ROLUL ASISTENTULUI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER

GASTRIC

COORDONATOR:ȘOT SABINA, PROF. GRAD DIDACTIC II

 
 
 
ABSOLVENT:SILAGHI EMILIA LARISA
 DEFINIȚIE

Ulcerul este o boală caracterizată prin

apariția unor ulcerații la nivelul mucoasei
esofagiene, al stomacului și duodenului sau
ansa anastomotică a stomacului operat,
străbătând mucoasa și depășind muscularis
mucosa. Clinic se manifestă prin sindrom
ulceros, boala interesând întreg organismul.
 ETIOLOGIE

În apariția ulcerului un rol deosebit îl joacă factorii ulcerogenetici reprezentați de:

 factori de mediu: factori alimentari, factori medicamentoși, stresul, fumatul, consumul de
acool;
 factori genetici;
 unele boli organice și sistemice: sindromul Zollinger-Ellison, ciroza hepatică, mastocitoza
sistemică, obstrucții duodenale și rezecții întinse ale intestinului subțire, boli pulmonare cronice,
insufiența renală, boli cardiace;
 ruperea echilibrului fiziopatologic între factorii de agresiune (hipersecreția de acid
clorhidric, hipersecreția de pepsină, Helicobacter pylori, refluxul duodeno-gastric) și factorii
deapărare a mucoasei (factori preepiteliali, factori epiteliali, factori postepiteliali).
SIMPTOMATOLOGIE

Simptomul cel mai constant și care în mod obișnuit

îl determină pe bolnav să se prezinte la medic, este
durerea. Aceasta are o localizare epigastrică, este
intensă, se însoțește de o senzație de arsură și
deseori iradiază în spate.
Durerile apar în perioade de 1-3 săptămâni, separate
prin perioade de liniște, în care bolnavul nu se
plânge de dureri, chiar dacă nu respectă regimul
alimentar. De cele mai multe ori, perioadele
dureroase apar în cursul toamnei sau al primăverii
(periodicitate sezonieră), însă pot apărea și în alte
sezoane.
 Uneori, durerea apare imediat după masă (durere precoce), ca în ulcerele
localizate juxtacardinal sau pe mica curbură gastrică; pe măsură ce ulcerul
devine cronic și apar leziunile de perigastrită, durerea devine aproape
permanentă, periodicitatea și ritmul orar având tendința să fie mai puțin marcate.

Senzația de arsură retrosternală (pirozis) este un semn des întâlnit, care

uneori înlocuiește durerea și are un caracter ritmic și periodic. De asemenea, mai
pot apărea eructații acide, gust acru sau amar în gură.
 Vărsăturile, când apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, după localizarea
ulcerului, ele fiind determinate de mese mai copioase, de abateri de la dietă, de consumul de
băuturi alcoolice. Vărsăturile conțin alimente, sunt abundente și au miros acid; uneori,
bolnavul vomită doar suc gastric pur.
Pofta de mâncare este normală sau crescută. Dacă bolnavul scade în greutate în perioadele
dureroase și se spune că nu mănâncă, aceasta nu se întâmplă prin pierderea apetitului, ci prin
frica de a mânca, pentru a nu avea dureri.
Examenul obiectiv arată de obicei o stare generală bună; uneori bolnavul apare slăbit;
poate să fie mai neliniștit, să aibă tulburări de somn.
 DIAGNOSTICUL POZITIV

În majoritatea cazurilor, supoziția de ulcer gastric se face plecând de la simptomatologia

clinică iar confirmarea ulcerului este dată de explorările paraclinice.
Diagnosticul paraclinic în ulcerul gastric se bazează pe:
- examenul endoscopic
- examenul radiologic
- evidențierea infecției cu Helicobacter pylori
- explorarea secreției gastrice și determinarea gastrinemiei
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

Diagnosticul diferențial al ulcerului gastric se face cu:

 Gastrita acută și cronică
 Pancreatitele cronice
 Colecistopatii litiazice şi nelitiazice
 Cancer gastric
 Hernia gastrică transhiatală sau esofagita de reflux
 Colica renală, colica intestinală, colica biliară
 Sindromul Zollinger-Ellison
 EVOLUȚIE, COMPLICAȚII, PROGNOSTIC

Față de acum 20-30 de ani, evoluția ulcerului gastric este mult ameliorată. O dată cu
apariția noilor antisecretorii deosebit de potente evoluția ulcerului este cel mai adesea
favorabilă, complicațiile s-au redus mult, iar cazurile ce necesită operație sunt relativ rare.
Complicațiile posibile ale bolii ulceroase sunt: hemoragia digestivă superioară (este cea
mai frecventă complicație ~15%), perforația ulceroasă cu apariția abdomenului acut, stenoza
pilorică (relativ rară după introducerea terapiei de tip modern), malignizarea ulcerului.
Prognosticul ulcerului gastric s-a ameliorat mult în ultimele decenii și mai ales în ultimele
două decenii, când, printr-o terapie de eradicare corectă a HP, riscul de recidivă ulceroasă
scade sub 10% pe an. Mortalitatea în boala ulceroasă este crescută la pacienții de peste 75-80
de ani, cu HDS.
 TRATAMENT

 Tratamentul variaza in functie de gravitatea leziunilor gastrice si urmareste in primul rand eliminarea
factorilor care favorizeaza degradarea mucusului gastric
 Tratamentul medicamentos consta in antiacide (Gelusil,Almagel,Dicarbocalm,Calmogastrin )
antognostici(Ranitidina,Famostidina), anticolinergice (Pirenzepina),protectoare ale
mucoasei(Enprostil,Riboprostil)); daca ulcerul este urmarea infectiei cu Helicobacter pylori se folosesc
antibiotice specifice(Amoxacilina,Tretraciclina,Claritramicina)
 Regimul igieno-dietetic care consta in repaus,interzicerea bauturilor alcoolice si gazoase ,si a
alimentelor iritante,respectarea meselor la ore regulate cu alimente care reduc secretile si neutralizeaza
aciditatea;repararea danturii pt.o masticatie corectă ,renuntarea pe cat posibil la medicamente
ulcerogene cum este Aspirina,Corticoizii
 TRATAMENT

Tratamentul endoscopic adreseaza unor complicatii ale bolilor ulceroase:hemostaza

endoscopica a ulcerelor hemoragice ,dilatare endoscopica a stenozelor pilorice
Tratamentul chirurgical acesta se foloseste in cazul ranilor gastrice profunde care
sangereaza abundent ,recidiveaza fregvent sau prezinta risc crescut de perforare sau
malignizare,procedura impune eliminarea zonei afectate din sacul gastric
Tratamentul hidromineral se face numai in perioadele de alcamie ale bolii recomandandu-se
cure la ape ce scad aciditatea si secretia
 CONCLUZII

Ulcerul gastric reprezintă unul din cele mai importante domenii ale patologiei digestive, atât pentru frecvența sa, cât și prin
caracterul ubicuitar, la toate popoarele lumii și prin gravitatea complicațiilor ce-l însoțesc.
Datorită consecințelor sale economice și sociale, ulcerul gastric reprezintă un adevărat handicap pentru subiectul bolnav și o
sursă importantă de cheltuieli pentru colectivitate, afectată în același timp și de perioadele relativ lungi de incapacitate
temporară de muncă a celor bolnavi.
Impactul fizic și psihic al acestei boli, precum și necesitatea formării unor deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor,
m-au determinat să analizez, să studiez și să aprofundez cunoștințele legate de aceasta, pentru o mai bună educare a bolnavilor
aflați în cercul de prieteni și nu numai, cât și pentru a contrubui pe cât posibil la profilaxia acetei afecțiuni.
Pentru profilaxia bolii și a recidivelor, trebuie să se țină seama de toate acele cauze care participă la apariția acesteia. În
general, prin evitarea traumelor psihice și printr-un mod de viață mai igienic, fără excese și printr-un regim alimentar din care
trebuie evitat orice abuz, se poate adeseori preveni boala ulceroasă.