ȘCOALA POSTLICEALA SANITARĂ

CENTRUL DE STUDII EUROPEAN PIATRA NEAMȚ

DISCIPLINA EDUCATIE PENTRU SANATATE

PROFESOR: PRICOP ELISABETA
ELEV: TOMA ANA
TOMA OCTAV C-TIN
BALUTA MARIANA
NISTOR AFRODITA CECILIA
DANDU MARIANA-CRISTIANA
ONU ANDREEA SORANA
CORDONEANU LOREDANA
ANUL I
GRUPA AMG 1 A

ALIMENTATIA, FACTORI IMPORTANTI PENTRU O VIATA

SANATOASA
• Ce inseamna stil de viata sanatos
• Multi dintre noi asociem stilul de viata sanatos cu slabitul si dietele. Organizatia
Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste sanatatea ca fiind o “stare de bunastare
fizica, mentala si sociala completa si nu doar absenta bolii”.Un stil de viata sanatos
este un cumul de aspecte, de la sanatatea corpului fizic, la cea psihica,
emotionala, spirituala, relationala si financiara. Printre cele mai “vizibile” beneficii
ale unui stil de viata sanatos, se numara faptul ca te simti nemaipomenit, ai mai
multa energie, te poti concentra mai bine si te imbolnavesti mai rar – sau, de ce
nu, deloc).Nu se poate spune ca unul este mai important ca altul, dar desigur, fara
o alimentatie sanatoasa si suficiente ore de somn nu poti face nimic.
• Alimentatia este procesul prin care organismul primeste substantele nutritive necesare
desfasurarii activitatilor fiziologice si isi asigura substratul energetic, enzimatic, hormonal necesar
indeplinirii functiilor principale : relatie, nutritie si reproducere.

• Alimentatia este o componenta a stilului de viata alaturi de activitatea fizica, sanatatea mentala si
somnul. Se pot da definitii pentru stilul de viata sanatos, dar lucrul cel mai important este sa ne
comportam astfel incat sa ne reducem riscul de boala. Sigur ca fumatul, comportamentul agresiv,
poluarea mediului, lipsa imunizarilor, consumul de droguri contribuie la cresterea acestui risc.

• Preocupari privind mentinerea starii de sanatate exista din antichitate. "Principiul dublei
perfectiuni" mentionat in scrierile rabinice (Talmudul), la romani binecunoscutul "Mens Sana in
Corpore Sano" exprima necesitatea de a mentine o buna stare fizica si mentala. Scrierile
mentionau recomandari despre dieta, valoarea nutritiva a alimentelor, toxicitatea acestora.
• Care este rolul alimentatiei ? De ce mancam ?

• Prin alimentatie ne asiguram substantele nutritive - proteine, glucide, lipide,

minerale si vitamine. Acestea indeplinesc multiple roluri :plastic, intrand in
structura membranelor celulare (proteinele si lipidele) functional, prin participare
la sinteza enzimelor, hormonilor, acizilor nucleici Energetic antioxidant
(vitaminele) De asemenea, substantele nutritive : cresc rezistenta la infectii
(vitaminele) participa la transmiterea impulsurilor nervoase si functia sistemului
nervos (vitaminele B1,B6) mentin in stare de functionare sistemul osos (calciu,
fosfor, vitamina D) participa la mentinerea vederii previn aparitia cariilor.
• Cat mancam ?
•  Alimentatia este o necesitate, dar si o placere. Efectul de placut sau
neplacut al alimentelor poate actiona ca stimul pentru ingestia sau
evitarea consumului de alimente. De obicei mancam atunci cand ne
este foame pentru a ne simti bine. In mod normal trebuie sa existe un
echilibru intre aportul de alimente si consumul de energie. Necesarul
caloric este individual in functie de varsta, sex masculin / feminin,
greutate, inaltime, activitate fízica.Mecanismul de reglare al aportului
alimentar este complex.
• Factorii declansatori sunt reprezentati de : scaderea nivelului de nutriente (glucide, lipide, proteine) din
sange; eliberarea de adipokine (leptina si adiponectina) din tesutul adipos; eliberarea de hormoni
pancreatici : insulina, polipeptid pancreatic, amilina cu efect anorexigen (scad apetitul); eliberarea de
peptide digestive: polipeptidul Y cu efect neutru, grelina care creste senzatia de foame, GLP1, oximodulina,
clecistokinina, bombesina care sunt anorexigene; hormonii tiroidieni (cresc sau scad aportul alimentar).

• Impulsurile din periferie ajung la nivelul sistemului nervos, in hipotalamus unde exista centri de reglare
pentru aportul alimentar (nucleul arcuat si nucleul paraventricular) si se comanda cresterea sau reducerea
acestuia.

• In plus stimularea anumitor zone din creier (nucleul acumbes) se insoteste de cresterea consumului de
alimente foarte gustoase, cu un cotinut ridicat in zaharoza si grasimi.

• Cortexul prefrontal si sistemul limbic sunt implicate in comportamentul de cenzura si autocontrolul foamei
si satietatii.
• Ce mancam ?

• Este bine sa avem o alimentatie cat mai variata care sa asigure necesarul caloric, dar in egala masura sa
respecte proportiile dintre principiile alimentare si sa asigure necesarul de vitamine si minerale. Exista alimente
pe care ar trebui sa le consumam zilnic : cereale integrale (paine, orez, paste), legume si fructe, lapte, iaurt,
branza. Carnea alba, pestele, oul este bine sa fie consumate de cateva ori pe saptamana, iar carnea rosie,
dulciurile de cateva ori pe luna. Este bine sa evitam consumul in exces de dulciuri de tip ciocolata, creme,
alimente hipercalorice de tip fast food, snacks-uri.

• Se recomanda evitarea consumului de bauturi indulcite cu zahar.

• Consumul de alcool nu ar trebui sa depaseasca 25 g alcool pur la femei si 30 g la barbati.

•  Trebuie sa fim atenti la etichetele nutritionale care trebuie sa contina : valoarea calorica a alimentului pe portie
sau 100 g repartitia pe principii nutritive : glucide, lipide, colesterol, proteine, sodiu, potasiu, fibre, zahar
• Pentru ca un aliment sa fie organic (bio) trebuie sa provina din animale crescute fara antibiotice sau
hormoni de crestere si sa nu se utilizeze pesticide pentru cultivarea fructelor si legumelor.
• Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme este bine sa respectam cateva reguli :
spalarea mainilor, spalarea tuturor fructelor si legumelor inainte de consum, prepararea corecta a
alimentelor.
• Apa poate fi contaminata cu pesticide, plumb, mercur, clor, microorganisme. Fructele de mare pot fi
contaminate cu mercur rezultat din poluarea industriala.
• Prepararea alimentelor 
• Este importanta cunoasterea etapelor de preparare a alimentelor intrucit prin prelucrare acestea sufera
modificari care determina pierderea continutului nutritiv sau aparitia de compusi toxici. Prima etapa in
prelucrarea alimentelor consta in verificarea starii de salubritate a acestora : carnea proaspata are
consistenta elastica fiind acoperita de o pelicula umeda, nelipicioasa, iar sucul este limpede laptele de
vaca proaspat este alb iarna si galbui vara, omogen, fara impuritati, gust dulceag pestele trebuie sa aiba
un miros placut. untul proaspat este galben si omogenuleiul trebuie sa fie limpede, galben, fara miros
cartofii trebuie sa fie netezi, luciosi si neincoltiti conservele nu trebuie sa prezinte capacul bombat
Decongelarea corecta a carnii se face lent in decurs de 3 - 4 ore. Nu se recomanda decongelarea in apa
calda. Ouale se spala bine cu apa calda inainte de preparare Legumele si fructele se spala inainte de
folosire.
• Prin prelucrare termica alimentele sufera transformari :

• prin prajire se formeaza produsi toxici si cancerigeni (acroleina si acrilamide), se pierd

vitamine, prin fierbere se pierd vitamine, de aceea se recomanda fierberea in abur sub
presiune, prin conservare alimentele se protejeaza de actiunea oxidativa a mediului, prin
congelare se mentin proprietatile alimentelor, dar decongelarea trebuie sa fie rapida daca
alimentele vor fi preparate la cald sau lenta daca se consuma crude.
• Cate mese pe zi sunt necesare?

• Nou nascutul mananca la cerere putand avea pana la 8 mese pe zi, sugarul are 6 - 7 mese
pe zi, copilul mic 3 mese si 2 gustari. Adultii au in general 3 mese principale si eventual 2
gustari.
• Este de preferat sa nu mancam intre mese si sa nu omitem micul dejun. Un studiu publicat
in revista Diabetes Care din octombrie 2015 a aratat faptul ca omiterea micului dejun a
determinat cresterea glicemiilor postprandiale dupa mesele de pranz si cina. Omiterea
micului dejun a determinat cresterea IMC - indicele de masa corporala si s-a asociat cu
scaderea performantelor scolare.
Somnul: Perioada in care organismul se reface

• Somnul este de asemenea, esential in mentinerea sanatatii fizice si psihice. Un somn adanc si
odihnitor te ajuta sa ai un sistem imunitar mai puternic, mai multa energie, sa te concentrezi mai
bine si sa iti imbunatatesti memoria si sa ai o stare generala mai buna.

• Privarea de somn pe termen lung are efecte negative asupra sanatatii, putand duce la aparitia unor
boli cronice precum obezitatea si diabetul zaharat sau a bolilor cardiovasculare. Pe de alta parte,
somnul prelungit in weekend poate declansa insomnii, iar prea mult somn poate ascunde afectiuni
grave.

• De cate ore de somn ai nevoie

• Conteaza atat calitatea, cat si cantitatea somnului. In functie de organismul fiecaruia, se recomanda
6-8 ore de somn pe noapte pentru a te simti odihnit si plin de energie. Daca dormi prea putin,
organismul nu va putea face fata stresului de a doua zi. Cum nu putem recupera orele pierdute a
doua zi la birou, majoritatea spunem ca vom compensa in weekend. Insa, in realitate, efectele nu
vor dura. Somnul pierdut nu se recupereaza niciodata in totalitate.
• Sportul nu trebuie sa fie o corvoada pentru ca atunci faci mai degraba rau decat bine. Gandeste-te la ceva ce
iti place sa faci si incepe de acolo. Poate fi sa dansezi, sa te plimbi, sa faci catarari, etc.

• Se recomanda sa faci antrenament cel putin o ora de trei ori pe saptamana, sau macar 30 de minute in
fiecare zi.
• Miscarea contribuie la mentinerea unei stari de bine, a longevitatii si a sanatatii generale, acestea fiind
benefice atat pentru fizic cat si pentru psihic – ajuta la controlul greutatii corporale, creste increderea in sine
si vointa, mentine sanatatea oaselor, muschilor si a articulatiilor, stimuleaza imunitatea, reduce oboseala
psihica si lista poate continua.
• BIBLIOGRAFIE
https://www.cdt-babes.ro/articole/alimentatia-principii-alimentare.ph
p
• https://ralemys.com/importanta-alimentatiei-sanatoase/
• https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/o-alimentatie-sanatoa
sa