OLIMPIADA NATIONALĂ "TINERII DEZBAT"

- ETAPA NAȚIONALĂ: 9-14 IUNIE 2018, PIATRA NEAMȚ –

 
Discursurile Sumative/Conclusive (Reply Speeches)

Simona Mazilu 
Profesor Colegiul Național "Mihai Viteazul" Ploiești, trainer ARGO
1. Lucruri de bază:

• Discursuri de 3 minute la sfârșitul unei dezbateri

• Se desfășoară în ordine inversă (negatori și apoi afirmatori)
• Susținute fie de vorbitorul 1, fie de vorbitorul 2
• Sunt un rezumat al dezbaterii și al motivului pentru care echipa ta a
caștigat
• Sunt abordări reflexive, la timpul trecut, și sună obiectiv.
 2. Scopul discursurilor:

• Nu seamănă cu nici un alt discurs din cadrul dezbaterii

• Despre de ce echipa ta a caștigat, și nu de ce echipa ta are dreptate (o
diferența subtiă)
• Un arbitraj părtinitor/în favoarea echipei tale
3. Structura
• Ai doar 3 minute la dispoziție, deci structura este vitală
• Structura unui discurs sumativ este similară cu structura unui discurs de arbitraj. Vorbitorul ar trebui
să încerce să conceptualizeze întreaga dezbatere în termeni de probleme sau întrebări (de obicei
trei), și să arate cum echipa sa a prevalat pe fiecare dintre aceste probleme
• Nu merge prea în adâncime cu argumentele
• Introducere minimală
• Nu exista o rețetă prescrisă pentru un discurs sumativ bun, ci doar modalități de abordare mai puțin
bune sau mai putin reușite
• De obicei cuprinde 2-3 teme majore, chestiuni sau arii de conflict (areas of clash)
• Nu refolosiți pur și simplu temele vorbitorului vostru 3 – aceste discursuri au nevoie sa fie mai
cuprinzatoare, să folosească o perspectivă globală/să ofere o privire de ansamblu asupra
chestiunilor majore ale dezbaterii
4. Despre ce să vorbești:
• E nevoie să oferi o viziune holistică asupra dezbaterii
• De obicei, o folosești:
- Fie să recâștigi argumente/aspecte/puncte pe care le-ați pierdut;
- Fie să accentuezi importanța argumentelor, chestiunilor sau punctelor
caștigate
• Caută aspectele în care echipă oponentă a eșuat clar/punctele lor slabe evidente :
- Contradicții/schimbări în abordare cazului propriu sau devieri de la linia
proprie de argumentare;
- Lipsa de ripostă/contra-argumentare sau absența analizei
5. Maniera/Modul de abordare:
• Foarte calmă/calm, foarte reflexivă/reflexiv
• Ține minte: dezbaterea s-a terminat, și tu doar ne spui de ce voi sunteți
mai buni decât ei…Nu e nevoie de ‘gheare’.
• Utilizează timpul trecut.
6.Blocul Negator (Negative Block):
Echipa negatoare are parte de 8 minute
nîntrerupte…
Echipa negatoare ar trebui să profite de acest lucru
• Nu face rezumatul discursului negator de 3.
Este o pierdere de timp…
• Ocupă-te în forța de aspectele cheie la nivel de
3, recâștigă de partea ta punctele pierdute de
echipa ta, impinge punctele câștigate mai
departe și dă-le tot tu replica finală
memorabilă.
Echipa afirmatoare ar trebui să se
pregătească pentru asta.
• Rezumatul discursului afirmator 3 este cu
adevarat important acum
• Nu ataca discursul negator 3 sau discursul
sumativ negator, ci urmarește cu atenție
chestiunile/aspectele/punctele pe care ei le-au
recâștigat – de acestea trebuie să te ocupi!
7. Ce să nu faci:
• Sa ataci/ripostezi
• Să aduci material nou
• Să te comporți de parca ai crede că ești mai important decât toți, că nimeni nu
mai este ca tine
• Să repeți ce a spus vorbitorul vostru 3
• Să utilizezi formulări simpliste de genul “ ei au spus, noi am spus.” În general,
nu te referi la propria situație că " noi " sau " echipa noastră ".
Convențional, ar trebui să se vorbească la persoana a treia, folosindu-se
termeni imparțiali, cum ar fi "Echipa Guvernului/Afirmatoare” a câștigat
această chestiune ". "Echipa Opoziției/Negatoare”a oferit două răspunsuri, dintre
care niciunul nu fost adecvat."
Caracteristici ale unui discurs sumativ/conclusiv bun
• 1.Claritatea .
Obiectivul tău este de a arăta într-o manieră cuprinzătoare că echipa ta a caștigat. Ca
atare, ar trebui să fie clar că dai o relatare completă a dezbaterii. Pentru a face acest
lucru, ar trebui să semnalizezi/signpost clar atunci când te deplasezi între aspectele
menționate, și, având în vedere intervalul scurt, arată succint de ce echipa ta a
prevalat pe fiecare dintre punctele de conflict în dezbatere .
• De exemplu, imaginați-vă că trebuie să suțineți moțiunea “Ar trebui să recunoaștem dreptul tuturor
statelor la o intervenție umanitară în cazuri de încălcare a drepturilor omului”. Ați putea structura
prima chestiune a discursului sumativ astfel: în primul rând problema în discuție a fost dacă
Occidentul ar trebui să intervină în caz de încălcare a drepturilor omului sau nu, în principiu. Au
fost trei puncte de dispută între echipe aici . Echipa afirmatoare a prevalat față de oricare dintre
ele.
a. În primul rând, este datoria morală a Occidentului față de țările în curs de dezvoltare pentru a
interveni în cazurile de încălcare a drepturilor omului?
Echipa Afirmatoare v-a spus că normele care reglementează relațiile dintre state au fost
( 1 ) impuse de națiunile occidentale puternice și
( 2 ) ele crează în mod previzibil prejudicii persoanelor din țările în curs de dezvoltare.
Ele fac acest lucru prin, în primul rând, acordarea de legitimitate internațională oricărui grup care
menține o preponderență de forță într-o zonă teritorială, indiferent de calitatea normativă a grupului în
cauză. Acestor grupuri li se permite apoi să împrumute bani în numele populațiilor pe care nu le
reprezintă în mod legitim, să extragă și să vândă resursele naturale ale acestor state. Aceasta fortifică în
mod previzibil poziția acestor regimuri.
Occidentul este responsabil pentru această structură, așa că are obligația morală de a remedia daunele pe
care le-a provocat oamenilor din țările în curs de dezvoltare. Singura modalitate posibilă de a oferi
recompensă este de a elimina regimurile în cauză.
Negatorii au oferit două răspunsuri:
În primul rând, Occidentul nu este direct responsabil de aceste încălcări ale drepturilor
omului și , prin urmare, nu are nici o obligație de a oferi recompensă .
Afirmatorii, însă, au răspuns bine la această ripostă, arătând că nu e nevoie să se stabilească
responsabilitatea directă pentru a se impune o datorie morala. Numai că ( 1 ), de fapt,
condițiile în care se comit acese abuzuri sunt create și susținute de națiunile occidentale și
( 2 ), în multe cazuri, a fost acordat sprijin activ pentru regimurile în cauză pentru propriile
scopuri.
Occidentul este, prin urmare responsabil pentru că face posibile aceste crime în primul rând, și
pentru oferirea de stimulente pentru ca aceste crime să continue. De aici rezultă, prin urmare,
datoria .
b. În al doilea rând, Națiunile Unite nu ar pune în aplicare această politică, din cauza certurilor
dintre diferitele națiuni.
Afirmatorii din nou au răspuns ferm, observând că probabilitatea redusă ca Națiunile Unite să pună în
aplicare o politică de intervenție umanitară obligatorie nu duce în mod automat la concluzia că nu ar
trebui să se faca acest lucru.
• Al doilea punct de dispută a fost cu privire la permisibilitatea pentru națiunile occidentale de a
utiliza armatele lor, în cazul în care aceasta nu este în interesul național direct al cetățenilor acelor
națiuni occidentale. Afirmatorii au susținut , etc ...
2. Abordarea/Maniera contrastivă.
Cei mai mulți debateri tind să fie relativ agresivi atunci când vorbesc. Nu sunt probleme aici, dar este o
idee bună să imbini modalitați/stiluri atunci când dai un discurs conclusiv. Având în vedere că ai
dat deja un discurs în cadrul dezbaterii, schimbarea de manieră este o strategie bună de a te asigura
că nu plictisești publicul.
Este, de asemenea, o recunoaștere importantă a rolului diferit pe care-l are un discurs sumativ.
Discursurile conclusive sunt un exercițiu mai reflexiv, care urmărește să demonstreze, luând în
considerare tot ce s-a spus, ca o persoană rezonabilă (de exemplu, arbitrul dvs.) ar trebui să fi fost
convinsă de partea ta a dezbaterii.
Adoptarea unui mod mai circumspect este pur și simplu o recunoaștere a rolului deosebit al acestor
discursuri în contextul mai larg al dezbaterii. Ele pot fi, de asemenea, o șansă de a fi un pic mai
distractiv sau creativ, cu condiția să nu te abați de la obiectivele generale.
Folosește retorica și formulările echipei tale, atunci când descrii probleme și ciocniri,
dar asigură-te că problemele pe care le ridici nu sunt la fel ca cele ale vorbitorului 3.
3. Meta – analiză.
A arata că ați câștigat toate punctele de conflict/clash este obiectivul principal al unui discurs
conclusiv bun. Cu toate acestea, un discurs sumativ este și o oportunitate de a demonstra calitatea
materialului adus de echipa ta.
Nu numai că a fost cel mai convingător, dar a fost totodată și cel mai sofisticat /relevant / important/.
Un pic de meta - analiză, atunci (de exemplu, de ce materialul vostru a prevalat nu numai în acest caz, dar în
contextul mai larg al dezbaterii, a fost deosebit de semnificativ ), nu este o idee rea.
 Caracteristici ale unui discurs sumativ
prost/slab/nereușit
4. Retorică umflată/bombastică. Norma este să fii mai reținut atunci când dai discursul conclusiv
daca vrei ca arbitrul sa te ia în serios
5. Mințitul în legătură cu materialul tău sau al adversarilor. Arbitrii(în sens larg ) nu sunt proști!
Vor ști dacă distorsionezi sau misreprezinți partea ta sau a echipei oponente și te vor penaliza probabil
pentru acest lucru. Dacă reușești în manipularea cazului lor și un arbitru te crede, asta echivalează, de
fapt, cu înșelăciunea, pentru că refuzi în mod nedrept să iei în considerare greutatea unui punct pe care
echipa oponenăa l-a lansat în mod legitim.
 Caracteristici ale unui discurs sumativ
prost/slab/nereușit
6. Concesii făcute echipei oponente
7. Introducerea de material nou/substantive/constructive sau de respingere/rebuttal.
Scopul unui discurs conclusiv/sumativ este de a trece în revistă dezbaterea și de a arata de ce echipa ta
a câștigat ariile de conflict/points of clash care au fost generate pe parcurs.
Arbitrii examinează porțiunea ta de fond/”substantive”. Ca atare, dacă prezinți un material nou într-un
discurs sumativ, iți evidențiezi practic caracterul inadecvat al răspunsurilor anterioare și al cazului
propriu, așa cum a fost el prezentat.
Material alcătuit de Profesor Simona-Anca Mazilu,
Colegiul Național “Mihai Viteazul”, Ploiești,
Trainer ARGO