COMERT INTERNATIONAL SI

POLITICI COMERCIALE

14.Regionalizarea schimburilor comerciale internaționale.

Regionalism versus multilateralism in comertul international
1 contemporan
Curs 14
21 ian. 2022 (IF)
27 nov. (IFR)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
 Georgeta ILIE, Comerţ
internaţional si politici
comerciale,
Ed.Universitara,
Bucuresti, 2015,
 comanda directa
 https://
www.editurauniversitara.
ro/stiinte_economice-3/
comert-international-si-
politici-comerciale.html
 https://www.clb.ro/Produ
se/comert-international-s
i-politici-comerciale-editi 2
a-a-ii-a-145922.aspx
PROCESUL DE INTEGRARE
REGIONALĂ
 presupune:
 armonizarea politicilor economice naţionale
 în vederea susţinerii dezvoltării economice ale acestora
 prin intermediul relaţiilor comerciale şi de cooperare la nivel regional.

  noi posibilităţi de consolidare a raporturilor dintre state

  noi oportunităţi de realizare a obiectivelor de dezvoltare

  unirea forţelor de proprii într-o direcţie unica

  promovarea unor acţiuni comune

 ÎNLĂTURĂ discriminarea comercială între agenţii economici din

ţările partenere

 MENŢIN sau introduc anumite forme de discriminare comercială 3

faţă de agenţii economici din ţările terţe
STADIILE INTEGRĂRII ECONOMICE
INTERSTATALE
 PRIMELE stadii
 presupun integrarea pieţelor bunurilor,
 statele partenere urmăresc
 apropierea geografică,
 crearea şi consolidarea unor alianţe politice sau

 măsuri de răspuns la măsuri întreprinse de alte ţări / grupări regionale,.

 URMATOARELE stadii
 presupun o coordonare macroeconomică la un nivel ridicat
 statele partenere se concentrează pe aspecte economice,
monetare şi politice

 Trecerea de la un stadiu la altul este un proces 4

 FLEXIBIL + GRADUAL
1.ZONA COMERCIALA
PREFERENȚIALA (PREFERENTIAL
TRADE AREA)
 există atunci când țările dintr-o regiune geografică sunt
de acord să reducă / să elimine barierele tarifare
asupra unor categorii de mărfuri importate din
celelalte tari ale zonei.
 este adesea primul pas către crearea unui bloc
comercial.
 Acordurile pot fi încheiate între
 două țări (bilaterale)
 mai multe țări (multilaterale).

 Ex. UK-UE (post-Brexit) 5

2.ZONA DE LIBER SCHIMB (FREE TRADE
AREA)
 presupune înlăturarea totală/ parţială a restricţiilor (ne)tarifare în
relaţiile com. reciproce între ţările membre
 în relaţiile comerciale cu ţările terţe, fiecare ţară membră îşi
păstrează şi aplică propria politică com.
 Ex.
 AELS (EFTA: European Free Trade Association)
 Norway, Iceland, Switzerland and Liechtenstein
 NAFTA: United States, Mexico and Canada
 Renegociat si resemnat in nov.2018 sub forma unui Acordul economic intre SUA,
Mexic, Canada (USMCA)
 SAFTA: South Asian Free Trade Area
 Afghanistan, Bangladesh, Bhutan, India, Maldives, Nepal, Pakistan and Sri Lanka
 Pacific Alliance: Chile, Colombia, Mexico and Peru
 Exista o serie de multe alte bi-lateral free trade agreements
 semnate intre 2 tari sau 2 regional trading blocs 6
 Ex. China–Australia Free Trade Agreement (ChAFTA) (in vigoare din dec.2015)
2.1.ASOCIAȚIA EUROPEANĂ A LIBERULUI SCHIMB
(AELS)
EUROPEAN FREE TRADE ASSOCIATION (EFTA)
 a fost înființată în 1960 prin semnarea Convenției de la Stockholm.
 Membrii fondatori
 = UK, Danemarca (pana in 1973),
 Norvegia, Elveția
 Suedia, Austria (pana in 1995)
 Portugalia (pana in 1986).

 + Finlanda (1966-1995), Islanda (1970)

 + Liechtenstein (1991), interesele sale fiind reprezentate până atunci de
Elveția
 Scopul
 (initial) Eliminarea TV asupra produselor industriale în comerțul dintre statele membre
 o zonă de liber-schimb pentru comerțul cu mărfuri.
 (ulterior) integrare economică pentru sectorul de servicii.

 = este o zona de liber schimb  fiecare stat membru AELS isi poate stabili
liber politica comercială externă in relatiile cu statele terțe (non-AELS).
 Membrii actuali 7
 Islanda, Norvegia, Elveția, Liechtenstein
2.2.SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
=31
 (engl. European Economic Area)
 in vigoare de la 1 ian.1994

 statele participante
 AsociațiaEuropeană a Liberului Schimb (AELS) = 27
 statele membre UE. = 4

 continutul Acordului SEE este aproape integral preluat din Tratatul de la

Roma (CEE – 1957)
 o piața unica guvernata de aceleași reguli de bazǎ ce au ca scop libera circulatie a
mărfurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor (cele patru libertăți).în cadrul SEE, într-
un mediu deschis și competitiv
 Acordul SEE nu acoperă domenii ale politicii UE:
 politica comerciala comună
 uniunea vamală
 politicile comune în domeniul agriculturii și pisciculturii
 politica externa si de securitate comună
 justiția și afacerile interne
 (deși Islanda și Norvegia fac parte din spatiul Schengen); 8
 uniunea monetară (UME)
2.3.SPAȚIUL SCHENGEN
 =o zonă de circulație liberă în
Europa  Acordul de la
Schengen
  Statele membre elimina
controalele pentru persoane la
trecerea frontierei între state (fără
prezentare de acte de identitate și  + Austria, Danemarca, Finlanda,
fără opriri pentru control).
 Acordul de liberă circulație -
semnat la 14 iun.1985 în
Schengen (Luxemburg)
 din 1995 si-au deschis granitele:
 Belgia, Franța, Germania,
Luxemburg, Portugalia, Spania,
Olanda
 21 dec. 2007 + state TECE
 Ungaria, Slovacia, Slovenia,
Polonia, Cehia, Estonia, Letonia,
Lituania, Malta
 +AELS
 Liechtenstein, Elveția, Norvegia,
Islanda
Grecia, Italia
 UK si Irlanda nu aplica acordul
pe teritoriul lor.
 Romania si Bulgaria
 refuz/ amanare repetata din 2011
 opozitia unor tarilor membre
(Olanda, Finlanda) – motiv:
reforme de justiție, coruptie 9
2.4. ACORDUL NORD-AMERICAN DE COMERȚ LIBER
(NORTH AMERICAN FREE TRADE AGREEMENT),
NAFTA
 semnat dec 1992
 între SUA, Canada și Mexic.

 acoperă o piață de 375 mil. consumatori și o supraf. de 21,3 mil.km²

  perspectiva extinderii și spre sudul continentului american

 Scop:
 liberalizarea comerțului cu produse și servicii, prin eliminarea de bariere tarifare și netarifare între
părți
 liberalizarea investițiilor intra-zonale.

 Domeniile acoperite:
 a) Comerțul cu bunuri materiale:
 Înlăturarea TV in comertul reciproc ( 2004 = piață liberă).
 b) Comerțul cu servicii:
 supus tratamentului național.
 c) Investițiile directe de capital
  liberalizare.
 d) Alte dispoziții
 regulile de concurență,
 proprietatea intelectuală,
 sejurul temporar al oamenilor de afaceri, 10
 protecția mediului.
2.5. FORUMUL DE COOPERARE ECONOMICĂ ASIA-
PACIFIC (ASIA-PACIFIC ECONOMIC COOPERATION)-
APEC
 Creat in 1989
 format din 21 de țări
 Australia, Brunei, Canada, Chile, China, Hong Kong, Indonesia,
Japan, South Korea, Malaysia, Mexico, New Zealand, Papua New
Guinea, Peru, Philippines, Russia, Singapore, Taiwan, Thailand,
United States, Vietnam
 =aprox. 60% din EM
 promoveaza comertul liber in regiunea Asia-Pacific

 Domenii acoperite
 cooperare, comerț și investiții.
 = unul dintre blocurile multilaterale cu cel mai inalt nivel de
cooperare, care exercita o influenta globala semnificativa
 https://www.apec.org/ 11
2.6.ASOCIAȚIA NAȚIUNILOR DIN SUD-ESTUL ASIEI
(ASSOCIATION OF SOUTHEAST ASIAN NATIONS) -
ASEAN
 Motto: "One Vision, One Identity, One Community”
 constituită in aug. 1967
 (de Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore, Thailanda)
 = este o organizație politică și economică a 10 țări din Asia de
sud-est
 Brunei,Cambodia, Indonesia, Laos, Malaysia, Myanmar, Philippines,
Singapore, Thailand, Vietnam
 PIB (2020) = 9.727 trilion USD
 Populatie (2020) = 661 mil.

 promoveaza cooperarea interguvernamentala

 faciliteaza integrarea economica, politica, in domeniile

securitatii, militar, educational si sociocultural la nivelul tarilor
membre si a altor tari din Asia 12
 https://asean.org/
3.UNIUNEA VAMALĂ (CUSTOMS
UNION)
 A.k.a. bloc comercial.
 = o zona de comert liber în care tarile membre adoptă o
politică com. Comună
 in relatiile cu tarile terte, se adoptă un tarif vamal comun, îşi
armonizează legislaţiile vamale.
 Ex:
 European Union Customs Union (EUCU; EU–Monaco)
 Switzerland–Liechtenstein (CH-FL)
 Andean Community (CAN):
 the South American countries of Bolivia, Colombia, Ecuador, and Peru
 Caribbean Community (CARICOM)
 Gulf Cooperation Council (GCC)
 all Arab states of the Persian Gulf = Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Saudi
Arabia, and the United Arab Emirates - except Iraq 13
 UV formata din Russia, Belarus si Kazakhstan (incepand cu 2010).
4.PIAŢA COMUNĂ (COMMON MARKET)
 = o uniune vamală completă, prin extinderea liberei circulaţii şi asupra FP:
munca şi capitalul.
 În relaţiile com. cu terţii, se adoptă reglementări comune în anumite
sectoare combinate cu politici naţionale în alte sectoare.
 Exemple:
 UE, incepand cu 1 ian. 1993
 Cele 4 libertati fundamentale – libera circulatie a MARFURILOR, SERVICIILOR,
CAPITALURILOR, PERSOANELOR
 MERCOSUR (Mercado Común del Sur - Piața comună a sudului),
 Formata din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay (1991) și Venezuela (din 2005).
 The Common Market for Eastern and Southern Africa (COMESA)
 is a free trade area
 21 state membre, din Tunisia pana in Eswatini.
 Fondata in dec.1994 (prin inlocuirea Preferential Trade Area care functiona din 1981)
 In 2000, 9 state membre au format o zona de liber schimb
 (Djibouti, Egypt, Kenya, Madagascar, Malawi, Mauritius, Sudan, Zambia si Zimbabwe),

 La care s-au alaturat Rwanda si Burundi in 2004, Comoros si Libya in 2006, Seychelles in 14
2009, Tunisia si Somalia in 2018.
MERCOSUR - OBIECTIVE GENERALE
 creșterea randamentului și a productivității pentru cele 4 (5)
economii
 deschiderea piețelor și accelerarea dezvoltării economice
 perspective mai bune pentru folosirea mai judicioasă a resurselor
disponibile
 conservarea mediului
 îmbunătățirea comunicațiilor
 armonizarea și coordonarea politicilor macroeconomice și
complementarea diferitelor industrii

15
5.UNIUNEA ECONOMICĂ (ECONOMIC UNION)
 unificarea politicilor economice generale sau sectoriale,
 regularizarea politicilor de coordonare a pieţelor
mărfurilor şi FP.
 uniformizarea politicilor
 macroeconomice generale , monetare, de redistribuire a
veniturilor.
 Politica com. comună faţă de terţi
 dezvoltarea unor politici armonizate privind producţia, factorii
de producţie şi dezvoltarea sectorială;
  members eliminate internal barriers, adopt common
external barriers, allow free movement of resources, and adopt
a uniform set of economic policies.
 Ex. 16
 UE
6.UNIUNEA MONETARĂ
 apare în stadiul cel mai avansat al pieţei comune sau în cel de uniune
economică, după realizarea liberei circulaţii a capitalurilor.
 adoptarea unor cursuri de schimb cu un anumit grad de stabilitate şi chiar
a unei monede unice, care circulă în spaţiul integrat sau în relaţiile cu
terţii.
 presupune un nivel foarte ridicat al integrării politicilor bugetare şi al
celor macroeconomice.

 The European Economic and Monetary Union (EMU)  coordonarea politicilor

ecoomice si fiscale, o politica monetara comuna si o moneda comuna.
 Decizia privind crearea EMU a fost adoptata de European Council in Maastricht in Dec.
1991 - Treaty on European Union (the Maastricht Treaty).
 EMU - in 2002 – introducerea monedei comune euro care a inlocuit monedele nationale.

 Eurozone = 19 tari UE:

 Austria, Belgium, Cyprus, Estonia, Finland, France, Germany, Greece, Ireland, Italy,
Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, Netherlands, Portugal, Slovakia, Slovenia, and
Spain 17
7.INTEGRAREA DEPLINA (FULL
INTEGRATION)
 Integrarea economică completă
= etapa finală a integrării economice.
 implică o piață economică unică, o politică comercială comună, o
monedă unică, o politică monetară comună, împreună cu o politică
fiscală unică, incluzând rate comune de impozitare și beneficii 
armonizarea completă a tuturor politicilor, ratelor și economiei reguli
comerciale
 După integrarea economică completă,
 unitățileintegrate nu au nici un control / au un control modest /
neglijabil asupra politicii economice, incluzand uniunea monetară
completă și armonizarea (aproape) completă a politicii fiscale.
 Integrarea economică completă
= se manifesta în țări, mai degrabă decât în cadrul instituțiilor
supranaționale. 18
 Ex. Statele Unite ale Americii
TRIADA  CENTRE DE IMPULSIONARE/ INFLUENTA
ECONOMICA
 Triada = termen lansat in 1985 de către economistul japonez K. Ohmae.
 defineşte 3 arii geografice care domină şi conduc economia
globală:
 America de Nord, Europa Occidentală şi Asia-Pacific.
 In 2008, ţările Triadei 
 68%din PIB-ul mondial, 75% din comerţul mondial şi 90% din
operaţiile financiare mondiale.
 SUA, UE, Japonia
= foarte diferite dpdv economic, politic, social, demografic, cultural.
 Zonele de influenţă
 SUA = continentele americane.
 Japonia = țările din Asia-Pacific.
 UE = cei 27 membri + statele ex-socialiste + Africa şi Orientul 19
Mijlociu.
BRICS, N-11
 La inceputul secolului XXI, centrul de greutate economica al
Triadei a intrat in declin in contextul cresterii si afirmarii rapide a
tarilor
 BRICS (Brazil, Russia, India, China (2009) +South Africa (2011))
 Next eleven (N-11) (Bangladesh, Egypt, Indonesia, Iran, Mexico,
Nigeria, Pakistan, Philippines, South Korea, Turkey, Vietnam).
 BRIC a fost lansat de Jim O'Neill in 2001 (in lucrarea Building Better Global
Economic BRICs)

 PIB (PPC) - Total BRICS: 19.011 mld.USD (2010)

 China (10.084 mld.$), India (4.001 mld.$), Rusia (2.219 mld.$), Brazilia
(2.182 mld.$), Africa de Sud (525 mld.$)
 Populație - Total BRICS: 2.934.822.616 (2010)
 China 1.341.000.000, India 1.210.193.422, Brazilia 190.732.694, Rusia20
142.905.200, Africa de Sud 49.991.300
ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A COMERȚULUI (OMC)
 contribuie la
 asigurarea si menținerea unui sistem comercial intl reglementat (guvernanța
comerțului)
 cooperarea globală.

 Sistemul comercial multilateral construit în jurul OMC se

confruntă cu PROVOCĂRI majore.
 OMC - for pentru negocieri comerciale multilaterale, având ca
finalitate elaborarea de noi reguli comerciale – este afectata de:
 deplasarea centrului de greutate a puterii economice în lume înspre țările
EMERGENTE
 creșterea exponențială a acordurilor comerciale PREFERENȚIALE.
 schimbări economice și geopolitice de mare anvergură care marcheaza
EM.
 riscuri macroeconomice și geopolitice - accentuarea protecționismului
și a tensiunilor dintre partenerii comerciali.
 OMC  ajustarea regulilor sale multilaterale, pentru a le adecva 21
noilor realități din EM.
RELAŢIA REGIONALISM-
MULTILATERALISM
 REGIONALISMUL
= o formă de cooperare instituţionalizată între diferite
grupe de state,
 care generează avantaje comerciale reciproce între
participanţi şi care nu se extind către ţările terţe

 MULTILATERALISMUL
= sistemul comercial universal, susţinut de OMC 
fluxurile comerciale pe principii nediscriminatorii

22
RELAŢIA REGIONALISM-
MULTILATERALISM
 Susținătorii regionalismului
 Aranjamentele REGIONALE conduc ţările membre şi
întreaga lume către un COMERŢ MAI LIBER

 Susținătorii multilateralismului
 Aranjamentele REGIONALE
 sunt o PIEDICĂ în calea unei liberalizării reale şi
 FRAGMENTEAZĂ sistemul comercial global

 ambele fenomene coexistă

23
REGIONALIZARE VS.
MULTILATERALISM
 Concluzii:
 (i) regionalismul si multilateralismul pot fi compatibile si pot
conduce la cresterea bunastarii
 (ii) integrarea economica regionala poate conduce la
cresterea bunastarii mondiale
 (iii) tari cu caracteristici economice diferite pot beneficia din
participarea la procese de integrare
 (iv) aprox. 1/3 din castigurile mondiale sunt rezultate ale
comertului liber

24
GLOBALIZAREA ECONOMICA
 = un fenomen in cadrul caruia se manifesta tendinte
precum:
 Cresterea schimburilor comerciale intl de B+S, a investițiilor intl
(capital si tehnologie), a fluxurilor de persoane (migratia)
 datorită proceselor de liberalizare adoptate la nivelul majoritatii tarilor
lumii  reducerii considerabile a barierelor privind accesul pe/la pietele
nationale
 cresterea schimburilor culturale
 = sustinuta de
 dezvoltarea tehnologică, inovațiile, în special în sectoarele
transporturilor, comunicatiilor si telecomunicațiilor,
 corporațiile multinaționale = principalii actori ai procesului de GE
 piețele financiare globale
 ONG. 25
GLOBALIZAREA ECONOMICA
 Efecte
 cresterea interdependenței dintre state
 îmbunătățirea relațiilor dintre dezvoltatorii aceleiași industrii din diferite părți
ale lumii
 erodare suveranității naționale asupra sferei economice.

 FMI  “creșterea interdependențelor economice ale tuturor țărilor,

prin
 creșterea volumului și a diversitatii tranzacțiilor intl. de B+S,
 liberalizarea fluxurilor intl de capital (sporirea rapiditatii/ vitezei acestora)
 sporirea difuzarii pe scara larga a tehnologiei.”

 Banca Mondială
 “Libertatea și capacitatea indivizilor și a firmelor de a iniția tranzacții
economice cu rezidenți ai altor țări”.
 = fenomen corelat cu strategia de marketing intl care promoveaza
B+S care acopera nevoi și obiceiuri de consum similare ale 26
clienților ce aparțin unor culturi diferite.
UE – OMC – CRIZA SANITARA COVID19
 UE + OMC – 23 apr.2020: Declaratie comuna:
 să asigure o activitate comercială transparentă și previzibilă cu
produse agricole și alimentare pe durata crize Covid19.
 să asigure buna funcționare a
 agriculturii mondiale
 lanțurilor de aprovizionare agroalimentară

 să evite măsuri cu un potențial impact negativ asupra securității

alimentare, nutriției și sănătății populațiilor acestora.
 orice măsuri de urgență legate de agricultură + produsele
agroalimentare să fie aplicate țintit, în mod proporțional, transparent,
temporar și în concordanță cu normele OMC.
 Măsurile luate să nu denatureze CI cu aceste produse sau să creeze bariere
comerciale nejustificate.
 membrii OMC sunt încurajați să pună în aplicare soluții temporare pentru a

facilita comerțul.
 săpoarte un dialog constant pentru a îmbunătăți pregătirea și reacția la 27
pandemii, inclusiv prin coordonare multilaterală.
14. APLICATIA PRACTICA NR. 14
 14.1.Participarea țării analizate la globalizarea
economică mondială
 14.2.Rolul țării analizate în context regional
 Perspectivele colaborării la grupările de integrare
regională

 Țara aleasă este aceeași din aplicația nr 2.

 Răspunsurile se vor integra în portofoliul de aplicații al studentului

28