MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA

DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,NICOLAE TESTEMIȚANU”

DISCIPLINA DE FARMACOLOGIE și FARMACOTERAPIE

Actualități în farmacologia clinică a hemostaticelor în practica parodontologică, și

principii ale utilizării rațional în practica stomatologică.

Realizat de : Șeptelici Dan, medic rezident

Profesor : Victor Darciuc, Dr.hab.șt.med.,profesor universitar

Chișinău 2022
 Introducere

 Medicamentul este, în perioada actuală și, probabil, mult timp

înainte, principalul mijloc de luptă a medicinei cu boala și
suferință umană. Depășind aria strict medicală de aplicare,
medicamentul este tot mai mult conceput și utilizat ca un
mijloc de modificare a calității vieții, de ameliorare a
performanțelor organismului uman și, în ultimă instanță, de
modificare a condiției umane.
 Farmacologia clinică constituie un element strict necesar pentru utilizarea pe baze
științifice a medicamentului. Ea nu este numai o punte între farmacologia fundamentală și
terapeutică, ci reprezintă elementul indispensabil înțelegerii și utilizării pe baze raționale a
medicamentului.
 Dezvoltarea societății umane din cele mai vechi timpuri și pînă azi a fost însoțită de o
evoluție a cunoașterii și utilizării pe baze raționale a medicamentului.
Cascada coagulării
Medicația Hemostatică

 Pentru profilaxia si tratamentul hemoragiilor acute si cronice se recurge la

administrarea substantelor medicamentoase hemostatice. Cauzele
hemoragiilor sunt destul de multiple si variate. Dereglarea hemostazei poate
să apară in legătură cu deficitul unor componente ale sistemului coagulant,
in urma activarii procesului fibrinolitic, deprimării adeziunii si agregării
plachetare etc.
 Proprietăţile agentului hemostatic ideal
 Deşi proprietăţile unui agent hemostatic ideal variază în funcţie de specialitatea
chirurgicală, ca urmare a diferitor cerinţe, unele caracteristici sunt evaluate ca universale şi
anume:
 Rapide şi eficiente în controlul hemoragiei;
 Capacitatea de a lua contact eficient cu suprafaţa sângerândă;
 Un profil acceptabil de reacţii adverse;
 Uşor de manevrat;
 Simple în preparare;
 Disponibile în multiple forme de livrare corespunzătoare pentru diferite tipuri de sângerări;
 Active şi compatibile cu particularităţile fiziologice ale pacienţilor.
 Conform unor surse , prin participarea activă la cascada de coagulare şi ocolind fazele
enzimatice iniţiale, agenţii hemostatici activi corespund în măsură mai mare criteriilor unui
agent hemostatic ideal. Aceste preparate au un debut rapid de acţiune, oferind o hemostază
în decurs de 10 minute la mulţi pacienţi.
Clasificarea hemostaticelor

 I. Hemostatice cu actiune locală:

1) vasoconstrictoare: epinefrină, norepinefrină;
2) preparate astringente: clorură ferică, sulfat de aluminiu si potasiu, policrezulen;
3) preparate ce actionează ca factori de coagulare si materiale hemostatice:
tromboplastina, trombină, fibrină, gelatină, celuloză oxidata;
4) preparate combinate: tahacomb, beriplast, oxiceladex, alustat, spongia hemostaticã.
Clasificarea hemostaticelor
 I. Hemostatice cu actiune sistemicã:
1) Coagulantele:
a) directe: fibrinogen, concentratele factorilor VIII (factor antihemofilic), XIII,
complexul factorului IX (complexul protrombinic);
b) indirecte: fitomenadionă, menandionă, menandionà sodiu sulfat, menadiol sodiu fosfat,
menadiol sodiu sulfonat;
2) Antifibrinoliticele:
a) sintetice: acid aminocaproic, acid aminometilbenzoic, acid tranexamic;
b) de provenientà animalieră: aprotinină;
3) Agregantele: preparatele calciului, serotonina, carbazocroma;
4) Angioprotectoarele: carbazocromã, rutozid, troxerutinã, etamsilat, acid ascorbic, dobezilat
de calciu, piricarbat;
5) Preparatele de origine vegetală (infuzii si decocturi);
 Clasificarea hemostaticelor

 Hemostatice de origine vegetală:

Majoritatea remediilor vegetale, folosite in calitate de hemostatice, contin substante tanante
(pe bază de tanină), vitamine (C, K, P),uleiuri eterice si unele substante specifice (alcaloizi,
alcool, acizi grași etc.). Mecanismul actiunii lor in hemoragii nu este elucidat pe deplin, insă
ele se folosesc cu succes in hemoragii cronice . Substantele posedă un efect stabilizator asupra
peretelui vascular si micsoreazà permeabilitatea capilarelor, O parte din ele contribuie direct la
procesul de coagulare sanguină.
Exemple de hemostatice vegetale:
Tinctură de cimbru de casă - se administrează oral cîte 1-2 linguri de 6 ori pe zi sau local.
Iarba de coada șoarecelui
Frunza de urzică;
 Utilizarea hemostatielor în parodontologie

 Alegerea materialului hemostatic pentru a stabili o bună sinteză a țesuturilor este extrem de
importantă pentru succesul postoperator. Sinteza de țesut are ca scop menținerea țesuturilor bine
coaptate pentru a accelera procesul de vindecare, a preveni sângerarea și a contribui la formarea și
menținerea cheagului de sânge, evitând astfel infecția la locul intervenției, contaminarea plăgii
chirurgicale și durerea postoperatorie.
Fig.1 Agenții și metodele hemostatice utilizate în Fig.2 Hemostaza în chirurgia parodontală.
parodontologie
 Hemogelatin

Hemogelatin – un burete steril din gelatina de origine animală, insolubil în apă,ușor de

manevrat și care dispare prin resorbție. Rolul rău este de a facilita orpirea sîngerării.
Buretele este de culoare albicioasă, cu porozitate uniformă.
Mecanism de acțiune: o dată saturat cu sînge, produsul accelerează coagularea, fiind
utilizat ca adjuvant în controlul hemoragiei locale. Daca este utilizat corect și în
cantitate corespunzătoare, hemogelatin se resoarbe în decurs de 3-4 săptamîni.
Cantitatea de produs ce trebuie utilizată și resorbția acestuia depind de amploarea
suprafeței care sîngerează și de tipul de țesut pe care este aplicat.
Hemogelatin

 Indicații:
1) Hemogelatin se poate utiliza uscat sau înmuiat în soluție salină, pentru intervenții
chirurgicale, prin simplă aplicare sau exercitînd o ușoară presiune ca un dispozitiv
hemostatic, pentru controlul hemoragiilor capilare, venoase sau arteriale, în cazurile în
care nu pot fi practicate alte proceduri hemostatice clasice ( suturi, comprimări, ligaturi
etc.).
2) Hemogelatin poate fi tăiat la dimensiunile dorite cu o foarfecă sterilă, deoarece nu se
fărîmițează și are o aderență redusă pe cleștii și intrumentele chirurgicale.
 Gelfoam

 Este un burete poropliabil, realizat din gelatină de la nivelul pielii de porc, uscată
şi sterilizată. Modul de acţiune a Gelfoamului nu este pe deplin înţeles, dar, spre
deosebire de colagen, se pare că este legat de formarea unei matrici mecanice care
facilitează coagularea mai mult decât să afecteze mecanismul de formare a
cheagului. Atfel, acest agent poate absorbi de 45 de ori mai mult decât greutatea sa
proprie şi să se extindă la aproximativ 200% din volumul său iniţial. Acest lucru
facilitează concentrarea factorilor de coagulare la locul de sângerare. Gelfoamul se
lichefiază într-o săptămână şi este complet resorbit în 4-6 săptămâni.
Gelatamp

 Gelatamp – un burete de gel cu acțiune hemostatică ce conține 5 % argint coloidal. Asigură

un tratament optim cînd este aplicat pe o plagă cavitară operată și poate fi tăiat pentru a fi
ajust la dimensiunea plăgilor mai mici. Structura poroasă poate absorbi o cantitate de sînge
de cîteva ori mai mare decît propria sa greutate, favorizează agregarea trombocitelor
datorită suprafeței mari și pătrunde în plagă.
Gelatamp

 Odată aplicat acesta previne formarea fisurilor și a cavităților secundare care, fără
utilizarea buretelui Gelatamp, ar putea apărea prin contracția chiagului de sînge și ar putea
fi un izvor de infecție datorită salivei contaminate. Formarea calosului osos nu este
împiedicată în acest mod. Astfel, este evitată vindecarea neadecvată în cazul unor plăgi
cavitare operate mai mari. Gelatamp se menține în plagă și se resoarbe complet după 4
sătămîni. Adăugarea de argint coloidat în burete are efect antimicrobian.
 Celuloza oxidată

 Celuloza oxidată este în prezent comercializată sub denumirea Surgicel® (Johnson &
Johnson). Sub formă uscată, aplicată în alveola dintelui extras, celuloza oxidată în contact
cu sângele devine o masă brună şi adezivă, formând un cheag din săruri ale acidului
polianhidroglucuronic şi hemoglobină. Suprafaţa sa electronegativă accelerează formarea
cheagului, dând fibrinei o matrice valabilă la care aderă.
 Celuloza oxidată

 Avantajele utilizării produselor pe bază de celuloză sunt:

 ușor de manipulat;
 nu se lipesc de instrumente;
 pot fi tăiate în conformitate cu dimensiunile plăgii sângerânde;
 nu provoacă nici iritaţii locale, nici reacţii alergice.
 Aceste produse se supun resorbţiei într-o perioadă care durează de la 7 la 40 de zile. Cu
toate acestea, celuloza oxidată nu se absoarbe precum alte produse. În acest context, câteva
cazuri raportate au indicat că celuloza oxidată poate fi recunoscută în urma reintervenţiilor
chirurgicale.
 ActCel

 este un agent hemostatic topic nou realizat din celuloză tratată şi sterilizată şi disponibil
într-o formă asemănătoare Surgicel-ului deşi este uşor mai friabil. Acest material nu
conţine aditivi chimici, trombină sau colagen şi este hipoalergenic. În contact cu sângele se
măreşte de 3-4 ori faţă de dimensiunea iniţială şi este aproape imediat convertit în gel.
Disoluţia completă a produsului se produce în 1-2 săptămâni. Datorită purităţii şi
degradării sale rapide în produşi finali biocompatibili (glucoză, apă), ActCel® nu afectează
vindecarea plăgii.
 Mecanismele de acţiune a ActCel® -ului sunt multiple, stimulând procesul de coagulare
biochimic prin stimularea agregării plachetare şi fizic prin stabilizarea tridimensională a
cheagului.
 Hemocollagene

 Hemocollagene – Colagen de origine bovină, natural, nedenaturat, uscat prin congelare.

 Hemostaza locală pentru uz dentar în cazul în care controlul sângerării prin ligaturare sau
alte mijloace convenționale este ineficient sau imposibil.
 Acesta este contraindicat la pacienții cu antecedente cunoscute de alergie la colagen de
origină bovină.
Trombina

 Trombina iniţiază efectul trombogenezei, utilizând fibrinogenul

ţesuturilor subiacente ca al doilea component. Trombina converteşte
fibrinogenul nemijlocit în fibrină (fundamentul unui cheag de sânge),
activând concomitent factorul XIII. Acesta din urmă facilitează
împletirea şi stabilizarea filamentelor de fibrină, ceea ce corespunde
fazei de transformare a fibrinei solubile în insolubilă. În afară de aceasta,
trombina stimulează agregarea trombocitelor, care, la rândul său,
conduce la eliberarea factorilor trombocitari, activatori ai sistemului de
coagulare.
Trombina

 Trombina este o proteină enzimatică uscată, sterilă, extrasă din plasma sanguină umană sau
din bovină, sub formă de protrombină, activată artificial de tromboplastină și Ca (include
în preparat).
 Trebuie de menţionat faptul că, prezenţa fibrinogenului circulant este necesară pentru
eficacitatea hemostatică, deoarece trombina îşi exercită acţiunea sa primară prin
interacţiune cu fibrinogenul din sângele pacientului pentru a forma cheagul de fibrină. Prin
urmare, se consideră că insuccesul trombinei de a forma cheagul sangvin are loc la
pacienţii cu afibrinogenemie, o condiţie rar întâlnită (un caz la un milion de oameni).
Trombina
 Luînd în consideraţie neajunsurile metodelor hemostatice tradiţionale, recent este
observată o tendinţă nouă în asigurarea hemostazei prin aplicarea unor tehnici cât mai
puţin traumatizante, minim invazive, care au ca scop micşorarea traumatismului operator.
 Metoda de asigurare a hemostazei postextracţionale dentare prin aplicarea locală a
trombinei umane şi acidului aminocaproic de 5%.
 Soluţia de trombină umană reprezintă un stimulator similar celui „fiziologic” al
trombogenezei locale. Astfel, funcţiile de bază ale trombinei în procesul de hemocoagulare
se rezumă la transformarea fibrinogenului în fibrină cu stimularea concomitentă a
procesului de agregare a trombocitelor. Soluţia de trombină, injectată endoalveolar, iniţiază
efectul trombogenezei, utilizând fibrinogenul ţesuturilor subiacente ca al doilea
component.
Trombina

 Metoda de asigurare a hemostazei locale prin utilizarea trombinei umane şi a acidului

aminocaproic de 5% are următoarele avantaje:
 Este o metodă fiziologică de asigurare a hemostazei postextracţionale dentare;
 Este eficientă la pacienţii cu hemoragie postooperatorie de diversă etiologie;
 Permite de a reduce semnificativ administrarea preparatelor antihemofilice sau a numărului
necesar de hemotransfuzii, astfel micşorând riscul de apariţie a diverselor complicaţii
posttransfuzionale (infecţiilor hemotransmisibile, reacţiilor alergice etc);
 Este minimal invazivă, ce permite formarea cheagului sangvin, favorizând vindecarea
plăgii ;
 În urma utilizării trombinei umane, în alveolă nu rămân produse reziduale sau corpi străini,
care eventual ar putea influenţa vindecarea plăgii postextracţionale dentare;
 Cianoacrilat
 Adezivii cianoacrilat au fost folosiți pe scară largă pentru închiderea rănilor pielii și în mai multe
proceduri chirurgicale care implică pielea, membranele mucoase și diferite țesuturi, inclusiv țesuturile
bucale . Acești adezivi au fost aplicați în cavitatea bucală pentru închiderea lamboului, fixarea grefei
gingivale și acoperirea pulpară. Odată cu apariția unor astfel de adezivi chimici și datorită
interferenței suturilor convenționale în procesul de vindecare a țesuturilor, unii profesioniști au
început să înlocuiască suturile cu adezivi tisulari, în special cianoacrilați, fiind utilizați în mod
obișnuit în sinteza plăgilor chirurgicale .
 Cianoacrilat
 Principalele avantaje ale materialelor bioadezive sunt, în general, atribuite următorilor
factori: compatibilitate ridicată a țesuturilor și timp de înjumătățire lung; prezența
proprietăților hemostatice, analgezice și antibacteriene; potențial ridicat de adezivitate și
biodegradare; capacitatea de a menține poziția/stabilizarea țesuturilor lezate; și să
declanșeze un răspuns inflamator ușor.
Cianoacrilat
 În operațiile parodontale, când grefa gingivală liberă este utilizată pentru a crește gama de
mucoase keratinizate, grosimea țesutului donor și stabilizarea grefei în zona primitoare
sunt vitale pentru a proteja vasele locale împotriva deteriorarii și deshidratării, scăzând
astfel posibilitatea de sângerare, țesut. retracția și, în consecință, contaminarea plăgii
chirurgicale și durerea postoperatorie . Este posibil ca tehnicile care promovează
închiderea plăgii chirurgicale fără suturi, de exemplu, bioadezivii tisulari, să aibă un efect
hemostatic și totuși să scadă sau chiar să prevină retragerea țesuturilor și consecințele sale
negative .
Cionoacrilat
 Cianoacrilatul pare să prezinte efecte analgezice și mai puțină durere atunci când este
aplicat la închiderea plăgii și acoperă zonele donatoare și primitoare, reducând nevoia de
medicație analgezică postoperatorie; si are un efect de vindecare in inchiderea zonei
donatoare pe palat. În plus, poate reduce timpul de sângerare după intervenție chirurgicală
și previne sângerarea târzie în prima săptămână postoperatorie.
 Utilizarea cianoacrilatului individual sau în asociere cu agenți de pansament prezintă
efecte analgezice deoarece pacientul raportează mai puțină durere experimentată atunci
când cianoacrilatul este aplicat pe închiderea și acoperirea plăgii, reducând astfel nevoia de
medicație analgezică postoperatorie. În plus, se observă un efect de vindecare în închiderea
zonei donatoare de la nivelul gurii; precum și pare să prezinte efecte hemostatice, reducând
timpul de sângerare după intervenție chirurgicală și prevenind sângerările tardive în prima
săptămână postoperatorie.
Bibliografie

1. Ghicavîi V. şi al. Farmacoterapia afecţiunilor stomatologice, ediţia a II-a. Revăzută şi

completată. Chişinău: Tipar, 2015. 624 p.
2. Aretha Heitor Veríssimo,Anne Kaline Claudino Ribeiro, Ana Rafaela Luz de Aquino
Martins, Bruno Cesar de Vasconcelos Gurgel, and Ruthineia Diógenes Alves Uchoa Lins ”
Comparative analysis of the hemostatic, analgesic and healing effects of cyanoacrylate on
free gingival graft surgical wounds in donor and recipient areas: a systematic
review” ,2021
3. Zănoagă O., Topalo V. Hemoragia postextracțională dentară la adult. Protocol clinic
național. Chișinău, 2015, 23 p.
4.  Eveline T Engelen, Roger EG Schutgens, Evelien P Mauser‐Bunschoten, Robert JJ van
Es, Karin PM van Galen ” Antifibrinolytic therapy for preventing oral bleeding in people
on anticoagulants undergoing minor oral surgery or dental extractions”, 2018.
Mulțumesc pentru atenție!