtire, mai ales in jejun, la
mamifere, in principal la porcul domestic si la unele rozatoare din
zonele temperate ale Europei si Americii de Nord;
Trichinella britovi - prezenta in zonele temperate, intalnita la vulpi,
alte carnivore, mistret, cal si om;
Trichinella native – intalnita in zona arctica, mai ales la foca si
ursul polar - larvele din musculatura fiind foarte rezistente la frig;
Trichinella nelsoni – intalnita in Africa Tropicala la carnivore si
omnivore - larvele din musculatura sunt foarte sensibile la frig;
Trichinella pseudospiralis – este intalnita in Caucaz, Asia
Centrala, Spania, Australia parazitand la raton, pisica, rozatoare
fiind posibila si infestarea umana - nu se realizeaza chistul in jurul
larvelor musculare, astfel incat se poate dezvolta si la pasari.
SURSE DE INFECTIE
Trichinella spiralis este un parazit, al
animalelor omnivore şi carnivore. Astfel,
porcul, mistreţul, ursul, câinele, pisica,
şobolanul, vulpea, lupul, prin canibalism se
infestează cu larvele închistate în
musculatura animalului devorat. Principalul
rezervor de infecţie o constituie porcinele.
Porcii se infestează de la şobolani prin
consumul de resturi alimentare parazitate.
La om, infestarea cu Trichinella spiralis se
realizează de regulă, prin consumul de carne
de porc care conţine larve vii, carne
insuficient prelucrată termic, alături de carne
afumată, carne "în sânge", cârnaţi.
Omul se mai poate îmbolnăvi şi consumând
carnea infestată a unor animale sălbatice
(mistreţ, urs).
CICLUL DE VIATA
Trichinella se mentine in natura prin doua tipuri de cicluri:
silvatic si sinantrop.
Ciclul silvatic (salbatic), care este rezervorul principal al
parazitului,reprezentat de animale de camp si de padure,
la care infectia este intretinuta prin consumul de carne
(necrofagie si canibalism).
In Romania, animalele implicate in ciclul silvatic sunt:
mistretul, lupul, ursul, vulpea, rozatoarele de camp, etc.
Ciclul zoonotic, sinantrop, considerat drept rezervor
secundar, este constituit de animalele din preajma
locuintelor umane: porcii, rozatoarele sinantrope (sobolani,
soareci si carnivore domestice: caini, pisici). Porcii se pot
infecta, consumind sobolani vii sau cadavre de sobolani
infectati, cadavre de caini si pisici sau animale salbatice
infectate.
Desi cele doua cicluri
sint distincte, ele se
pot interfera,
animalele salbatice
infectate putand
constitui o sursa de
infectie pentru om.
Manifestările clinice ale bolii variază în funcţie de cantitatea de
carne ingerată şi de reactivitatea organismului.
Perioada de incubaţie - variază de la 2 la 45 de zile.
PRIMUL STADIU AL BOLII - larvele se depun în peretele
intestinal.
• apar dureri abdominale, vărsături, diaree, anorexie, febră.
AL DOILEA STADIU AL BOLII – larvele pătrund în sânge şi
migrează spre musculatură.
• semne: febră ridicată (39-40° C), edeme (umflături) ale
pleoapelor, ale feţei, ale picioarelor, dureri musculare şi articulare,
urticarie, tulburări de respiraţie şi cardiace.
AL TREILEA STADIU AL BOLII - larvele se închistează în
musculară.
• durerile musculare devin deosebit de intense şi în funcţie de locul
în care sunt localizate mai multe larve, pot apare tulburări ale
vederii şi dureri oculare, dispnee (respiraţie greoaie şi dureroasă),
disfonie (pierderea vocii), mialgii spastice. Pericolul
cel mai mare îl constituie afectarea inimii şi tulburările
cardiovasculare uneori foarte grave, mergând până la deces.
Ce masuri trebuie aplicate pentru
preintampinarea cazurilor de imbolnaviri la
om ?
Pentru a se preintampina cazurile de imbolnavire la
om,detinatorii de porci au urmatoarele obligatii:
• in toate cazurile cand taie porci, pentru consum familial sau
pentru consum public, nu pot face aceasta operatie fara
anuntarea prealabila a circumscriptiei sanitar veterinare
teritoriale in vederea efectuarii examenului sanitar veterinar,
dupa care se face examenul trichineloscopic.
• examenul trichineloscopic este obligatoriu si pentru carnea
de mistret, urs si nutrie.
• examenul trichineloscopic este obligatoriu sa se repete
pentru carnea si produsele de carne de porc, mistret, urs si
nutrie aduse in piete sau alte locuri autorizate,indiferent daca
au fost sau nu examinate la locul de origine.
• carnea, organele si subprodusele provenite de la animale
infestate cu Trichinella spiralis se interzic a fi date in
consum, si sub directa supraveghere si raspundere a
organelor sanitar veterinare vor fi distruse prin ardere sau
denaturare si ingropare
TRATAMENT
Incercarile terapeutice ale trichinelozei, la om si animale,
realizate in decursul timpului cu diferite substante
medicamentoase, au dovedit eficacitatea
benzimidazolilor, derivatilor triazolici si avermectinelor.
Testarile au relevant insa trei aspecte deosebit de
importante:
eficacitatea cea mai buna, pana la 100%, se realizeaza
asupra formelor adulte de Trichinella, dar cel mai
adesea, acestea nu sunt diagnosticate la animalele in
viata
eficacitatea se mentine ridicata si in faza de migratie
larvara, care este de scurta durata si, de asemenea,
dificil de diagnosticat;
eficacitatea medicamentelor este variabila asupra
larvelor incapsulate, neinregistrandu-se distrugerea in
totalitate a tuturor chisturilor.
Prevenire si combatere
- apararea consumatorilor
- prevenirea infectarii porcilor, sursa principala a
imbolnavirilor umane
La nivelul individual se poate preveni contractarea infectiei
fie prin evitarea consumul carnii de porc, al preparatelor
proaspete de carne (carnati, sunca, pastrama), nesupuse
controlului sanitar-veterinar, fie prin fierberea carnii (sau
prajirea la minimum 770C) sau congelarii la minus 150C
timp de 20 de zile ori la minus 320C timp de 24 h.
Pe plan national, masurile de combatere includ: controlul
sanitar-veterinar prin examen trichinoscopic al porcilor
sacrificati in abatoare si in gospodarii individuale, in special,
in zonele endemice si cresterea porcilor in conditii igienice,
in care sa fie evitat contactul cu cadavrele de rozatoare.