Traficul de persoane

Protocolul de la Palermo din 2000 - Traficul de persoane reprezint recrutarea, transportul, transferul, ad postirea sau primirea de persoane, prin amenin are de recurgere sau prin recurgere la for ori la alte forme de constrngere, prin r pire, fraud , nel ciune, abuz de autoritate sau de o situa ie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de pl i ori avantaje pentru a ob ine consim mntul unei persoane avnd autoritate asupra alteia n scopul exploat rii. Exploatarea con ine, cel pu in, exploatarea unei alte persoane prin prostituarea acesteia sau alte forme de exploatare sexual , munca sau serviciile for ate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe.

PERSPECTIVA JURIDIC - traficul de persoane desemneaz : sclavia, munca for at , agresiunea fizic abuz de ncredere asupra victimei

i psihic ,

PERSPECTIVA ECONOMICAtraficul de persoane implic aspecte precum existen a unor interese financiare ilegale, a unor re ele locale, na ionale, regionale i interna ionale, circula ia ilicit a banilor .a.m.d..
PERSPECTIVA PSIHOLOGIC - experien ele traumatizante ale trafic rii pot avea efecte devastatoare asupra psihicului victimei, n special asupra copiilor, putnd genera o multitudine de simptome asociate sindromului de stres post-traumatic (PostTraumatic Stress Disorder), cum ar fi: ocul, furia, teama, anxietatea, izolarea, negarea de sine, tentativele de suicid, depresia, disocierea, etc.. PERSPECTIVA SOCIOLOGIC - traficul de persoane desemneaz un proces social, ce implic numeroase etape, diferi i actori, rela ii stabilite ntre ace ti actori, dar i factori asocia i acestui fenomen (de exemplu, corela ia dintre traficul de persoane i migra ia interna ional de tip circulatoriu, n contextul globaliz rii).

- traficul de persoane presupune ns i nc lcarea statutului fundamental al existen ei umane, acela de fiin uman , statut din care deriv toate drepturile i libert ile fundamentale ale omului. Victima este deposedat de orice drept i transformat ntr-un obiect tranzac ionabil i manipulabil, n orice scopuri i condi ii compatibile cu statutul de marf i valoare a acesteia, iar aceste scopuri i condi ii sunt independente de voin a victimei.

PERSPECTIVA DREPTURILOR OMULUI

SCOPUL TRAFICULUI- MODALITATI DE EXPLOATARE

Scopuri generale: a) exploatarea sexual comercial sau necomercial ; b) pentru munc sau servicii for ate; c) pentru ceretorie; d) n sclavie sau n condi ii similare sclaviei; e) de folosire n conflicte armate sau n activit i criminale; f) de prelevare a organelor sau esuturilor. Scopuri exceptionale: a) ingerin a n integritatea corporal cu scopul cre rii de ascunzi uri utilizate n contrabanda cu stupefi ante i alte obiecte, afl ate sub regimuri speciale, la trecerea frontierei, limitate sau interzise n traficul civil; b) folosirea ca donatori de organe, esuturi prelevate pentru transplant; c) clonarea de fiin e umane, cu consecin e imprevizibile pentru s n tate; d) folosirea n confl icte militare sau n grup ri criminale; e) mame purt toare (mam surogat).

ETAPELE TARFICULUI
Ac iunea principal a traficului de fiin e umane const n: recrutarea transportarea Transferul ad postirea sau primirea unei persoane Ac iunea adiacent , care nso ete ac iunea principal , const n una din urm toarele modalit i: - amenin are cu aplicarea sau aplicarea violen ei fizice sau psihice nepericuloase pentru via a i s n tatea persoanei, inclusiv prin r pire, prin confiscare a documentelor i prin servitute, n scopul ntoarcerii unei datorii a c rei m rime nu este stabilit n mod rezonabil, precum i prin amenin are cu divulgarea informa iilor confiden iale familiei victi mei sau altor persoane atat fizice, cat i juridice; - nel ciune; - abuz de pozi ie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor pl i sau beneficii.

TRAFICANTII
n ceea ce prive te relaia cu recrutorul, cele mai multe victime au fost n elate de c tre prieteni sau persoane care f ceau parte din cercul de cuno tine, urm toarea categorie a recrutorilor fiind persoane necunoscute anterior victimelor. Recrutorii pot fi diviza i in 2 categorii: Intermediari - Un recrutor individual care lucreaz pe cont propriu dar deseori este in leg tur direct cu o re ea de trafi can i Intermediarii pot opera sub diferite forme mascate:

Prieten al prietenului Membru de fam ilie Iubit/Iubit , logodnic/logodnic Persoane respectabile din comunit i
Agen ii - Un recrutor individual sau o organiza ie de recrutori care lucreaz legal, semi-legal sau ilicit. Agen iile private de recrutare pot opera sub diverse forme: Agen iile private pentru ocuparea for ei de munc (AP) Agen ii care nu au ca activitate angajarea persoanelor Agen iile de turism Pen cluburi Agen iile de modele i mod Agen iile de dans Firmele de impresariat artistic Agen iile matrimoniale

VICTIMELE TRAFICULUI
Victime ale traficului snt considerate: persoanele care au fost supuse la violen , abuzuri de autoritate sau la
amenin ri care au stat la baza intr rii lor n acest proces ce a dus la exploatarea lor sexual sau au survenit pe parcursul acestuia; acele persoane care au fost nelate de organizatori/trafican i i care au crezut c au un contract de munc atr g tor f r nici o leg tur cu comer ul sexual, sau pur i simplu un loc de munc obinuit; acele persoane care snt contiente de adev ratele inten ii ale organizatorilor/trafican ilor i care au consim it anterior la aceast exploatare sexual cauza fiind situa ia vulnerabil n care se aflau. Abuzarea de situa ia si vulnerabilitatea victimelor este inclus , n mod expres, ca element constitutiv al traficului.

STUDIU
21% snt b rba i i 79% femei; vrsta medie a victi melor femei este de 20 de ani, iar a victi melor b rba i de 25 de ani; n 38% din cazuri ntre victim i traficant existau leg turi de prietenie sau de rudenie pn la momentul s vririi infrac iunii; 17% din victi me la momentul racol rii aveau studii medii incomplete, 78% studii medii, 5% studii superioare incomplete; 64% din victi me provin din mediu rural i 36% din mediu urban (6% provin din

 Conform datelor deinute de ANITP n SIMEV, judeele din zona de Vest, Nord Vest a Romniei au reprezentat principalele surse ale traficului de persoane, a a cum se observ i din harta de mai jos. Astfel, judeele Timi , Bihor, Satu Mare, Bistria N s ud i Maramure au nsumat un num r de 158 de victime, ceea ce reprezint 42% din total. Proveniena victimelor pe judee a suferit mutaii importante fa de aceea i perioad a anului trecut, cnd judeele surs ale traficului de persoane, erau, n ordinea amplorii, Bra ov, Boto ani, Teleorman, Bac u i Ia i.

TRAFICUL DE COPII
Un numar semnificativ de copii din UE cad victime ale traficului pentru exploatare sexuala sau adoptie, iar Romania este in mare parte o tara de origine pentru traficul de copii, dar a implementat o serie de practici de succes pentru combaterea acestui fenomen, se arata intr-un raport european Romania este intr-o mare masura o tara de origine pentru copii traficati si numai intr-o mica masura o tara de tranzit pentru retelele de traficanti, constata raportul. De exemplu, in primele 6 luni ale anului 2008, Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copiilor (ANPDC) din Romania a primit 250 de cereri privind copii romani neinsotiti in strainatate, iar 138 dintre acestia au fost repatriati. In Romania exista 12 centre specializate exclusiv pentru copii romani neinsotiti care sunt repatriati sau pentru victime ale traficului.

Romania este singura tara membra a UE care a dezvoltat un program de integrare specializat pentru copiii traficati, se mai arata in raport. In cadrul acestui program, situatia copilului in cauza este mai intai evaluata, apoi este alcatuit un plan individual pentru recuperare si integrare, dupa care este implementat si monitorizat constant. ANPDC a identificat, in afara categoriei de minori straini neinsotiti, si alte categorii expuse riscului de trafic: copiii strazii, copii din familii vulnerabile, din comunitati sarace de romi, copii neglijati sau abuzati, copii care au renuntat la scoala, cei cu dizabilitati sau cu parinti care lucreaza in strainatate Potrivit unui recent raport al ONU, citat de agentia europeana, din ianuarie pana in noiembrie 2008, 131 de copii au fost traficati in Romania, in timp ce in 2007, 81 de astfel de victime fusesera identificate in Germania si 53 in Bulgaria. O serie de tari din UE sunt inregistrate in raport cu mai putin de 10 cazuri.

TRAFICUL DE ORGANE
Traficul de organe ia amploare in Romania Categorii: Social Tags: organe, trafic, lege Marime text Rinichi, bucati de ficat, pancreas si chiar plamani contra cost pe internet. Traficul de organe este o afacere care ia amploare in Romania. Acest lucru se intampla pentru ca cererea este mai mare decat oferta, insa mai ales pentru ca autoritatile nu reusesc sa ii prinsa pe cei care se ocupa cu asa ceva. In tara noastra exista o piata neagra de organe, cu donatori care isi posteaza acum anunturile pe Internet, preferand acest mediu virtual fostelor anunturi publicitare din ziare. Ei pun in anunt detalii precum grupa de sange, varsta, dar si pretul pe care il cer. Tarifele practicate pe aceasta piata respecta regula marfii destul de rare: un organ ajunge la preturi intre 15000 si 25000 de euro. Preturile sunt diferite in functie de calitatea organului si a donatorului, in cazul celor cu grupa de sange rar intalnita, acestea crescand semnificativ. Desi cumpararea sau vanzarea de organe umane este pedepsita de legile romanesti, cu pedepse de pana la sapte ani de inchisoare, unii romani sunt atat de dornici de castig ori disperati de saracie incat sunt dispusi sa renunte la o parte a propriului corp pentru a face rost de bani.Romania are lege si institutii pentru transplantul de organe In tara noastra exista o lege a transplantului de organe, care a fost aprobata in 2006 si este in concordanta cu legile europene. Aceasta interzice si sanctioneaza comertului cu organe umane, obtinerea de foloase de pe urma organelor si celulelor umane si exploatarea celor incapabili sa decida in cunostinta de cauza prin prelevarea de la acestia a celulelor umane sau a organelor. Pedeapsa pentru o astfel de fapta este intre cinci si sapte ani de inchisoare. Transplantul de organe in Romania este supravegheat de Agentia Nationala de Transplant, al carui scop este acela de se interpune intre donator (viu sau decedat) si primitor. Aceasta institutie incearca acum sa legifereze acordul prezumat, care prevede ca o persoana care in timpul vietii nu si-a exprimat refuzul de a-si dona organele, refuz care va fi respectat, este implicit de acord sa le doneze, dupa deces. La nivel european exista peste 60.000 de pacienti se afla pe listele de asteptare pentru un transplant. In acelasi spatiu european, numarul estimat de cazuri de trafic de organe depistate fiind de 150-250 pe an.