 Primul Război Mondial a fost un Război Total.

Numit și Războiul
Cel Mare. CARACTERISTICILE RĂZBOIULUI TOTAL:
 Război naţional – ideea naţională determină entuziasmul populaţiei.
 Război de propagandă – promovarea ideiilor patriotice şi ura faţă de
inamic 
 Război economic – câstigă războiul tabăra care produce şi transportă
pe front mai mult armament
 Război al resurselor naturale.
 Război al populaţiei civile: în fabrici lucrează femei şi copii,
bombardarea oraşelor şi a fabricilor de armament
 Război tehnologic: noi arme: avionul (de bombardament, de
vânătoare), tancul, gazele de luptă, submarinul, torpila – manual pg
 Război naval-economic: ţintele sunt navele de transport
 Naționalismul- a provocat competiția dintre națiuni
pentru instaurarea supremației.
 Cursa înarmărilor- devine generală și susține
competiția imperialistă pentru materii prime și piețe
de desfacere.
 Formarea alianțelor politico-militare: Tripla
Alianță *Puterile Centrale*( Germania, Austro-
Ungaria și Italia) și Tripla Înțelegere *Antanta*
(Franța, Rusia, Marea Britanie).
 Problemele coloniale.
 Concurența economică.
 CAUZELE PRIMULUI RĂZBOI
MONDIAL
LUPTA MARILOR PUTERI PENTRU REÎMPĂRŢIREA LUMII

Imperiul Austro-
Germania, Italia- Anglia, Franţa,
Ungar şi Imperiul
vroiau întărirea Rusia-încercau să
Otoman-se aflau
poziţiilor păstreze poziţiile
în decădere

TRIPLA ALIANŢĂ ANTANTA

(1882) Conflicte
(1904-1907)
Expansiune
colonială

Izbucnirea Primului Război Mondial

 LUMEA LA CUMPĂNA SECOLELOR

-La cumpăna secolelor XIX-XX. se intensifică conflictele dintre

ţările Europei
-Cauze: →imperialismul: expansiune colonială şi economică

→lupta pentru înarmare: era favorizată de creşterea

economică şi technică

-Începând cu 1870 pe peninsula Balcanică apar

mişcările naţionale, în urma Congresului de la San
Stefano din 3 martie 1878, România, Serbia şi
Montenegru obţin independenţa( „Chestiunea
Orientală”)
-Sunt înfiinţate statele naţionale balcanice dar
problemele naţionale sunt greu de rezolvate
 Relaţiile internaţionale la cumpăna sec. XIX-XX. Au fost marcate
de formarea a două alianţe politico-militare:
 TRIPLA ALIANŢĂ (PUTERILE CENTRALE)
 TRIPLA ÎNŢELEGERE (ANTANTA)
STATELE MEMBRE: GERMANIA, AUSTRO-UNGARIA, ITALIA

Steagul Steagul Austro-Ungariei Steagul Italiei

Germaniei

Şi stema Şi stema Şi stema

Antecedente: 1872-73 →ALIANŢA CELOR TREI ÎMPĂRAŢI
- Germania – Wilhelm al II-lea
- Austro-Ungaria – Franz Iosif
- Rusia – Nicolae al II-lea
scop →izolarea diplomatică a Franţei
conflicte între Austro-Ungaria şi Rusia →Rusia se
desprinde din alianţă
1882: se alătură Italia

Wilhelm al II-lea Franz Iosif Nicolae al II-lea

SATELE MEMBRE ALE PUTERILOR CENTRALE
 STATELE MEMBRE: ANGLIA, FRANŢA, RUSIA

Steagul Steagul Steagul Imperiului

Angliei Franţei Rus

Şi stema Şi stema Şi stema

S-a format în 3 etape:
1. 1891-93: francezii - ruşii→tratat de ajutor reciproc 2.
1904: englezii - francezii (s-au înţeles asupra coloniilor)
„Entente Cordiale”
3. 1907: englezii - ruşii (au delimitat sferele de influenţă
în Asia)

Afiş pentru promovarea

Antantei
 Criza marocană (1905-1911) – rivalitate
nemşească
 Criza Bosniacă (1908-1909) – Austro – Ungaria
anexează Bosnia şi Herţegovina
 Războaiele Balcanice(1912-1913) – sârbii,
bulgarii şi grecii luptau pentru independenţă
 Atentatul de la Sarajevo- 28 iunie 1914-
Arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului
Austro-Ungariei este asasinat împreună cu soția sa
Sophia de Hohenberg. Asasinatul a fost pus la cale
de un grup de naționaliști sârbi: Gavrilo Princip,
Grabez și Cabrinovic care făceau parte din Mâna
Neagră (o societate secretă fondată de naționaliști
pro-sârbi, cu legături în armata Serbiei). Efectul a
fost atacarea Serbiei de către Austro-Ungaria la 15
Iulie 1914 și intrarea apoi în acțiune a alianțelor
politice. Conflictul a devenit unul european și
mondial.
 Gavrilo Princip

Desen din presa vremii

 la 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei;
 la 30 iulie 1914, Rusia declară moblizarea îndreptată împotriva
Austro – Ungariei;
 la 1 august 1914, Germania a declarat război Rusiei;
 la 3 august 1914, Germania a declarat război Franţei;


la 4 august 1914, Anglia va declara război Germaniei.
 
 1914 – Serbia, Rusia,  1914 – Germania,
Franța, Belgia, Marea
Imperiul Austro-
Britanie, Japonia.
 1915- Italia.
Ungaria, Imperiul
 1916 – România,
Otoman.
Portugalia.
 1917 – Grecia, S.U.A.
 1915- Bulgaria.

ANTANTA PUTERILE CENTRALE

FRONTUL DE VEST FRONTUL DE EST
 ANUL 1914 – Campania surprizelor: Frontul de
Răsărit și Balcanic. Austro-Ungaria atacă Serbia,
dar aceasta rezistă surprinzător. Rușii sunt înfrânți,
de germani, la Tannenberg și Lacurile Mazuriene.
 Frontul de Vest – Germania atacă Franța, încălcând
neutralitatea Belgiei. Războiul fulger este oprit pe
râul Marna de către trupele franceze, conduse de
generalul Joseph Joffre și corpul expediționar
britanic. Războiul din 1914 este unul de mișcare.
 PRIMA MARE BĂTĂLIE DE PE
MARNA

5-12 septembrie 1914

 Armata germană era condusă de generalul Alexander von
Kluck. Guvernatorul militar al Parisului, Gallieni a ordonat
Armatei a 6-a franceze a generalului Maunoury , să atace
flancul descoperit al lui von Kluck. Generalul Joffre,
comandantul şef al armatelor franceze a coordonat un atac
masiv. Pe 7 septembrie, englezii şi francezii s-au infiltrat în
sectorul mai puţin apărat al frontului. Pe 9 septembrie ,
englezii trec Marna pe la Las Ferte sous Jouanne, sprijiniţi
de Armata a 6-a franceză la nord şi de Armata a 5-a la sud.
Generalul Alexander von Kluck este înfrânt. Se ordonă
retragerea generală. Pe 13 septembrie , von Falkenhayn îl
înlocuieşte pe von Moltke comandantul forţelor germane.
Parisul era salvat. Noua linie de apărare franceză s-a refăcut
puţin la sud de Marna..
 Infanterişti francezi

A fost una dintre cele mai importante lupte

din timpul Primului Război Mondial.
 Germanii,
dorind să
încercuiască
Parisul, au
trimis trei
armate care au
intrat pe
teritoriul
francez venind
dinspre Belgia.

Între conducătorii armatelor germane se aflau

feldmareşalul Karl von Bülov şi generalul Alexander
von Kluck.
 La începutul lunii
septembrie 1914,
avangarda germană se afla
la 40 km de Paris.
600 de taximetrişti au
transportat până la Marna
trupe franceze şi engleze
care au rezistat asaltului
Planul de război german (planul germanilor.
Schlieffen) prevedea încălcarea
neutralităţii Belgiei pentru a
surprinde Franţa şi a o înfrânge
în cel mult 6 săptămâni. Apoi,
Germania se putea întoarce
împotriva Rusiei.
Armatele franceze au fost conduse de mareşalul Joseph Joffre, care a fost ajutat,
printre alţii, de generalul Joseph Simon Galliani.
 Împăratul Wilhelm II încercând să
mănânce lumea – caricatură
franceză
Caricatura lui Joseph Joffre
 ,,Cu sânge rece, generalul Joffre, comandantul şef al
armatelor franceze, salvează o situaţie care părea
iremediabil compromisă. Profitând de greşeala tactică a
germanilor, care au traversat în grabă Marna, neglijind
garnizoana din capitală comandată de Gallieni şi întărită pe
flancul drept, acesta lansează pe septebrieo puternică
ofnsivă care, după pru zile d4e lupte grele, îi obligă pe nemţi
să se retragă. ,, Victoria de pe Marna’’, dublată de sccesul
din jurul oraşului Nancy şi de victoria ruzşilor în luptele din
Galiţia cu austriecii, schimbă total faţa războiului.
 Selectaţi două caracteristici ale luptei. Numiţi doi
conducători ai celor două forţe combatante.
Precizaţi o consecinţă a bătăliei.
 ANUL 1915 – Războiul de poziții: Se construiesc
tranșee, în care se îngroapă trupele. Se întinde sârmă
ghimpată și se pun mine. Pierderi uriașe umane și
materiale.
 Principalele operațiuni militare: În 1915 are loc
debarcarea franco-engleză de la Salonic. Italia intră
în război de partea Antantei. Aliații înceracă să
străpungă frontul la Artois și Champagne,iar
britanicii sunt zdrobiți la Gallipoli.
 Anul 1915 este pentru Aliaţi anul iniţiativelor nereuşite.
 Bătălia de la Gallipoli a avut loc în peninsula cu acelaşi nume din
Turcia, din aprilie şi până în decembrie 1915,  în vremea Primului
Război Mondial. O uniune militară dintre Imperiul Britanic și Franța a
încercat cucerirea capitalei Imperiului Otoman, Istanbul, și securizarea
unei rute maritime, vitală pentru menținerea Rusiei în război. Această
tentativă a eșuat, cu pierderi însemnate pentru ambele părți. În Turcia,
campania este cunoscută ca și Çanakkale Savașları, după denumirea
provinciei Çanakkale. În Marea Britanie este cunoscută ca și
Campania Daradanelelor sau Campania Gallipoli. În Franța este
cunoscută ca Les Dardanelles.
În Turcia, bătălia este prezentată ca fiind un moment hotărâtor în
istoria poporului turc, finalul surghinului Imperiului Otoman. Mai
târziu (aproximativ opt ani) Atatürk a devenit fondatorul Republicii
Turce, fiind marcat de această luptă. Campania de la Gallipoli din
1915 a fost o tragedie..
 ANUL 1916 – Războiul de uzură: Frontul de
Vest - ofensiva germană oprită la Verdun.
 România intră în război de partea Antantei
(Ofensiva în Transilvania).
 În iulie – contraofensiva aliată pe Somme.
 Se desfășoară lupte în Galiția pe Frontul de
Est.
BĂTĂLIA DE LA VERDUN
21 februarie – 21 iulie 1916
 Anul 1916 este cel al marilor ofensive, lansate alternativ de
Antantă şi Puterile Centrale, care se soldează alternativ cu băi de
sânge înfiorătoare. În februarie, Falkenhayn lansează o ofensivă
împotriva sistemului de fortificaţii din jurul orăşelului Verdun. Pe 25
februarie ajunge la Verdun de Castelnau, comandantul adjunct al lui
Joffre, care decide să păstreze malul drept cu orice preţ,
încredinţându-i sectorul lui Philippe Petain. Acesta lansează o serie
de contraatacuri îndârjite, susţinute de întăririle care vin pe Calea
Sacră, un drum aflat sub focul artileriei germane de-a lungul căruia
francezii fac să folosească până la 20 000 de oameni pe zi. Pus în faţa
alternativei de a opri ofensiva sau de a lărgi frontul, Erich von
Falkenhayn hotărăşte să transforme Verdunul într-o mare bătălie de
uzură. Philippe Petain a reuşit şi a devenit eroul de la Verdun şi a fost
promovat comandant al grupului de armate centrale. Locul lui a fost
luat Robert Nivelle. Pe 29 august, neputând cuceri oraşul, Falkenhayn
este înloînlocuit de Hindenburg în funcţia de şef al Statului Major
General.
Soldaţi francezi

A reprezentat una dintre

cele mai importante, dar şi
cele mai sângeroase bătălii
din timpul Primului Război
Mondial. În 1916, germanii
au provocat o puternică
ofensivă pe frontul francez.
Replica franceză a fost bătălia de pe râul Somme(1916)
Pentru francezi bătălia de la Verdun a fost, după cea de la
Marna, al doilea moment culminant al războiului.
Dacă Marna a fost o bătălie în stil clasic, care s-a clarificat
în câteva zile, Verdun (a durat 6 luni) a fost prima mare
bătălie care a avut toate caracteristicile războiului nou
(război de uzură).
„Poate nu vă imaginaţi cum arăta un om care stătuse în
tranşeele alea o săptămână, unde nu avea cum să se spele.
Primea ceai într-o cutie de tablă, în care fusese benzină la
început. Acum cutiile astea sunt sterilizate, fierte, sunt curăţate
în toate chipurile; dar atunci când puneai ceva fierbinte în ea se
prelungeau pe pereţi dâre de benzină. Şi bineînţeles că din
această cauză oamenii aveau crize violente de diaree, dar
trebuiau să bea lichidul ăsta pentru că era singura băutură
fierbinte pe care o puteau bea.Condiţiile erau groaznice. ( ... )
Mulţi soldaţi se îmbolnăveau de diverse boli, precum „picioare
de tranşee” sau de „febră de tranşee”. ( ... ) „Picioare de
tranşee” era o boală cauzată de apa care îţi intra în bocanci.
Aproape că îţi putrezeau degetele înăuntru.”
( din mărturiile unui soldat englez )
„Fireşte că era foamete. Mâncam pâine neagră cu miere
artificială, dar nu era rău. Mulţi cai mureau, aşa că aveam
carne de cal. Era amuzant când dădeam peste un cal mort.
Treceam pe lângă el şi în 10 minute nu mai rămâneau decât
oasele, pentru că toţi luau câte o bucată de carne în
buzunar, pentru masa de seară. Unii i-o dădeau celui ce
pregătea supa. Supa avea mai ales legume uscate. Noi le
spuneam „sârmă ghimpată”, atât de tari erau. Dar, dacă
puneai şi o bucată de carne de cal, zeama căpata ceva
gust.”
( relatare a unui militar german participant la război )
 Bătălia de la Verdun (21 februarie 1916 - 21 iulie 1916), din timpul
Primului Război Mondial, a mai fost numită și "Abatorul" deoarece
numărul de morți, răniți și dispăruți se ridică la 700.000 de persoane.
 Dacă la Marna în 1914 a fost o bătălie în stil clasic, care s-a clarificat
in câteva zile, la Verdun a fost prima bătălie care a avut toate
caracteristicile războiului de tip nou. Bătălia de la Verdun a fost
cunoscută după remarca "Ils ne passeront pas" (Ei nu vor trece)
atribuită lui Robert Nivelle. Pentru francezi bătălia de la Verdun a fost,
după cea de la Marna, al doilea moment culminant al Primul Război
Mondial. Atacul de la Verdun (germanii i-au dat numele de cod
„Judecata") a aparut ca urmare a unui plan al Maiorului General
german, von Falkenhayn.
 Identificaţi, localizaţi, dataţi bătălia. Selectaţi două caracteristici ale
luptei. Numiţi doi conducători ai celor două forţe combatante.
Explicaţi de ce Bătălia de la Verdun a fost numită ,, Abatorul“.
 Bătălia de pe Somme 1 iulie 1916 ocupă un loc important în memoria
colectivă a armatei britanice. Pentru a despresura Verdunul englezii au
început Bătălia de pe Somme. A fost una dintre cele mai lungi bătălii
din timpul războiului (încheindu-se pe 19 noiembrie, 4 luni mai târziu)
şi a fost prima mare operaţiune lansată de armata britanică pe Frontul
de Vest. Bătălia de pe Somme a durat 141 de zile și ea poate fi
împărțită în șase perioade distincte. Au existat trei perioade de lupte
intense pe un front larg - pe 1 iulie, pe 14 iulie și între 15 și 25
septembrie. Între aceste perioade putem vorbi de două episoade de
lupte continue, dar mai puțin extinse, între 2 și 13 iulie și 15 iulie și 14
septembrie. Iar într-un final, perioada cuprinsă între sfârșitul lunii
septembrie și sfârșitul bătăliei, în care toate operațiunile au fost
zădărnicite de vremea rea. Mulți cunosc bătălia doar pentru ceea ce s-
a întâmplat în prima zi. Pe 1 iulie, 14 divizii britanice - aproximativ
120.000 de oameni - au atacat liniile germane pe un front ce se
întindea pe o distanță de 18 kilometri.
 SIR DOUGLAS HAIG,
COMANDANTUL FORȚELOR
BRITANICE SOLDAŢI ENGLEZI
 ANUL 1917 – TURNURA RĂZBOIULUI: S.U.A.
intră în război de partea Antantei.
 În aug. – ofensiva germană pe frontul românesc
oprită la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz
 Pe 25 oct/7 nov – revoluţia comunistă în Rusia -
Rusia iese din război, România rămâne singura pe
frontul de est.
 Bătălia de la Caporetto (24 octombrie 1917) este o
înfrângere de proporţii suferită de Italia în timpul
Primului Război Mondial, când trupele italiene s-au
retras din faţa ofensivei austro-germane, lângă
Trieste, pe frontul Isonzo. Mai mult de 600.000 de
militari italieni s-au predat sau au dezertat. Franţa şi
Anglia, aliaţii Italiei, au trimis întăriri şi ulterior au
înfiinţat Consiliul suprem de război, cu scopul de a
spori puterea aliaţilor.
 În seara zilei de 24 octombrie 1917, o armată austro – ungară atacă liniile italiene
în sectorul Plezzo şi Tolmino, la joncţiunea dintre Armatele I şi a II-a. Cifrele sunt
impresionante: 11000 de morţi, 29 000 de răniţi, aproape 300 000 de prizonieri,tot
atâţia dispăruţi şi peste 300 000 de refugiaţi, întreaga provincie Friuli ocupată.
Bătălia de la Caporetto nu este o înfrângere militară ca atâtea altele, ci este
evenimentul –cheie al Marelui Război italian. Implică frontul intern, reactivând
conflicte şi polemici între neutralişti şi intervenţionişti. Este o înfrângere cu
consecinţe militare : înlocuirea lui Cadorna cu Armando Diaz, impusă de Aliaţi şi
consecinţe politice : formarea unui nou guvern, Boselli e înlocuit în fruntea
guvernului de Vittorio Emanuele Orlando. Bătălia de la Caporetto este prăbuşirea
unei armate obosite şi demoralizate, conduse în luptă pe baza unei discipline de fier,
căreia i s-a cerut doar o supunere pasivă.
 Identificaţi , localizaţi şi dataţi bătălia .
 Selectaţi două caracteristici ale Bătăliei.
 Menţionaţi două evenimente care au influenţat anul 1917.
 Prezentaţi un moment al Bătăliei folosind informaţiile din text.
 ANUL 1918 – SFÂRȘITUL COȘMARULUI: În Martie
are loc ultima ofensivă germană oprită pe Marna. Trupele
aliate sub conducerea generalului Ferdinand Foch, obțin
victoria în fața germanilor.
 În consecință are loc capitularea și semnarea armistițiului:
29 sept – Bulgaria 30 oct – Turcia 3 nov – Austro-Ungaria
11 nov – Germania (Compiegne). Bătăliile din 1918 au
puţine puncte comune cu cele din 1914, ba chiar, în multe
privinţe, reprezintă o repetiţie generală a tacticilor care vor fi
aplicate în cel de Al Doilea Război Mondial.
 Anul 1918 a marcat sfârșitul Primului Război Mondial.
 Pierderi de vieți
 Distrugeri materiale uriașe
 Apariția comunismului în Rusia
 Declanșarea sentimentului naționalist german (
nazismul)
 Creșterea puterii economice a SUA
 BILANȚUL RĂZBOIULUI
 Durata – 52 luni
 28 de state antrenate în război
 75 milioane de oameni mobilizaţi
 10 milioane soldaţi morţi
 3 milioane soldaţi dispăruţi
 13 milioane civili morţi
 22 milioane răniţi
 9 milioane orfani
 5 milioane văduve
 10 milioane supravieţuitori cu infirmitate permanentă
 331,6 miliarde dolari cheltuieli militare directe ale beligeranţilor
 36,9 miliarde dolari pagube pricinuite de război
 225 milioane de dolari datoria statelor beligerante
 Regiuni întregi pustiite, dezorganizarea economiei şi a transporturilor,
inestimabile valori spirituale distruse, traume psihice
 Soldați Aliați morți Soldați ai Puterilor Centrale
(Antanta) morți
Imperiul Britanic: 908.000 Germania: 2.770.000
Franţa: 1.240.000 Rusia: Austro-Ungaria: 1.500.000
1.700.000, etc. Bulgaria: 827.500
Turcia: 35.000
Total: 5.132.500
Total:7.936.000
Civili morți
Germania: 760.000
Austro-Ungaria: 300.000
Belgia: 30.000
Regatul Unit: 31.000
Bulgaria: 275.000
Franţa: 40.000
Grecia: 132.000
România: 275.000
Rusia: 3.000.000
Serbia: 650.000
Turcia: 1.000.000
 Conferința de pace de la Paris dintre anii 1919-
1920 a reorganizat lumea după război. Dispar
imperiile multinaționale și apar statele naționale,
începe decolonizarea dar apar și orientările
revizioniste, deoarece unele state au fost
nemulțumite de prevederile tratatelor de pace.
 În 1919 se înfiinţează Societatea Naţiunilor, pentru
menţinerea păcii şi securităţii între naţiuni. Se înlocuieşte
vechea ordine bazată pe echilibrul Marilor Puteri
(stabilită la Congresul de la Viena-1815)
Semnarea tratatului de pace de la Versailles
Palatul Saint Germain
Palatul Trianon
  Conferinţa de Pace de la Paris şi-a deschis lucrările în
ianuarie 1919.

 Au participat 27 de state, 4 dominioane şi India. Conferinţa a

reunit peste 1000 de delegaţi, fiecare delegaţie fiind
alcătuită din sute de colaboratori ( militari, diplomaţi, jurişti,
istorici, oameni de ştiinţă şi tehnicieni )

 Nu au fost invitaţi nici reprezentanţii ţărilor învinse

( Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia ), nici cei ai
Rusiei unde fusese instalat regimul comunist.
Practic, Conferinţa era gândită şi organizată de “Consiliul celor
Zece”, format din şefii de guvern şi miniştrii de externe ai
celor cinci puteri: SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia şi
Japonia.
Prin amploare şi durată, Conferinţa de Pace de
la Paris amintea de Congresul de la Viena din 1815. Ca şi
atunci se punea problema reconstrucţiei europene şi găsirea
bazelor necesare acestui proces.

Organul principal de decizie era “Consiliul celor patru”,

format din:

a) Thomas Woodrow Wilson

b) George Clemenceau

c) David Lloyd George

d) Vittorio Emanuele Orlando

  diplomaţia secretă;
 decizia şefilor de stat ai ţărilor aliate de a participa personal
la negocieri;
 faptul că reprezentanţii ţărilor învinse şi ai Rusiei au fost
excluşi din procesul încheierii păcii;
 dominarea micilor ţări de către marile puteri;
 alegerea Parisului ca loc de întrunire a fost comentată:
resentimentele pricinuite de război erau mult mai puternice
decât în altă parte;
  Preşedinte al S.U.A între anii 1913 – 1921.
 El a decis participarea ţării sale la primul
Război Mondial ( 1917 ).
 În timpul Conferinţei de Pace de la Paris a
susţinut încheierea tratatelor de pace pe
baza documentului “Cele 14 puncte” pe care îl
elaborase în ianuarie 1918.
 Contrar tradiţiei care interzicea executivului
american să părăsească teritoriul ţării,
Wilson s-a deplasat personal la Paris în
fruntea delegaţiei americane.
 Prim-ministru al Franţei din
1917, el s-a consacrat
obţinerii victoriei în primul
Război Mondial, bucurându-
se de o mare popularitate.
Era supranumit “Tigrul” din
cauza firii sale autoritare.

 A deţinut funcţia de
preşedinte al Conferinţei de
Pace de la Paris.
 A fost şef al
Partidului Liberal şi
ministru al Angliei
între anii 1916 –
1922.
 A fost prim-
ministru al Italiei în
perioada 1917 –
1919.
 George Clemenceau Woodrow Wilson
David Lloyd
George

Orlando