Diversitatea lumii vii

- Bacalaureat - 
PROF: UNGUREANU ELENA
MADALINA
 Diversitatea lumii vii

• Toate organismele au o denumire ştiinţifică şi o denumire

populară (cele mai cunoscute).
• Denumirea ştiinţifică este întotdeauna în limba latină şi este
formată din 2 cuvinte:
• Primul reprezintă genul; se scrie cu aliteră
Clic pentru mare (ex.: Homo;
adăuga text
Ursus; Canis; Rosa; Querqus)
• Al doilea reprezintă specia; se scrie cu literă mică (ex.: sapiens;
arctos; lupus; canina; robur).
• Acest tip de „nomenclatură binară” (gen şi specie) a fost
introdusă şi folosită pentru prima oară de către Karl Linne (Carl
Linnaeus) – 1707-1778, considerat părintele taxonomiei.
 Regnurile
• În prezent există peste 10 milioane de specii, fiecare fiind încadrată
sistematic într-o familie, ordin, clasă, încrengătură şi regn. În prezent
sunt acceptate 5 regnuri:
• Regnul PROCARIOTA sau MONERA (pro = înainte; karion = nucleu)
• Regnul PROTISTA (proto = primul)
• Regnul FUNGI (= ciuperci)
• Regnul PLANTAE
• Regnul ANIMALIA
 Taxoni
• Pentru a clasifica şi încadra corect un organism, se folosesc mai multe unităţi sau
categorii de clasificare, numite TAXONI. Aceştia sunt:
• SPECIA: UNITATEA DE BAZĂ ÎN CLASIFICAREA TUTUROR
ORGANISMELOR ŞI CUPRINDE INDIVIZI CU CARACTERISTICI
ASEMĂNĂTOARE CARE IAU NAŞTERE DIN STRĂMOŞI COMUNI ŞI SE POT
ÎNCRUCIŞA, DÂND URMAŞI FERTILI.
• GENUL – cuprinde mai multe specii cu caractere foarte apropiate între ele FAMILIA-
cuprinde genuri înrudite
• ORDINUL- grupează mai genuri cu caractere comune CLASA- cuprinde ordine
înrudite
• ÎNCRENGĂTURA – cuprinde clase cu caractere asemănătoare REGNUL – este cea
mai mare unitate de clasificare
• Exemplu: încadrarea taxonomică a omului (Homo sapiens sapiens)
 VIRUSURILE 

CARACTERE GENERALE  REPREZENTANŢI 

• sunt entităţi infecţioase, situate la • produc boli numite viroze (gripa,

limita dintre viu şi neviu  turbarea , variola, oreionul, hepatita
• nu au metabolism propiu  virală, mozaicul tutunului, pesta,
• nu se divid, ci se multiplică  febra aftoasă, turbarea) 
• după tipul de acid nucleic conţinut • HIV (Human Immunodeficiency
se împart în: adenovirusuri (conţin Virus) produce SIDA. 
ADN) şi ribovirusuri (conţin ARN) 
 REGNUL PROCARIOTA 

• sunt cele mai vechi forme de viaţă  bacterii (EUBACTERII): bacilul fânului- 
• sunt răspândite pe toată suprafaţa Bacillus subtilis 
Pământului, în toate mediile de viaţă  bacilul tetanosului- Clostridium 
• sunt exclusiv unicelulare, solitare sau tetani 
coloniale  bacterii fixatoare de azot; bacterii cromogene
• prezintă un perete celular rigid (alcătuit purpurii; bacterii fermentative 
din mureină), uneori acoperit de o bacterioze (boli produse de bacterii):
capsulă sau mucus  tuberculoză, tetanos, pneumonie, meningită,
• sunt imobile sau mobile, deplasându- se sifilis. 
cu ajutorul cililor sau flagelilor 
• pot fi heterotrofe (saprofite sau parazite)
sau autotrofe (fotoautotrofe- bacterii
cromogene purpurii sau chemoautotrofe -
bacterii fermentative) înmulţirea este
asexuată, în condiţii nefavorabile formând
spori de rezistenţă 
 REGNUL PROTISTA 

• sunt organisme eucariote, unicelulare, solitare sau 1. protiste autotrofe asemănătoare plantelor: 
coloniale  1. alge 
• populează îndeosebi mediul acvatic, dar există şi protiste 1. alge verzi unicelulare: Volvox – sp. colonială 
parazite ce trăiesc în corpul plantelor şi animalelor  verzeala zidurilor 
• nutriţia este autotrofă sau heterotrofă  – Pleurococcus vulgaris 
• locomoţia se realizează cu ajutorul cililor, flagelilor sau a.2. algele aurii (diatomeele) – formează o rocă silicioasă
pseudopodelor  numită diatomită 
• înmulţirea este asexuată şi sexuată  b. euglenele – euglena verde Euglena viridis 2. protiste
heterotrofe asemănătoare animalelor: 
sporozoare :plasmodiul malariei 
(Plasmodium malariae) 
(emit spori de rezistenţă) 
 REGNUL FUNGI 

- sunt organisme eucariote, uni sau pluricelulare, microscopice 1. Zigomicete: mucegaiul alb – Mucor mucedo 
sau macroscopice  2. Ascomicete: mucegaiul verde – Penicillium notatum 
• sunt exclusiv heterotrofe, parazite sau saprofite  drojdia de bere – Saccharomyces 
• corpul este un TAL, alcătuit din celule multinucleate, numite cerevisiae 
HIFE, care formează împreună un miceliu  drojdia de vin – Saccharomyces 
• prezintă un perete celular de natură chitinoasă iar citoplasma ellipsoideus 
conţine picături de ulei şi glicogen  sbârciogul 
• înmulţirea este asexuată prin porţiuni de  3. Bazidiomicete: ciupercile cu pălărie (hribi, bureţi, ghebe,
micelii sau spori sau sexuată prin gameţi  etc.) 
 Regnul Plantae
-  sunt primele plante verzi de uscat 1. muşchi (briofite):
- sunt plante avasculare (nu au vase conducătoare)  - muşchi hepatici: fierea pământului- 
• talul este diferenţiat în rizoizi, tulpiniţă şi frunzişoare, nu Marcantia polymorpha 
există organe vegetative adevărate  - muşchi frunzoşi: muşchiul de pământ – 
• prezintă atât caractere de algă verde (fecundaţie dependentă Polytrichum commune 
de mediul acvatic, talul lăţit), cât şi caractere de adaptare la muşchiul de fântână – 
mediul terestru (apariţia epidermei cu rol protector, a unor Fontinalis 
celule alungite cu rol conducător în partea centrală a
tulpiniţei) 
• înmulţirea este   sexuată   (anterozoizi şi 
oosfere), sau asexuată 
                        Ferigile

- majoritatea sunt plante erbacee, la 2. ferigi (pteridofite): 

tropice sunt şi specii lemnoase  filicate: feriga comună, feriguţa
• sunt primele plante superioare, al dulce, 
căror corp este diferenţiat în ţolul lupului, năvalnic 
rădăcină, tulpină şi frunze, numit
CORM 
• prezintă toate tipurile de ţesuturi
vegetale 
• prezintă cele mai simple vase
lemnoase, numite traheide 
• înmulţirea este sexuată, prin spori 
- sunt plante complet adaptate mediului 3. gimnosperme: 
terestru  conifere: molid, pin, larice, tuia sau arborele
• apare sămânţa, adaptare la mediul vieţii, brad, ienupăr, jneapăn, etc. 
terestru (protecţia şi hrănirea
embrionului) 
• sunt plante lemnoase (arbuşti şi arbori) 
•SUNT PRIMELE PLANTE CU FLORI, dar
lipsite de învelişuri florale
•sunt plante monoice, unisexuate (florile
diferenţiate sexual, se găsesc pe acelaşi
individ)
•reproducerea este numai sexuată
•fecundaţia este simplă
•florile sunt grupate în conuri bărbăteşti
(fiecare reprezintă o floare) şi conuri femeieşti
(care reprezintă o inflorescenţă)
•sămânţa nu este închisă în fruct
 Angiosperme
• sunt cele mai răspândite şi mai evoluate plante
• sunt plante erbacee sau lemnoase
• sămânţă este închisă în fruct
• - apar vasele lemnoase de tip trahee
• nutriţia poate fi fotoautotrofă (la majoritatea plantelor), heterotrofă
(parazită sau saprofită) sau mixotrofă
• în organizarea florii apar învelişurile florale
• fecundaţia este dublă
Angiosperme
dicotiledonate
• a. dicotiledonate: măceş, măr, fasole, mazăre, cicoare,
pelin, varză, morcov, stejar, tei, fag, paltin, etc.
• embrionul prezintă 2 cotiledoane cu rol de hrănire
• cilindrul central din tulpină conţine fascicule libero-
lemnoase, dispuse alternativ sau concentric
• rădăcina este pivotantă sau rămuroasă
• frunzele prezintă nervaţiune palmată sau penată
Angiosperme
monocotiledonate
• b. monocotiledonate: cereale, ceapa, usturoi, stuf, bambus,
zambilă, gladiolă, etc.
• embrionul cu un cotiledon cu rol de hrănire
• cilindrul central din tulpină conţine fascicule libero-
lemnoase, dispuse neuniform
• rădăcinile sunt adventive, fasciculate
• frunzele prezintă nervaţiune paralelă şi sunt cu limbul
întreg
• florile sunt de tip 3
• învelişul floral este nediferenţiat în caliciu
• şi corolă
 Regnul Animalia
REGNUL ANIMALIA 

Sunt animale didermice.  1. spongieri: buretele de baie, coşuleţul Venerei 

Trăiesc în mări, por fi solitare sau coloniale. 
Au ţesuturi dar nu organe. 
Au pori şi canale cu coşuleţe vibratile. 
Au schelet intern spongios, silicios sau calcaros. 
Nu au sistem nervos, digestiv, respirator 
sau excretor. 

Sunt animale didermice.  2. celenterate: 

Trăiesc în apă (marine, puţine specii dulcicole).  1. hidrozoare: hidra 
Corpul este în formă de sac cu pereţii  2. scifozoare: meduza 
dubli. 
Viermii
- viermi lati -
platelminti
• Trăiesc în ape marine, dulcicole sau ca
paraziţi în corpul altor animale.
• Corpul este moale şi lăţit.
• Sistemul excretor şi reproducător este
dezvoltat.
• Nu au sistem respirator circulator, digestiv
(se hrănesc prin osmoză).
• Sistemul nervos prezintă ganglioni
cerebroizi şi cordoane nervoase; nu au
organe de simţ.
• Majoritatea sunt paraziţi şi produc
numeroase ouă.
Viermi cilindrici- nematelminti

• limbricul, oxiurul, trichina

• Trăiesc în ape marine, dulcicole sau ca
paraziţi în corpul altor animale
(majoritatea).
• Corpul este moale, cilindric şi ascuţit la
capete.
 Viermii inelati ( anelide)

• oligochete: râma
• hirudinee: lipitoarea
• Se întâlnesc în toate mediile de viaţă.
• Au corpul moale, inelat şi prezintă metamerie.
• Muşchii sunt bine dezvoltaţi. Apare sistemul circulator închis.
• Lipseşte sistemul respirator, respiraţia este cutanee.
• Prezintă sistem nervos scalariform ganglionar.
• Înmulţirea este sexuată, uneori şi asexuată.
 Moluste
• gasteropode: melcul de livadă, limaxul, ghiocul
• lamelibranchiate: scoica de râu, scoica de lac, scoica perliferă, midia
• cefalopode: sepia, caracatiţa, nautilul

Corpul este moale, nesegmentat, acoperit cu o manta care secretă cochilia

(exoschelet) Moluştele pot avea cochilie (gasteropodele),
2 valve (lamelibranhiatele) sau sepion (sepia).
Prezintă un picior musculos dezvoltat (la cefalopode transformat în tentacule =
braţe).
 Exoscheletul este chitinos. Corpul este 5. artropode: 
segmentat. 
Picioarele sunt articulate. 

Nu au antene.  a. arahnide: păianjenul cu cruce, sarcoptul râiei,

Prezintă cefalotorace şi abdomen. Prezintă o scorpionul, căpuşa 
pereche de chelicere. 
Au 4 perechi de picioare. 
Respiraţia se face prin plămâni şi trahei. 

Artropode Prezintă 2 perechi de antene. Prezintă cefalotorace b. crustacee b.1. crustacee inferioare: dafnia,
şi abdomen. Au 5 perechi de picioare.  ciclopul 
Respiraţia se face prin branhii.  b.2. crustacee superioare: racul de râu, crabul,
Unele specii năpârlesc.  homarul 

Prezintă 1 perechi de antene.  c. insecte: albina, cărăbuşi, libelule, viespi, etc. 

Prezintă cap, torace (3 segmente) şi abdomen
segmentat. 
Au 3 perechi de picioare. 
Au 2 perechi de aripi (cu unele excepţii) Respiraţia
se face prin trahei. 
Cordate - vertebrate

• Pesti
• Amfibieni
• Reptile
• Pasari
• Mamifere
Vertebrate - pesti

• cordate
• 6. vertebrate:
• peşti cartilaginoşi: pisica de mare, vulpea de mare, rechinii
• peştii osoşi: crap. nisetru, ştiucă, cegă, somn, etc.

• forma corpului este hidrodinamică

• au solzi osoşi dermici, înfipţi în piele
• prezintă schelet intern (osos sau cartilaginos)
• înotătoarele sunt perechi şi neperechi
 Amfibieni

• c. amfibieni: c.1. urodele: tritoni, salamandre

• c.2. anure: broasca de lac, broasca râioasă, brotăcelulpielea este umedă
subţire şi puternic vascularizată
• respiraţia este cutanee (prin piele) sau prin plămâni (care sunt puţin
cutaţi)
• larvele respiră prin branhii externe
Reptile

• d. reptile: d.1. lacertilieni: şopârla cenuşie, guşterul, şopârla de munte

• d.2. ofidieni: sarpele de casă, vipera, pitonul, şarpele cu clopoţei,
• şarpele boa
• chelonieni: broaştele
• ţestoase
• crocodilieni: crocodilul de Nil, gavialul, aligatorul
Pasari

• e.1. acarenate (struţul african, nandu, casuarul, pasărea kiwi)

• e.2. carenate: rândunica, cucul, acvila, etc.
• adaptate la zbor
• sunt homeoterme (+42°C)
• au pene, fulgi, puf
• au 4 membre, cele anterioare sunt transformate în aripi
 Mamifere
• mamiferele:
• monotreme: ornitorincul, echidna
• marsupiale: cangurul, lupul marsupial, ursuleţul Koala
• placentare:
• chiroptere: liliecii
• edentate: leneşul, furnicarul
• rozătoare: hârciog, castor, veveriţa, iepurele
• carnivore: pisica, ursul, râsul
• pinipede: foca, morsa
• cetacee: balena, delfinul, caşalotul
• proboscidieni: elefanţii
• paricopitate: porcul şi mistreţul, cerbul, capra, cămila, girafa
• imparicopitate: calul, zebra, rinocerul
• primate: gorila, cimpanzeul, urangutanul.