COLEGIUL NAŢIONAL”MIRCEA CEL BĂTRÂN”

124 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ROMÂNESC

 INTRODUCERE/MOTIVAŢIE

• Când vorbim despre o instituţie de ȋnvăţământ nu putem

vorbi doar despre arhitectură, despre documente, scheme
de şcolarizare, etc, vorbim şi despre oamenii care s-au
dedicat formării atâtor generaţii şi despre elevii care au
ales din vocaţie să urmeze aici cursurile.
• Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” reprezintă pentru
mine o parte din suflet deoarece predau aici, tatăl meu i-a
urmat cursurile acum mai bine de 60 de ani şi fiica mea
este elevă.
 SCURT ISTORIC AL ÎNVĂTĂMÂNTULUI CONSTĂNŢEAN

• Am putea afirma că ȋnvăţământul dobrogean ȋşi

are ȋnceputurile ȋn oraşele cetăţi Histria, Tomis şi
Callatis datorită grecilor colonizatori (sec. VII
î.e.n.)
• În secolul al II-lea e.n – exista un gimnaziu ȋn
cetatea grecească Histria constituit dintr-un
teren de sport şi din clădirile anexe.
• În secolele IV-V e.n. au luat fiinţă şcoli pe lângă
biserici sau în case particulare și erau cel mult de
nivel primar, iar majoritatea dascălilor erau
aduşi din alte regiuni ori erau dascăli sau preoți
ai bisericilor. Învăţătura se făcea in limba latină. 
• În 1766 s-a deschis la Cernavodă prima şcoală
românească din Dobrogea, apoi alta ȋn 1774 la
Turtucaia.
• În 1874 s-a tipărit primul abecedar,
„Abecedaru turco-românu”.
• Începând cu 1879 s-au deschis şcoli primare ȋn
aproape toate satele şi oraşele judeţului.
• La 6 februarie 1879 au fost inaugurate Școala
de băieți și Școala de fete ȋn cadrul unei
instituţii bilaterale de pe strada Traian.
• În 1881 s-a ȋnfiinţat şcoala de fete sub
conducerea Anei Petrescu.
• În 1893 şi-a deschis porţile prima şcoală din
Dobrogea „de învăţători şi institutori".
 MOMENTE PRINCIPALE DIN ISTORIA COLEGIULUI NAŢIONAL „MIRCEA CEL BĂTRÂN”

• Din anul şcolar 1896 – 1897 s-a ȋnfiinţat un

Gimnaziu clasic de băieţi cu clasele I – II ale ciclului
inferior, avându-l director pe Demetru Rădulescu.
• În 1906 regele Carol a vizitat instituţia şi a rămas
surpins de modernitatea laboratoarelor şi de un
corp profesoral de elită.
• În 1911 Gimnaziul Clasic de băieți s-a transformat
în Liceul „Mircea cel Bătrân“, adăugându-i-se un
ciclu superior alcătuit dintr-o secție „modernă” iar
mai tarziu s-a înființat și o secție reală, în
conformitate cu „legea Haret”.
• N.T. Negulescu, profesor de fizică şi chimie, apoi
director ȋntre 1907-1018 a dotat liceul cu ȋnca
două clădiri, o bibliotecă şi numeroase materiale
didactice şi sportive moderne.
• În anul şcolar 1914 – 1915 schema de
organizare a liceului a fost definitiv stabilită. Ea
cuprindea un ciclu inferior şi unul superior,
fiecare cu câte patru clase.
• Între 1916-1918, ȋn timpul Primului Razboi
Mondial au fost ȋnregistrate victime din rândul
profesorilor şi elevilor liceului plecaţi pe front ȋn
luptele de la Mărăşeşti, Oituz, Nămoloasa şi
Turtucaia.
• În timpul războiului, clădirea a fost transformată
ȋn spital militar românesc, apoi german.
• Cursurile au fost reluate ȋn 1919 ȋn condiţii
insalubre şi cu lipsuri materiale.
• Între 1920 – 1940 Gheorghe Coriolan a fost
directorul liceului. În cinstea sa, actuala sala de
festivităţi şi consiliu a liceului ȋi poartă numele.
• În octombrie 1924 s-a pus piatra de temelie a noului local al
liceului pe terenul fostei grădini publice „Berărie”. Arhitectura a
fost realizată de către arhitectul N. Stănescu, iar lucrările au fost
realizate de antreprenorul D. Staicovici. Investiţia a fost susţinută
din donaţiile făcute de instituţii, servicii publice şi persoane fizice.
• În anii 1936-1937 au avut loc aici ȋntruniri la nivel balcanic ale
profesorilor de fizică şi chimie datorită laboratoarelor foarte bine
dotate şi prestigiului profesorilor liceului.
• În anul 1938 liceul a primit titlul de şcoala de excelenţă.
• În timpul celui de-al Doilea Război Mondial elevii au fost mutaţi ȋn
clădirea liceului de fete „Domniţa Ileana” iar liceul a fost transformat
ȋn sediul garnizoanei ruseşti. Această situaţie a durat până ȋn 1958.
• Din 1948 a ȋnceput reforma ȋnvăţământului la nivel naţional care a
durat până ȋn 1968 şi prevedea politizarea şcolilor, cu scoaterea unor
materii considerate inutile şi intrucerea limbii ruse obligatorii.
• După 1960 s-a introdus politehnizarea ȋn şcoală, elevii desfaşurând
ore de practică ȋn diferite ateliere de mecanică.
• În 1969 s-a introdus practica agricolă care ţinea 1-2 luni.
• Cu toate acestea,  liceul „Mircea” şi-a păstrat bunul renume, graţie
în primul rând extraordinarei dăruiri a profesorilor săi. 
• În 1974, localul s-a extins prin construirea a încă opt săli de curs,
care formează aşa-numita “aripă nouă” de astăzi, şi a unei săli de
educaţie fizică.
• După 1989 şcoala a renunţat la: uniformă, examenul treptei a II-a,
modalităţile îndoctrinării comuniste - învăţământ de partid, U.T.C.,
informare poltică.
• În 1998 s-a ȋnfiinţat gimnaziul Colegiului „Mircea cel Bătrân” ȋn
sediile fostelor şcolilor gimnaziale gemene 4 şi 5.
• În 2004, prin redobândirea clădirii în care funcţionase Inspectoratul
Şcolar Judeţean, s-a reîntregit vechiul edificiu al liceului.
• Cu prilejul sărbătoririi centenarului, la 20 mai 1996, prin Ordinul
Ministrului Învăţământului, denumirea Liceului “Mircea cel Bătrân”
a fost schimbată în Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”.
• Conform ultimei medii de admitere ȋn anul 2018 se afla pe locul 2
ȋn România cu o medie de repartizare de 9,92 la profilul
Matematică-Informatică.
• Ani de-a rândul, rata de promovare este de 100% la absolvirea
anului şcolar şi la Bacalaureat. Media generală a Bacalaureatului ȋn
ultimii 6 ani a fost de 8.90.
• Sute de profesori s-au dedicat tinerilor „mircişti”, au format minţi şi
caractere. Mulţi au fost personalităţi ale învăţământului dobrogean şi
naţional ȋncepând cu Demetru Rădulescu (primul director) şi Ion
Bănescu.
• Printre absolvenţi se află: sculptorul Ion Jalea, scriitorul Ion Marin
Sadoveanu, dramaturgul Grigore Sălceanu, poetul Virgil Teodorescu,
scriitorul Eugen Lumezianu, pictorul Lucian Grigorescu, matamaticienii
Nicolae N. Mihăileanu şi Ion Cristea, profesorul universitar Emanuel
Vasiliu, scriitorii Pericle Martinescu, Pavel Chihaia, Corneliu Leu,
Bogdan Ghiu, Ioan Micu, regizorul Stere Gulea, medicul chirurg de
reputaţie mondiala Alexandru Pesamosca, violonistul Varujan
Cozaghian, tenorul Vasile Moldoveanu, pianistul Hary Tavitian, biologul
Marian Gomoiu, profesorul universitar Petre Frangopol, economistul
Paul Bran, rectorul A.S.E. Bucureşti s.a.
• Mulţi dintre absolvenţii ultimului deceniu îşi desăvârşesc
pregătirea profesională susţinând examene de doctorat în mari
centre universitare din Franţa, Germania , Italia şi Statele Unite.
• Viaţa actuală a Colegiului se reflectă în rezultatele excepţionale
pe care le obţin elevii săi la concursurile şcolare naţionale şi
internaţionale, în participarea cadrelor didactice la programele
de perfecţionare iniţiate de Uniunea Europeană (programele
“Lingua Comenius, Arion.”), în derularea unor proiecte culturale
şi educaţionale europene, în iniţierea şi derularea programului
“Laboratory School”, ca şi în numeroase alte activităţi.
VĂ MULŢUMESC!