Caractere generale
• Flora normală a omului şi a animalelor
• Tractul respirator superior
• Tractul gastro-intestinal, genito-urinar
• Coci gram pozitivi, dispuşi în lanţuri, imobili,
nesporulaţi, uneori capsulaţi
• Facultativ anaerobi/ microaerofili
Clasificare I
1. Dupa aspectul hemolizei:
• ß-hemolitici –hemoliza completă; zona mare de
hemoliza in comparatie cu diametrul coloniei – (A, C, G)
• α`- hemolitici –hemoliză β incompletă, bordată de o
zonă îngustă de β-hemoliză– (B)
• α - hemolitici - coloniile sunt înconjurate de o zona verde
de hemoliza (streptococii viridans şi S. pneumoniae)
• γ-hemolitici –nehemolitici – enterococii şi unii
streptococi orali
Clasificare II
2. Pe baza prezentei sau absentei antigenului
specific de grup (polizaharidul C din peretele
celular, cu exceptia grupului D la care antigenul
specific este acidul glicerol-teicoic), clasificarea
Lancefield (Rebeca Lancefield, 1895-1981): grupele
A–W, cu exceptia literelor I si J
3. Din punct de vedere clinic:
• Patogeni: streptococii ß-hemolitici (A, C, G), SGB,
Streptococcus pneumoniae
• Comensali: streptococii orali si cei de grup D
(intestin) – oportunist patogeni (bacteriemii,
endocardite)
Streptococcus pyogenes (grup A)
Factori de patogenitate I
• 1. Componente endogene
• Capsula – impiedica fagocitoza; unele tulpini secreta
o cantitate mai mare de capsula – acestea fiind in
mod particular mai virulente (coloniile au aspect
mucos)
• Proteinele de suprafata (M, R, T), dintre care
proteina M:
- cel mai important factor de virulenta
- rol in aderenta, inhiba fagocitoza (peste 100 tipuri)
- determina formarea de anticorpi protectori specifici
de tip
Factori de patogenitate II
• 2. Componente exogene
• Toxinele eritrogene A, B si C – responsabile de
eruptia din scarlatina; au proprietati de
superantigene, stimuland imfocitele policlonale sa
elibereze citochine sau alti mediatori ai inflamatiei-
provocand sindromul socului toxic sau scarlatina
maligna
• Streptolizinele O si S- hemolizine care determina
hemoliza ß pe geloza sange;
• SLO determina formarea anticorpilor ASLO
• Streptokinaza, streptodornazele, hialuronidaza -
factori de invazie
Infectii produse de SGA
1. Infectii neinvazive: - faringitele/anginele
- erizipel
- impetigo
2. Infectii invazive: - scarlatina
- fasciita necrozanta
- septicemie
- sindromul toxico-septic (eritrotoxina A)
3. Complicatii post-streptococice tardive: RAA (mecanism
de hipersensitivitate tip II/citotoxic) si GNA (mecanism de
hipersensitivitate tip III/complexe imune)
Diagnostic, tratament, prevenire
• Diagnostic: caracterele morfologice si de cultura
(colonii mici, transparente/gri, zona mare de
hemoliza beta); catalaza negativa, sensibilitatea
la bacitracina, teste de aglutinare (serogrup,
serotip); teste imunologice (ASLO >200 UI)
• Tratament: penicilina
• Prevenire: anticorpii impotriva proteinei M –
protectie in infectia cu aceeasi tulpina
Streptococcus agalactiae (grup B)
• Colonizeaza in mod natural tractul gastro-intestinal si
genito-urinar
• patologia materno-fetala :
- Timpuriu (in primele ore de la nastere - 7 zile)
infectie respiratorie severa cu insuficienta respiratorie
- Tardiv - (7 zile -3 luni) – meningita (prognostic sever)
• La adult poate determina infectii cutanate, urinare,
genitale, uneori insotite de septicemie, in special la
persoane imunodeprimate
Diagnostic, tratament, prevenire
• Diagnostic: caracterele morfologice si de cultura
(colonii mici, gri, zona mica de hemoliza ß sau α`);
catalaza negativa, rezistenta la bacitracina, CAMP
pozitiv, teste de aglutinare (serogrup)
• Tratament: penicilina G, uneori + aminoglicozid
• Prevenire: - administrarea de penicilina la nastere
nou-nascutilor din mame
purtatoare
- nasterea prin cezariana
Streptococcus pneumoniae
• Colonizeaza caile aeriene superioare (naso-faringe)
• 1881 de Louis Pasteur în Franţa şi G.M. Sternberg în SUA
– sputa
• Factori de patogenitate:
- Capsula: inhibă fagocitoza în absenţa anticorpilor
(>90 serotipuri)
- Pneumolizina – actiune hemolitică, dermotoxica,
inhiba digestia bacteriilor fagocitate
- Fosforilcolina – stimuleaza celulele (in meninge,
plaman..) sa fagociteze bacteriile
- Adezinele – rol in aderarea la celulele epiteliale
- proteaza IgA secretorie – distruge IgA
Infectii produse de
Streptococcus pneumoniae
• Pneumonia pneumococica = pneumonia
franca lobara
• Sinuzite, otite medii
• Conjunctivite
• Septicemii
• Meningite
Diagnostic
• Caractere morfologice: coci Gram pozitivi
alungiti/ lanceolati, asezati caracteristic in diplo
sub forma de fundita (8) sau in lanturi scurte,
capsulati
• Caractere de cultura: colonii mici, translucide,
hemoliza alfa (viridans), caracter de cultura S, M
• Proprietati biochimice: sensibilitatea la
optochin, la saruri biliare, reactia Quellung
pozitiva (testul de umflare a capsulei)
• Testul patogenitatii la soarece
Tratament, prevenire
• Tratament: - 30-40% rezistenta la Penicilina
- eritromicina
• Prevenire: vaccin conjugat sau cu antigen
capsular purificat (nu la copiii sub 2 ani): 23
serotipuri:
(1, 2, 3, 4, 5, 6b, 7F, 8, 9N, 9V, 10A, 11A, 12F, 1
4, 15B, 17F, 18C, 19A, 19F, 20, 22F, 23F,
si 33F)
Streptococii grup viridans
• Sunt streptococii alfa-hemolitici – colonizeaza
cavitatea oro-faringiana, tract gastro-intestinal si
genito-urinar
• Nu se pot grupa Lancefield (lipsa polizaharid
capsular)
• Cauza a cariei si placii dentare
• Daca patrund in sange pot determina
endocardita subacuta sau meningita
(imunodeprimati)
Grup Streptococi viridans
S.pneumoniae vs S.viridans
Streptococii viridans
Grupul mitis
• Reuneşte specii rezidente ale cavităţii bucale şi orofaringiene ale omului,
cunoscute şi sub numele generic de „streptococi viridans” pentru că sunt α
hemolitice: Streptococcus mitis, Streptococcus oralis, Streptococcus
gordonii, Streptococcus sanguis etc.
• Prin leziuni ale mucoasei bucale (ex: extracţii dentare) pătrund în sânge
cauzând endocardită subacută la pacienţi cu leziuni ale endocardului
valvular sau cu disfuncţii ale dinamicii sanguine cardiace.
• Rareori pot cauza meningită, pneumonie, septicemie.
Streptococii viridans
Grupul salivarius
• Cuprinde Streptococcus salivarius şi Streptococcus vestibularis.
• Specii rezidente ale cavităţii bucale şi oro- faringelui, accidental patogene,
cu implicaţii clinice asemănătoare cu cele ale streptococilor viridans.
Streptococii viridans
Grupul mutans
• Reuneşte specii care au ca habitat omul şi unele animale (hamsteri,
şobolani, maimuţe).
• Importanţă în patologia umană au speciile Streptococcus mutans şi
Streptococcus sobrinus, rezidente în gură, implicate în formarea plăcii
dentare şi în cariogeneză. Sunt izolate rar de la pacienţi cu endocardită
subacută.
GENUL ENTEROCOCCUS
DEFINITIE. ÎNCADRARE
• Germenii din genul Enterococcus sunt coci Gram pozitivi,
ovali sau coco-bacili, dispuşi izolat, în perechi sau lanturi
scurte.
• Sunt aerobi facultativ anaerobi, imobili, nesporulati,
catalazo-negativi, oxidazo-negativi.
• În prezent genul Enterococcus cuprinde 19 specii dintre
care 3 sunt mai frecvent implicate în patologia umană:
E.faecalis, E.faecium şi E.durans.
GENUL ENTEROCOCCUS
Habitat
• Sunt componenti ai florei
comensale a tractului
digestiv şi genito-urinar, al
omului şi animalelor de
unde ajung în mediul extern.
• Pot fi prezenti de asemenea
în tractul biliar ceea ce
atestă capacitatea lor de a
supravietui la concentratii
mari de bilă.
• Supravietuiesc în apă, sol,
alimente, insecte.
Genul Enterococcus
• Exclusi din grupul D de streptococi
• Frecventi: E. faecium si E. faecalis
• Infectii: - nosocomiale
- urinare
- se asociaza frecvent enterobacteriilor
si/sau anaerobilor in infectii abdominale,
peritoneale, ale plagilor chirurgicale
Diagnostic
Cresc pe medii
suplimentate cu 5% sânge
de berbec, incubate aerob
la 37ºC,
cu limite ale temperaturii
de creştere între
10ºC şi 45ºC
Colonii de tip
S, α-, β- sau nehemolitice
Caractere de cultură
Pe agar cu bilă-esculină-azida
formează
colonii albcenuşii cu
halou negru
Caractere biochimice
negativ
Caractere biochimice
E. faecium: mov
Brilliance VRE Agar
(OXOID)
Antibiograma
Tratament, prevenire
• Tratament: dificil, sunt adesea rezistenti la
antibiotice (rezistenta intrinseca la
cefalosporine);
• portaj si infectii cu VRE (Enterococcus
faecium rezistent la vancomicina/ suspiciunea
de infectii nosocomiale)
• Prevenire: dificila, in special in spitale unde
pacientii au in general sistemul imun slabit