AZOTUL

Element chimic

ELEV: Baicu Constantin

CLASA: a IX-a
 AZOTUL CA ELEMENT CHIMIC
Azotul (sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul periodic care are
simbolul N și numărul atomic 7. Este un gaz incolor, inodor, insipid, de obicei
inert, diatomic și nemetalic, constituie 78% din atmosfera Pământului și este o
parte componentă a tuturor țesuturilor vii.
Azotul formează numeroși compuși chimici, precum aminoacizii, amoniacul, 
acidul nitric și cianurile.
 ISTORIA AZOTULUI
• Nitrogenul , înseamna „sodă nativă”, „geneză”, „formare” si este considerat a fi descoperit
de Daniel Rutherford în 1772, care l-a numit aer fix. Faptul că exista aer care nu participa la
combustie era un element cunoscut de chimiștii de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
• Nitrogenul a fost de asemenea studiat în același timp și de Carl Wilhelm, Henry Cavendish
 și Joseph, care l-au numit aer ars sau aer flogisticat. Nitrogenul gazos era destul de inert,
astfel încât Antoine Lavoisier l-a numit azot, de la cuvântul grecesc αζωτος, însemnând „fără
viață”. Acest termen a devenit cuvântul francez pentru „nitrogen” și a fost împrumutat mai
târziu și de alte limbi, printre care și româna.
 STRUCTURA ATOMICA
• Atomul de azot are 7 protoni, 7 neutroni și 7
electroni.

Carbon  AZOT  Oxigen

 COMPUSI
• Principalul compus al azotului este amoniacul (NH3) deși hidrazina (N2H4) este și ea
cunoscută. Amoniacul este oarecum mai simplu decât apa și în soluție formează ionul
 amoniu (NH4+). Amoniacul lichid este de fapt amfiprotic și formează ioni de amoniu și de 
amide (NH2-); amidele și nitrilii (N3-) sunt cunoscuți, dar se descompun la hidroliză.
• Oxizii cei mai răspândiți, trioxidul de azot (N2O3) și pentoxidul de azot (N2O5) sunt oarecum
instabili și explozivi. Acizii corespunzători sunt acidul nitros (HNO2) și acidul nitric
 (HNO3), cu sărurile corespunzătoare numite nitriți și nitrați. Acidul nitric este unul dintre
puținii acizi mai tari decât ionul hidroniu (H3O+).
 PROPRIETATI
• Proprietăți fizice
• Azotul este un nemetal. Are cinci electroni pe ultimul strat.Azotul pur este un gaz diatomic,
incolor și nereactiv la temperatura camerei și cuprinde 78.08% din atmosfera Pământului.
Condensează la 770 K, la presiune, și îngheață la 630 K. Azotul lichid este folosit adesea ca
substanță criogenică.
• Proprietăți chimice
• Interactiunea cu nemetalele;
• Interactiunea cu metalele;
• Interactiunea cu hidrogenul.
 PPRODUCERE
• Nitrogenul este, cantitativ, cea mai mare componentă a atmosferei Pământului (78,084%
după volum, 75,5% după greutate) și este obținut pentru scopuri industriale prin distilarea
fracțională a aerului lichefiat sau prin mijloace mecanice
• -Preparare in laborator
• -Producere la scara industriala
 UTILIZARI
• Azotul gazos este produs prin permiterea azotului lichid să se încălzească și să se evapore.
Are numeroase utilizări, incluzând faptul că este folosit ca atmosferă protectoare atunci când
nu se dorește o reacție redox;
• la păstrarea prospețimii mâncărurilor împachetate (prin amânarea râncezirii și altor forme de
degradare oxidativă)
• la acoperirea explozibililor lichizi pentru siguranță
• la producția de componente electronice precum tranzistori, diode și circuite integrate
• la producerea oțelului inoxidabil
• pentru umplerea camerelor roților avioanelor și autovehiculelor datorită inerției sale și lipsei
de umiditate și a calităților oxidative, spre deosebire de aer.
 • Azotul lichid este produs industrial în cantități mari prin distilarea din aerul lichefiat. Este
un lichid de criogenic (foarte rece) care produce degerături instantaneu la contactul direct
cu țesuturile vii.
• Proprietatea lui de a menține temperaturile mult sub temperatura de îngheț a apei chiar când se
evaporă îl face extrem de util într-o varietate de aplicații ca refrigerent, printre care:
• la înghețarea și transportul produselor alimentare
• pentru demonstrații în educația științifică
• ca răcitor pentru senzori de infraroșu și amplificatoare de frecvență joasă
• în dermatologie, pentru eliminarea posibilelor excrescențe canceroase
• ca răcitor pentru suprasolicitarea unei unități centrale de procesare, a unei unități de procesare
grafică sau a altei componente hardware
•Va multumesc!