Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cluj-Napoca
Urîtoiu Adriana-Ioana
2021
INTRODUCERE
Sub acţiunea căldurii uscate, glucidele:
- se caramelizează (formând o masă de culoare brună)
- pot realiza combinaţii cu proteinele, reacţia Maillard
Caramelizarea glucidelor
Carmaelizarea este un proces fizico-chimic complex de decompunere termica a glucidelor prin deshidratarea lor si
eliminarea unui numar de molecule de apă.
Procedeele tehnologice care provoacă modificarea termică a glucidelor sunt: prăjirea, uscarea, coacerea, concentrarea,
sterilizarea termică.
Procesul de caramelizare se desfăşoară în funcţie de parametrii şi durata tratamentului termic, conţinutul glucidelor în
alimente, valorile pH, activitatea apei a alimentelor.
În procesul tratamentului termic a alimentelor în primul rând se supun caramelizării mono- şi dizaharidele: xiloza,
riboza, glucoza, fructoza, zaharoza, lactoza.
Glucoza cristalină se topeşte la temperatura 85ºC, reacţiile de caramelizare se petrec la temperatura 110ºC.
În funcție de aciditatea mediului și durata tratamentului termic, caramelizarea zaharozei se începe la 135ºC,
caramelizarea fructozei la 90ºC.
Mecanismul reacţiilor de caramelizare
POLICONDENSARE
POLICONDENSARE
Efectele caramelizării
• Prin deshidratarea termică pentozele pierd trei molecule de apă şi se transformă în furfurol.
• Hexozele (glucoza, fructoza ) se transforma în oximelfurfurol, în urma degradării termice prin eliminarea trei molecule de apă.
• Oximetilfurfurolul are culoare brună şi influenţează negativ asupra aspectului, calităţii unor produse finite (produse lactate,
produse din fructe, legume). Se consideră, că cantitatea de 5- OMF în alimente este un indicator al calităţii lor. Concentraţia
redusă de
• 5- OMF de 1,0 .... 5,0 mg / kg ,denotă că în alimente sînt pierderi minimale de compuşi termolabili inclusiv a vitaminelor,
substanţelor biologic active.
• De asemenea în procesul de caramelizare se formează şi alte substanţe cu structură ciclică, gust şi miros deosebit. De exemplu,
maltol, izomaltol au miros de pâine coaptă şi gust dulce cu proprietăţi senzoriale plăcute.
• Compuşii obţinuţi prin caramelizarea glucidelor se folosesc pentru obţinerea coloranţilor de culoare brună-cafenie care se
numesc pigmenţi de caramelă. Ele pe larg se folosesc în calitate de coloranţi naturali pentru formarea aspectului băuturilor
răcoritoare (coca-cola, pepsi-cola), pentru bomboane, ciocolate, coniac, ţigarete de tutun şi altele.
Ce este reacţia Maillard?
Zahar Aminoacid
reducator N-glicozilamină
2. După formarea N-glicozilamină, este format amoniu si apoi izomerizează,
această reacţie se numeşte rearanjarea Amadori şi formeză un compus numit
Ketozamină.
3. Ketozaminele se deshidratează in reductone şi dehidroreductone, care sunt
caramel , sau produşi saturaţi de fisiune hidrolitică, precum diacetil ,
acetol,piruvaldehidă care apoi suferă degradarea Strecker.
Factorii care influenţeză
Factorii care pot inhiba sau potenta reacţiile Maillard sunt:
o compoziţia chimică
o pH-ul
o activitatea apei (aw)
o prezenţa oxigenului si a metalelor
o relatia timp-temperatură
o prezenţa inhibitorilor de reactie
1. Timp-temperatură
intensiataea de culoare,
raportul carbon-azot ,
gradul de nesaturare
caontinutul de hidrocarburi aromatice.
! Reacţia Maillard are loc in mod vizibil la aproximativ 154 grade Celsius.
2. Natura reactanţilor
ZAHARURI
zaharuri reducătoare
zaharoză
pentozele
PENTOZE > HEXOZE > DIZAHARIDE
aw (0.5 – 0.8)
4. pH-ul
rata de formare a culorilor poate fi redusă prin sacăderea pH-ului
ph-ul sistemului influenţează raportul produşilor formaţi
pH<6
xiloză
fructoză
glucoză
pH=6 lactoză
maltoză
xiloză
glucoză
fructoză
lactoză
maltoză
Acest lucru sugerează că, rata de apariţie a culorii nu este direct legată de
stabilitatea structurală a zaharurilor.
Efectele reacţiei Maillard