CHIRURGIE ȘI NURSING

SPECIFIC 1

ÎNGRIJIREA PLĂGILOR
 Definiţie
Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin
întreruperea continuităţii tegumentelor sau a mucoaselor
(soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei
poate fi cu sau fără leziuni tisulare de profunzime.
Plaga poate deveni poartă de intrare a microbilor în
organism.
• Contuziile sunt traumatisme ce rezulta
din actiunea unui agent vulnerant
mecanic, care produce leziuni tisulare,
pastrând însa integritatea tegumentelor. În
fuctie de forta de actiune al agentului
vulnerant, contuziile pot fi superficiale,
profunde sau mixte.
• Echimoza este forma cea mai
simpla de contuzie, ce apare
datorita ruperii vaselor sangvine
din tesutul subcutanat (apare ca
o zona rosie albastruie, care în
câteva zile îsi modifica culoarea,
devenind vânata, apoi galben-
verzuie).
 Hematomul este o tumefiere
dureroasa, de volum variabil, ce
apare din cauza acumularii între
tesuturi sau organe, a unei cantitati
variabile de sânge, prin ruperea
accidentala a unor vase sangvine
mai
 CLASIFICARE
• După tipul de acţiune a agentului vulnerant (agentului
traumatic) plăgile pot fi:
• 1. mecanice:
– prin tăiere
– prin înţepare, arme albe, insecte etc.
– prin contuzii, prin lovire
– prin strivire
– prin arme de foc
– prin muşcătură de animale sălbatice, de animale domestice
– prin muşcătură de şarpe, viperă
• 2. termice: – căldură, frig, electricitate
• 3. agenti ionizanti: radiatii
• 4. agenti chimici: acizi, baze, săruri
 CLASIFICARE
• După circumstanţele de producere pot fi:
• a) accidentale – de muncă, de circulaţie, casnice
b) intenţionale – suicid, agresiuni
c) iatrogene – intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii
• După timpul scurs de la producere:
• – recente (sub 6 ore)
– vechi – care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se consideră plăgi
infectate
• După profunzime:
• – superficiale sau profunde
• După straturile anatomice interesate – pentru cavităţi naturale (abdomen,
torace, craniu), pot fi:
• – nepenetrante – când nu depăşesc învelişul seros;
– penetrante – se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleura, dura
mater); plăgile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer
parenchimatos sau cavitar = perforante
• După evoluţie pot fi:
• – necomplicate sau complicate
 I. CLASIFICARE:

• A: După tipul de acţiune a

agentului vulnerant (traumatic):
1. mecanice:
- prin tăiere
- prin înţepare, arme albe, insecte
etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
I. CLASIFICARE
 I.CLASIFICARE:

- prin arme de foc

- prin muşcătura de animale
sălbatice /domestice
- prin muşcătura de şarpe, viperă
 I.CLASIFICARE:

• 2. termice: - căldură, frig,

electricitate
• 3. agenţi ionizanţi : radiaţii
• 4. agenţi chimici : acizi, baze,
săruri
 I.CLASIFICARE:

B :După circumstanţele de producere pot fi:

a) accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice
b) intenţionale – suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii

C :După timpul scurs de la producere:

- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se
consideră plăgi infectate
 I.CLASIFICARE:
• D:După profunzime:
• superficiale -afectare: doar
epiderma
• profunde- afectare: epiderma +
dermul ± tendoane, muşchi, oase

• Ex: Ruptura tendonului lui Ahile

 I.CLASIFICARE:

E: După straturile anatomice interesate - pentru cavităţi

naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - când nu depăşesc învelişul seros
- penetrante - se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu,
pleură, dura mater); plăgile penetrante pot fi simple sau pot
interesa şi un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante

F: După evoluţie pot fi:

- necomplicate; complicate
 II. Caracteristicile plăgilor

• 1. prin tăiere - au marginile

regulate, limitate, se vindecă
repede; cele operatorii sunt de
obicei aseptice.

• 2. prin înţepare - sunt cele mai

frecvente şi cele mai înşelătoare,
gravitatea lor este în raport cu
adâncimea, sediul şi gradul de
infectare; plăgile limitate adânci
favorizează dezvoltarea germenilor
anaerobi;
 II.Caracteristicile plăgilor
• plăgile prin înţepare cu creion chimic
le trebuie acordată o atenţie deosebită,
mai ales când în plagă, rămân fragmente
de creion, deoarece substanţa chimică
continuă să acţioneze şi să distrugă
ţesuturile;
• înţepăturile mâinii pot produce leziuni
inflamatoare- determină panariţii
3. plăgi prin contuzii - în cazul unor
contuzii profunde se pot produce leziuni
distructive, deci plăgi ale organelor
profunde: creier, muşchi, ficat, splină,
rinichi, intestin etc., fără să existe o
plagă a pielii
 II.Caracteristicile plăgilor
4. plăgi prin muşcătură de animale
– se suprainfectează cu
regularitate; pot fi poarta de intrare
pentru turbare; muşcăturile de
viperă produc fenomene generale
toxice prin arme de foc – se
caracterizează prin distrucţii mari ,
sunt foarte complexe
5. plăgi prin arme de foc – se
caracterizează prin distrucţii
mari, sunt foarte complexe
 III.Tipuri particulare de plăgi
• Plăgi prin înţepare cu spini vegetali:
• - spinul trebuie extras complet, la nevoie,
recurgându-se la incizie chirurgicală
• - dacă nu s-a extras este posibilă dezvoltarea
unei infecţii (abces, flegmon)
• Profilaxia antitetanică este obligatorie
• Plăgile prin înţepare plantară (cui, sârmă)
favorizează dezvoltarea unor infecţii
virulente; se tratează chirurgical în servicii
de specialitate.
• Plăgile prin înţepătură de insectă (albine,
viespi), prin inoculare de venin, produc
fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem
local sau, uneori, edem glotic cu crize de
sufocare, frisoane, convulsii, şoc anafilactic
sau colaps.
• Simptome locale:
- durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după antialgice; reapariţia cu
caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării infecţiei
-impotenţa funcţională este partială sau totală şi are drept cauză durerea sau lezarea elementelor
musculo-articulare, osoase sau nervoase
• Semne obiective: prezenţa unei soluţii de continuitate; în plăgile mari, aşa-numitele plăgi cu
mari dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de vase, muşchi, nervi,
fragmente de oase sau diferite organe situate în profunzime; uneori, părţi din aceste organe
pot să iasă prin marginile plăgii; aceasta se numeste evisceraţie hemoragia este variabilă, ca
şi abundenţa sângerării, în funcţie de vasul lezat.
• Semne generale:
- pulsul poate fi rapid - tahicardic - în plăgi însoţite de hemoragii externe sau interne sau de şoc
traumatic.
- tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei hemoragii sau a unui şoc traumatic
- febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor hematoame
 V. VINDECAREA PLAGILOR
Vindecarea plăgilor se poate realiza prin:
Vindecarea primară (“per primam” sau “per primam
intentionem”)
- este vindecarea ce se obţine de la început, fără complicaţii; este
vindecarea ideală pentru orice plagă operatorie; vindecarea se
produce în 6-8 zile
Vindecarea secundara („per secundam" sau per secundam
intentionem"):
- în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă infecţia,
spre deosebire de vindecarea primară
• Vindecarea tertiară („per tertiam intentionem"):
- se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia
vindecării secundare şi apoi se suturează în scopul scurtării
evoluţiei
 V. VINDECAREA PLAGILOR
Vindecarea este un proces interactiv, care se desfășoară în trei
faze:
Faza 1: faza inflamatorie -- apare între ziua 0 și 3 - în această fază
apar hemostaza și inflamația.
Faza 2: faza de granulație - apare între ziua 3 și 14. În această
fază se formează țesutul de granulație și restaurarea vasculară.
Faza 3: faza de regenerare – este cel mai lung proces și se întinde
pe durata a 3 săptămâni.
Contracția plăgilor este mecanismul fiziologic care diminuează
dimensiunile plăgii și vindecă zona în care rana este prezentă.
Aceasta reprezintă o fază-cheie în procesul de vindecare și începe
la aproximativ o saptămână din momentul apariției rănii.
 VI. Tratamentul local al plăgilor

Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă

asistenţa (locul accidentului, la cabinet medical sau la spital).
Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a îngriji o
plagă în mod corespunzător se cere ca:
• îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie
• să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
• plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici, infecţioşi din
mediul înconjurător
• să fie asigurat un repaus al regiunii lezate
• tratamentul local al plăgilor să se facă cu ajutorul
pansamentelor
 VI.Tratamentul local al plăgilor
• Prim ajutor la locul accidentului:
- hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitară
• nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de
instrument
• nu se scot fragmente osoase
• nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa
oxigenata(pericol de hemoragie)
HEMORAGIA
 VII. Evoluţia şi complicaţiile plăgii
Orice plagă accidentală se consideră contaminată cu
microbi chiar din momentul în care s-a produs.
În primele 6 ore de la producerea unei plăgi, forţele proprii
ale organismului combat efectul nociv al microbilor,
distrugându-i (prin diapedeză, fagocitoză).
Dacă nu s-a tratat o plagă în primele 6 ore microbii, atât cei
aerobi cât şi cei anaerobi,se dezvoltă foarte mult.
Plăgile netratate în timp util devin purulente, se pot
complica cu gangrené gazoase, flegmoane, abcese,
septicemii.
De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului.
 Curațarea unei plăgi liniare
• Curațarea unei plăgi liniare se face astfel:
• zona 1 – direct pe plagă, de sus în jos, o singură mișcare și aruncați
tamponul folosit
• zona 2 – în partea din dreapta pacientului, sterge-ti dintr-o singură
mișcare, de sus în jos și aruncați tamponul;
• zona 3 – în partea din stânga pacientului, sterge-ti dintr-o singură
mișcare, de sus în jos și aruncați tamponul
• zona 4 – în partea din dreapta pacientului, langă zona doi curațată,
sterge-ti dintr-o singură mișcare, de sus în jos și aruncați tamponul;
• zona 5 – în partea din stânga pacientului, langă zona trei curațată,
sterge-ti dintr-o singură mișcare, de sus în jos și aruncați tamponul.
• Pașii se pot repeta, la nevoie, până când plaga este curațată.
Curațarea unei plăgi liniare se face astfel:
Curațarea unei plăgi liniare se face astfel:
 Curațarea unei plăgi circulare
• Curațarea unei plăgi circulare se începe din interior spre
exterior, prin mișcări circulare.
• zona 1 – începând din marginea plăgii, se aplică
tamponul si se curață spre exterior, printr-o mișcare
circulară;
• zona 2 – se schimbă tamponul și se continuă de unde s-
a ramas, tot printr-o mișcare circulară în exterior;
• zona 3 – se schimbă din nou tamponul și se execută altă
mișcare circulară în continuarea celor efectuate.
Curațarea unei plăgi circulare
 VIII.Ingrijirea plăgilor
• Ingrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident
-calmarea durerii, toaleta si dezinfectia tegumentului o dacă plaga este într-o regiune
cu păr, se rade părul în jurul plăgii până la o distanţă de 6 cm de marginea plăgii o
se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic o se
dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod,prin miscari circulare din jurul plagii
spre exterior toaleta plagii:
• - o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice
neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu
ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta
plaga o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face
tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile
penetrante,perforante in organe si cavitati naturale dezinfectia din nou a
tegumentului
• o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool
acoperirea plagii
• o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca
marginile plagii cu 2-3 cm fixarea pansamentului o se face cu leucoplast,galifix
sau prin infasare,in functie de intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie
antitetanica o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml
 VIII.Ingrijirea plăgilor
Îngrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident
•– calmarea durerii
– toaleta locală minuţioasă, procedând astfel:
– dacă este într-o regiune cu păr, se rade părul în jurul plăgii până la o distanţă de
6 cm de marginea plăgii
– se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apă şi săpun, apoi cu ser fiziologic
– se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod
•Atenţie! Pielea din jurul plăgii se dezinfectează prin badijonare, care începe de
lângă plagă şi se îndepărtează de aceasta.
Se curăţă, apoi, plaga cu rivanol 1‰ cloramină 4‰ clor activ sau, mai bine, cu
apă oxigenată care antrenează la suprafaţă micii corpi străini prin spuma pe care o
produce; apa oxigenata are si actiune hemostatica.
•Observaţie : extragerea corpilor străini din plagă, precum şi excizarea şi
îndepartarea ţesuturilor devitalizate sunt realizate de medic; dacă este cazul, va
face hemostaza prin legatură vasului şi sutura plăgii; aceste plăgi se pot vindeca
“per primam”.
•Este interzisă explorarea instrumentală oarba a unei plăgi în afara unui
serviciu chirurgical de specialitate.
Îngrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident
 Îngrijirea plăgilor vechi
• Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident se consideră infectate; li
se face acelaşi tratament descris mai sus, însă plaga nu se suturează
primar.
• De reţinut: La plagile septice, pielea din jurul lor se curăţă circular, de
la exterior spre interior
• Astfel: păgile vechi, infectate, nesuturate se aseptizează prin spălări
cu soluţii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramină şi 
rivanol sau soluţie de antibiotic conform antibiogramei.
• Pansamentul umed se mai numeşte microclimat umed şi se realizează
într-o tăviţă renală sterilă, în care se îmbibă două foi comprese cu
soluţia indicată.
• Compresa umedă va fi acoperită cu una-două comprese uscate, apoi
se fixează pansamentul, fie prin înfăşurare (bandajare), fie fixând
compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu galifix;
plăgile vechi se pansează şi se controlează zilnic.
• Foarte important! Obligatoriu, în ambele cazuri, se
face profilaxia tetanosului.
 Tipuri particulare de plăgi

• Plăgi prin înţepare cu spini vegetali

• – spinul trebuie extras complet, la nevoie recurgându-se la
incizie chirurgicală
– dacă el nu s-a extras, este posibilă dezvoltarea unei infecţii
(abces, fiegmon)
Profilaxia antitetanos este obligatorie.
• Plăgile prin înţepare plantară (cui, sârmă)
• =favorizează dezvoltarea unor infecţii virulente; se tratează
chirurgical în servicii de specialitate.
• Plăgile prin înţepătură de insectă (albine, viespi), prin
inoculare de venin
• -produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau,
uneori, edem glotic cu crize de sufocare,
frisoane, convulsii, şoc anafilactic sau colaps.
Tratamentul este la indicaţia medicului .
 Îngrijirea unei plăgi operatorii

• Plaga suturată neinflamată se tratează prin pansare

sterilă.
– se degresează tegumentul din jurul plăgii
– se dezinfectează cu tinctură de iod, alcool iodat sau
alcool, pe o distanţă de 6-7 cm, folosind, la fiecare
ştergere, alt tampon
– plaga suturată se dezinfectează, de asemenea, printr-o
singură ştergere cu tamponul îmbibat în tinctură de iod
sau alcool
– apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul
plăgii
– se acoperă plaga cu compresă sterilă – pansamentul
se fixează după metoda cunoscută.
 Soluţii antiseptice pentru tegumente
• ▪ Alcool rectificat 70%. În concentraţii mai mari produce
precipitarea proteinelor de pe suprafaţa microbilor.
▪ Tinctură de iod 2%.
▪ Iodura de potasiu 2%.
▪ Alcool iodat 2%.
▪ Fenolul – acid fenic – soluţie 1-3‰ din cristale roz-albe.
Este toxic, poate produce arsuri ale mucoaselor şi dermite.
▪ Eterul – simplu sau iodat.
▪ Iodoformul – cristale galbene sau pomadă – folosit în
stomatologie.
▪ Preparate tipizate:
– Septozolul (Nonilfenol-polietoxilat, iod, alcool izopropilic,
apă distilată) – tinde să ia locul tincturii de iod.
– Metoseptul (acid salicilic, mentol, albastru de metilen,
tripaflavină, alcool, apă distilată) – pentru dezinfecţia plăgilor
recente.
 Soluţii antiseptice pentru plăgi
• ▪ Antiseptice oxidoreductoare:
– Apă oxigenată – cu acţiune bactericidă, hemostatică, de curăţare mecanică a plăgilor
de cheaguri, resturi de ţesuturi.
– Cloramina (soluţia Dakin) – soluţie diluată de hipoclorit de sodiu.
– Permanganat de potasiu 1/4000 – la dezinfecţia mucoaselor şi plăgilor.
• ▪ Soluţii colorate:
– Rivanol – soluţie 1‰ din pulbere galbenă.
– Albastru de metilen
– Violet de genţiana 1% – mai ales în dermatologie.
• ▪ Antiseptice albumino-precipitante:
– Săruri de argint:
▪ Nitrat de argint – creioane, stilete, soluţie 1%.
▪ Colargol 1%.
▪ Protargol 2%.
▪ Argiror 5%.
• – Săruri de mercur:
▪ Biclorura de mercur – sublimatul de mercur. Se foloseşte la dezinfecţie şi curăţenie.
▪ Oxicianură de mercur – pentru mucoase.
– Acid boric 1-2% – combate mai ales infecţiile cu piocianic.
• ▪ Antiseptice tensioactive:
– Detergenţi – Bromocet.
– Săpunuri.
 Observaţii:

• ~ Nu se aplică tinctură de iod în plagă.

~ Nu se aplică antiseptice pe arsuri.
~ Nu se aplică vata direct pe plagă.
~ Nu se toarnă soluţii antiseptice în plăgile penetrante
sau perforante.
~ Nu se explorează plăgile perforante.
~ Nu se scot corpurile străine din plagă – pot produce
hemoragii foarte grave, alte complicaţii.
~ Obligatoriu → vaccinarea antitetanică.
 Profilaxia antitetanică
• Mai ales in cazul plagilor mai vechi de 6h, contuze
• sau înțepate- cu contaminare mare
• Se aplică diferenţiat:
• ~ La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se
• administrează:
• A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singură doză)
• Nu se adm. ser antitetanic
• Excepţie fac politraumatizaţii grav, cu stare de şoc şi hemoragie, la care se adm. în doză unică, ser
antitetanic 3000-15000 U.A.I.
•  La persoanele nevaccinate sau cu vaccinări
• incomplete se administrează:
•  Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , în doză unică cu desensibilizare prealabilă conform
schemei minimale.

Vaccin antirabic+ Profilaxie borelioză