BUCUREȘTI 2022

Universitatea Hyperion din București

Facultatea de Științe Exacte și Inginerești
Departamentul de Automatica și Informatică Aplicată

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI

PROIECTAREA ȘI DEZVOLTAREA UNUI SISTEM INTELIGENT DE CONTROL AL

TEMPERATURII PRIN WI-FI
Coordonator Științific:
Lector Univ. Dr. Costescu Adrian
Absolvent:
Dumitrache Andreas-Gianini
 CUPRINS
• Capitolul I. Tema proiectului.
• Capitolul II. Introducere.
• Capitolul III. Sistem inteligent de control al temperaturii prin WI-FI.
• Capitolul IV. Proiectarea si dezvoltarea sistemului inteligent de control al temperaturii prin Wi-FI.
• Capitolul V. Concluzii.
• Capitolul VI. Anexe și bibliografie.
 Tema proiectului

Să se realizeze un sistem inteligent de control al temperaturii într-un mediu supravegheat printr-un

termostat acționat prin tehnologia Wi-Fi cu următoarele caracteristici:
• Acționarea se va realiza printr-un releu cu patru canale sau 2 relee cu câte 2 canale fiecare, unul pentru încălzire altul
pentru răcire;
• Funcția de reglare automată a sistemului este îndeplinită de modulul format din senzorul de temperatură și mini-
computerul Raspberry Pi care își va prelua datele din interfața asigurată cu modulul Arduino;
• Procurarea datelor din mediu este obținută de către senzorul de temperatură DS18B20 și placa de dezvoltare Arduino;
• Date inițiale: Sistemul este alimentat la o tensiune de 5V și o intensitate de 3A având puterea de 15 W;
• Sistemul de control se încadrează în următorii parametrii: Lungimea-85.6 mm, lățimea-56.5mm, grosimea-
11mm(Raspberry PI);
• Capacitatea de lucru: o încăpere cu suprafața de până la 10 m pătrați;
• Elementele tehnico-economice: sistemul nu trebuie să depășească 2000 RON, durata de realizare fiind de până la 3
luni;
• Documentația de execuție și cea tehnologică să fie în concordanță cu standardele în vigoare;
• Preluarea unor elemente teoretice din domeniu și implementarea lor în realizarea practică;
• Se vor evita importurile de completare care sunt sub un cvasiembargou;
 Introducere

Într-o lume din ce în ce mai automatizată, utilajele joacă un rol foarte important în viața oamenilor. Oamenii caută mereu să facă viața mai
ușoară, iar din binecunoscuta roată de temelie a inovației, industria IT crește mult mai rapid decât alte industrii.
Procesul de automatizare oferă o precizie crescută în condiții inițiale, înlocuind majoritatea acțiunilor repetitive. Programul care stă la baza acestor
activități este conceput într-o manieră care permite modificarea acestuia și adaptarea la noile cerințe ale clientului.
O activitate digitalizată este comanda. Sistemele flexibile bazate pe un PLC (controller logic programabil) sunt folosite în locul legăturilor fizice
dintre senzori și alte elemente de execuție. Cum secolul vitezei grăbește orice, este nevoie de un sistem care să răspundă în timp real, comanda
executându-se în momentul în care aceasta este creată. Acesta este unul dintre motivele pentru care această ramură a reprezentat un interes pentru
mine.
Consider că acțiunile făcute în timp real constituie un mare avantaj în procesele tehnologice și sporesc productivitatea în toate domeniile. Comanda
motoarelor făcută de către un operator instruit poate da rezultate imediate și de o calitate superioară. Pentru o programare corectă, este nevoie de o
interfață ușor accesibilă, intuitivă, astfel încât orice operator să poată lucra cu aceasta, luând decizii corecte în orice situație.
Obiectivul acestui proiect este proiectarea unui sistem inteligent de control al temperaturii de la distanță prin wi-fi folosind mini-calculatorul
Raspberry PI. Interfațarea se va face prin intermediul unei aplicații web utilizând Node.js și Java Script. Pe lângă acestea se vor adăuga module
care vor facilita prelucrarea datelor cum ar fi sockets.io, express, p5 și alte asemenea module. De asemenea pentru asigurarea interfeței cu senzorii
și releele folosite vom folosi un modul Arduino, iar pentru încălzirea ori racirea temperaturii ambientale folosim un modul peltier cu radiatoare si 2
ventilatoare.
 RaspBerry Pi 4B
• „The Internet of Things” este o ramură comercială care presupune conectarea diferitelor dispozitive folosind internetul si senzorii. Aceasta conectivitate între
dispozitive sunt rezultatul transpunerii nevoilor umane iar prelucrarea resurselor pentru satisfacerea acestora este datorată abilității de control si configurare a
mașinăriilor.
• Raspberry Pi 4 model B este un mini-calculator, dezvoltat de Raspberry Pi Foundation in Marea Britanie. Este o tehnologie versatila care a fost inițial folosită
pentru uz universitar însă cu timpul a acaparat piața roboticii, fiind folosită pentru a crea o serie largă de proiecte, bazate pe cunoștințe software si hardware. Nu
sunt incluse in pachetul de achiziție pentru aceasta periferice (tastatură sau mouse) însă se pot conecta la aceasta.
• Generațiile de Raspberry Pi au evoluat în ultimii ani, iar în prezent
avem următoarele specificații:
• Procesor Broadcom BCM2711, Quad core Cortex-A72 (ARM v8)
64-bit SoC @ 1.5GHz;
• 1GB, 2GB, 4GB or 8GB LPDDR4-3200 SDRAM în funcție de model
• 2.4 GHz and 5.0 GHz IEEE 802.11ac wireless, Bluetooth 5.0, BLE
Gigabit Ethernet;
• 2 USB 3.0 ports; 2 USB 2.0 ports. Raspberry Pi standard 40 pin
GPIO header( complet compatibil cu plăcile de dezvoltare anterioare);
• 2 × micro-HDMI ports (până la 4kp60);
• 2-lane MIPI DSI display port;
• 2-lane MIPI CSI camera port;
• Slot MicroSD pentru stocare si sistem de operare.
 Arduino

• Arduino este o platformă electronică open-source bazată pe hardware și software ușor de utilizat. Plăcile Arduino sunt capabile să citească
intrările - lumină pe un senzor, un deget pe un buton sau un mesaj pe Twitter - și să le transforme în ieșiri - activarea unui motor, aprinderea unui
LED, publicarea unui mesaj online. Puteți să îi spuneți plăcii dumneavoastră ce să facă trimițând un set de instrucțiuni microcontrolerului de pe
placă. Pentru a face acest lucru, utilizați limbajul de programare Arduino (bazat pe Wiring) și software-ul Arduino (IDE), bazat pe Processing.
• De-a lungul anilor, Arduino a fost creierul a mii de proiecte, de la obiecte de zi cu zi până la instrumente științifice complexe. O comunitate
mondială de creatori - studenți, pasionați, artiști, programatori și profesioniști - s-a adunat în jurul acestei platforme open-source, iar contribuțiile
lor au însumat o cantitate incredibilă de cunoștințe accesibile, care pot fi de mare ajutor atât pentru începători, cât și pentru experți.
• Arduino a luat naștere la Institutul de Interaction Design Ivrea ca un instrument ușor pentru realizarea rapidă de prototipuri, destinat studenților
fără cunoștințe de electronică și programare. Imediat ce a ajuns la o comunitate mai largă, placa Arduino a început să se schimbe pentru a se
adapta la noi nevoi și provocări, diferențiindu-și oferta de la simple plăci pe 8 biți la produse pentru aplicații IoT, ușor de purtat, imprimare 3D și
medii încorporate.

Arduino Uno este o placă de microcontroler bazată pe ATmega328P. Are 14 pini de

intrare/ieșire digitală (dintre care 6 pot fi utilizați ca ieșiri PWM), 6 intrări analogice, un
rezonator ceramic de 16 MHz (CSTCE16M0V53-R0), o conexiune USB, o mufă de
alimentare, un header ICSP și un buton de resetare. Acesta conține tot ce este necesar pentru
a susține microcontrolerul; pentru a începe, este suficient să îl conectăm la un computer cu
un cablu USB sau să îl alimentăm cu un adaptor AC-to-DC sau cu o baterie. Putem să ne
jucăm cu Uno fără să ne îngrijorăm prea mult că vom face ceva greșit, în cel mai rău caz
putem înlocui cipul pentru câțiva dolari și să o luăm de la capăt."Uno" înseamnă unu în
italiană și a fost ales pentru a marca lansarea software-ului Arduino (IDE) 1.0. Placa Uno și
versiunea 1.0 a Arduino Software (IDE) au fost versiunile de referință ale Arduino, care
acum au evoluat către versiuni mai noi. Placa Uno este prima dintr-o serie de plăci USB
Arduino și modelul de referință pentru platforma Arduino; pentru o listă extinsă de plăci
actuale, trecute sau depășite, consultați indexul de plăci Arduino.
 Senzorul de temperatura DS19B20
• Senzorul de temperatură DS18B20 este unul de înaltă performanță ce poate da rezultatul cu o precizie de până la 12 biți. De
asemenea, nu are nevoie decât de o conexiuni pentru comunicații.
• Puterea necesara este foarte mică, având nevoie de doar 1.5mA maxim. De asemenea, un avantaj îl oferă faptul că își poate
lua tensiunea de funcționare de pe linia de comunicație.
• Modulul se poate alimenta cu tensiune între 3 – 5.5 V și consumă 1.5mA. Comunică printr-un singur fir, printr-un protocol
de tip one-wire (protocol înrudit cu TWI), dispune de o memorie ROM de 64 biti și are o precizie de ±0.5°C pentru
temperaturi între -10°C și +85°C, dar poate masura temperaturi în intervalul - 55°C până la 125°C. Senzorul este construit
din joncțiuni de semiconductor P-N ce permit trecerea curentului dependent de temperatură. Astfel este generat un semnal
analogic.
• Datele sunt oferite în mod digital, modulul făcând automat conversia cu o rezoluție de la 9 la 12 biți, cu timp de conversie
de 750ms la 12 biți.

Caracteristici tehnice:
Tensiune: 3V - 5.5V (poate fi alimentat și din conexiunea de comunicație);
Curent: 1.5mA;
Interfață de comunicație 1 Wire;
Memorie ROM de 64biti.
Intervalul de temperatură măsurat: de la - 55°C pana la 125°C;
Precizie: ±0.5°C pentru temperaturi intre -10°C și +85°C;
Rezoluție de la 9 la 12 biți, cu timp de conversie de 750ms la 12 biți.
Dimensiuni: 21 x 10 mm.
 Modul cu 2 relee

• Releele sunt componente extrem de versatile, care sunt la fel de eficiente în circuitele complexe ca și în cele simple. Ele pot fi utilizate în locul altor forme de
comutatoare sau pot fi proiectate special pe baza unor factori precum amperajul necesar. Una dintre cele mai frecvente situații care necesită utilizarea unui releu
apare atunci când o aplicație trebuie să treacă de la curent mare la curent redus (sau invers) în același circuit. Releele oferă amplificarea necesară pentru a
converti un curent mic într-unul mai mare.
• Releele nu se limitează la transformarea intrărilor unice în ieșiri unice în puncte unice ale circuitului. În alte aplicații, un singur releu poate activa mai multe
circuite, permițând unei intrări să inițieze multe alte efecte.
• Releele nu se limitează la transformarea intrărilor unice în ieșiri unice în puncte unice ale circuitului. În alte aplicații, un singur releu poate activa mai multe
circuite, permițând unei intrări să inițieze multe alte efecte.

Caracteristici tehnice:
Tensiune: 250 V AC sau 30 V DC;
Curent: 10 A (MAX);
Fiecare releu este comandat separat de câte un optocuplor;
Tensiune de alimentare necesară funcționării optocuploarelor este
de 5 V;
Curent necesar pentru control: 5 mA.
Dimensiuni: 3.5 cm x 5 cm x 1.5 cm;
Modulul este echipat cu 2 relee controlate individual. Acest modul
poate fi utilizat împreună cu un Arduino Uno sau de orice altă placă
de dezvoltare care dispune de 2 pini digitali și un pin VCC de 5 V.
Produsul este util în multe proiecte de electronică în care trebuie să
controlăm diferite dispozitive care se alimentează cu o tensiune
maximă de 250 V AC sau 30 V DC.
 Modulul Peltier

• Răcirea termoelectrică utilizează efectul Peltier pentru a crea un flux de căldură la joncțiunea a două tipuri diferite de materiale. Un răcitor Peltier, un încălzitor sau
o pompă de căldură termoelectrică este o pompă de căldură activă în stare solidă care transferă căldura de pe o parte pe cealaltă a dispozitivului, cu consum de
energie electrică, în funcție de direcția curentului. Un astfel de instrument se mai numește dispozitiv Peltier, pompă de căldură Peltier, frigider în stare solidă sau
răcitor termoelectric (TEC) și, ocazional, baterie termoelectrică.
• Acesta poate fi utilizat fie pentru încălzire, fie pentru răcire, deși, în practică, principala aplicație este răcirea. De asemenea, poate fi utilizat ca un regulator de
temperatură care fie încălzește, fie răcește.Această tehnologie este mult mai puțin aplicată la refrigerare decât este refrigerarea prin compresie de vapori.
Principalele avantaje ale unui răcitor Peltier în comparație cu un frigider cu compresie de vapori sunt lipsa pieselor mobile sau a lichidului în circulație, durata de
viață foarte lungă, invulnerabilitatea la scurgeri, dimensiunile reduse și forma flexibilă. Principalele sale dezavantaje sunt costul ridicat pentru o capacitate de răcire
dată și eficiența energetică slabă (un coeficient de performanță scăzut sau COP). Mulți cercetători și companii încearcă să dezvolte răcitoare Peltier care să fie
ieftine și eficiente.
• Răcitoarele termoelectrice funcționează prin efectul Peltier (unul dintre cele trei fenomene care alcătuiesc efectul termoelectric). Dispozitivul are două părți, iar
atunci când un curent electric de curent continuu trece prin dispozitiv, acesta aduce căldura dintr-o parte în cealaltă, astfel încât o parte se răcește, în timp ce cealaltă
se încălzește. Partea "fierbinte" este atașată la un radiator, astfel încât să rămână la temperatura ambiantă, în timp ce partea rece coboară sub temperatura camerei. În
aplicații speciale, mai multe răcitoare pot fi montate în cascadă sau etapizate împreună pentru a obține o temperatură mai scăzută, dar eficiența generală (COP)
scade semnificativ. COP maxim al oricărui ciclu de refrigerare este limitat în cele din urmă de diferența dintre temperatura dorită (partea rece) și temperatura
ambiantă (partea caldă) (temperatura radiatorului). Cu cât diferența de temperatură (delta) este mai mare, cu atât COP maxim teoretic este mai mic.
Schema bloc a sistemului
Schema electrică a Raspberry Pi 4B
 Modul de funcționare al sistemului
Principiul de funcționare va fi demonstrat prin intermediul efectului termoelectric care reprezinta conversia diferențelor de temperatură în
energie electrică și vice versa printr-un termocuplu. Modulul Peltier care este un dispozitiv termoelectric creeaza un voltaj atunci când avem o
diferență de temperatură pe fiecare parte dar nu asta ne interesează acum deorece ne vom folosi de celălalt principiu care spune că atunci cand
trece un curent prin termocuplu se efectuază un transfer al căldurii dintr-o parte în alta și astfel vom răci încăperea pentru demonstrație.
În primul rând, pentru a putea numi acest sistem unul inteligent avem nevoie de automatizare si de control. Obținem aceste 2 lucruri prin
intermediul a alte 2 module. Raspberry Pi și Arduino. În primă fază avem Raspberry Pi care va fi folosit ca și interfață web. Pe Raspberry Pi avem
aplicația prin care putem comanda tot sistemul și aici ni se prezintă date și statistici în timp real preluate din mediul de demonstrație.
Mini-computerul Raspberry Pi, pe care rulăm sistemul de operare Raspberry OS este folosit ca și server de aplicație deoarece are un modul
wi-fi performant și eficient energetic prin care ne putem conecta de pe oricare alt dispozitiv de la disanță și să configurăm temperatura dorită în
mediul ales.
De microcontrolerul Arduino ne folosim pentru a conecta senzoruii de temperatură și releele de la mediul de test la Raspberry. Pe arduino
configurăm prin intermediul unui laptop senzorii și modul de operare al acestora, iar microcontrolerul primeste comezi din aplicația ce ruleaza pe
Raspberry Pi prin intermediul pinilor GPIO. Așadar să luăm ca și referință temperatura de 22 de grade celsius. Dacă temperatura ambientală este
diferită de această valoare, unul dintre relee primește o tensiune, iar acesta declanșeză modulul peltier pentru răcire sau pentru încălzire. Pe
modulul Peltier avem montate radiatoare și ventilatoare pe ambele părți. Putem controla partea care se racește prin inversarea polarizării
elemenților. Senzorii vor sesiza schimbarea temperaturii și vor trimite în consecință date către Arduino care acesta mai departe trimite către
aplicația noastră de pe Raspberry PI și care decide ce se întâmplă mai departe, adică oprirea sistemului sau doar întreținerea temperaturii.
 Concluzii

Acest sistem inteligent de control al temperaturii de la distanță este unul de dimensiuni reduse și cu versatilitate foarte mare, poate fi
adaptat și integrat cu majoritatea sistemelor deja existente spre exemplu, o miniseră inteligentă, un frigider portabil de dimensiuni reduse, chiar și
o casă inteligentă dacă modificăm dispozitivul cu care efectuăm răcirea și încălzirea.
În starea actuală sistemul este unul cu costuri reduse și ușor de implementat într-o fabrică ori putem înlocui termostatul existent al unei
case. Termostatele actuale comerciate în magazinele de specialitate sunt scumpe și majoritatea nu pot fi controlate atunci când nu te aflii lângă
dispozitivul de comandă. Sistemul prezentat de mine poate prelua controlul unității de aer condiționat și a unei centrale termice. Principul de
funcționare fiind același.
 Bibliografie
• Industrial use of the Raspberry Pi , Online: https://www.raspberrypi.org/documentation/hardware/industrial/README.md
• Schematice Raspberry Pi, Online: https://datasheets.raspberrypi.com/rpi4/raspberry-pi-4-reduced-schematics.pdf
• Node.JS și Raspberry PI, Online: https://www.w3schools.com/nodejs/nodejs_raspberrypi.asp
• Procesorul BCM2711, Online: https://datasheets.raspberrypi.com/bcm2711/bcm2711-peripherals.pdf