Aceasta 

ilustrează modul de folosire a limbajului pentru a exprima Concentrata asupra reflectării stării sufletești a emițătorului de mesaj, ea are
o realitate, o interpretare personală, o imagine, o părere sau o tendința sa producă impresia unei anumite emoții, fie adevărate, fie simulate.
idée, aşa cum Stratul pur emotiv al limbajului este reprezentat mai ales de interjecții, precum si
o percepe emiţătorul. Funcţia referenţială transmite informatii despre l prin sunete cu valori asemănătoare in cuprinsul cuvintelor sau altor unități de
umea reală sau imaginară, trimite la context şi stabileşte referentul. Ea  1. Funcția limbaj (sintagme, propoziții si fraze) O simpla interjecție (ah!) poate provoca,
poate fi denotativă sau cognitivă, având în vedere informarea,  emotiva printr-o variatie de intonatie, o mare diversitate de efecte: bucurie,
contextul lingvistic şi extralingvistic (social, cultural,) = emițător durere, admiratie, uimire, mila, surpriza, etc.
al comunicării.  Este orientata predominant catre sensul exact
al mesajului. Ea se distinge în cadrul ling­
vistic prin valoarea pur notionala, referentiala a cuvintelor.   6. Funcția 2. Funcția
Infor­mea­za despre ceva  sau cineva, despre o a treia  referenta = conotativa= Servește la incitarea acestuia la acțiune/respectiv la
persoana. context receptor încetarea acțiunii prin ordine,
îndemnuri, rugăminți, interdicții, etc. Prin
Este concentrata asupra mesajului artistic transmis acesta funcție se urmărește un anumit răspuns de la
receptor. Funcția conotativă se concentrează pe strategia
de emitator si constituie functia predominanta a artei Limbaj si lingvistică a contactării receptorului, bazată pe mărci ale
verbale. Ea nu apare izolata intr-un text, ci se combina cu
celelalte functii, prin care  limbajul se Funcțiile Limbajului vocativului (la substantive, pronume,
 orientează spre sine, spre propria organizare. Limbajul p numerale şi adjective) și imperativului (mod verbal
oetic pune accentul pe modul cum personal), de propoziții imperative, exclamative,
se spune, cum se vorbeşte, spre deosebire de limbajul  5. Funcția 3. Funcția afirmative și negative. Construcția mesajului este la
poetica = Metalingvistica modul imperativ prin excelență.
 ştiinţific,
mesaj = cod
care pune accentul pe ce se spune. Funcţia poetică presu
pune modul în care este concentrat mesajul poetic de
la emiţător spre receptor şi constituie funcţia esenţială a 
artei verbale. 4. Funcția Are în vedere înțelegerea corectă și completă a mesajului. Ea
fatica = canal presupune intervenții prin care se verifică folosirea și înțelegerea
Ea serveşte la stabilirea relaţiei de comunicare şi la cultivarea interesului pentru ac cuvintelor, a sensului lor, a implicațiilor colaterale ale semnelor din
easta până la încheierea mesajului, prin verificarea funcţionării optime cod. Este necesar să se atragă atenţia asupra codului utilizat,
a circuitului.  La nivelul contactului social funcţia fatică asigură comunicarea de suc fie prin gesturi, fie în perifraze explicative
ces prin amprenta lingvistică degajată.Este preocupata de mentinerea contactului  (explicaţii de genul glumesc, desigur). Funcţia metalingvistică are în 
de comunicare prin formule ca : "Alo, ma auzi?", vedere  codul in care se
"Ma întelegi bine?", prin dialoguri care repeta mereu aceeasi idee. Mesajul servest exprima interlocutorii, modul în care funcţionarea nivelurilor limbii
e la stabilirea comunicarii, la prelungirea sau la întreruperea ei, el con­tro­ (morfologic, sintactic, lexico-
leaza cum functioneaza canalul si circuitul, atrage atentia interlocutorului sau confi semantic etc.) favorizează şi facilitează comunicarea. 
rma faptul ca acesta ramâne în continuare atent. ("Ascultati?")   Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia
 metalingvistică a comunicarii