LITIAZA RENALĂ

ÎNDRUMĂTOR :
Asistent medical licențiat CIULEA ESTERA
ABSOLVENT:
MERTAN NICOLETA – ELENA
 MOTIVAȚIA LUCRĂRII
 Între bolile frecvent întâlnite se înscrie și litiaza urinară.
 Apărând la toate vârstele are de regulă un diagnostic mai sever
cu cât se instalează la o vârstă timpurie. Consecințele și
rapiditatea instalării complicațiilor, precum și tendința
frecventă la recidive m-au impresionat iar empatia manifestată
față de pacienții cu această afecțiune m-au ajutat să înțeleg mai
bine aceasă boală, fapt pentru care Litiaza urinară mi s-a părut
potrivită ca subiect al acestei lucrări.
 De-a lungul stagiului clinic am îngrijit bolnavi operați din
cauza aceastei afecțiuni și pe viitor chiar îmi doresc să lucrez în
secția de nefrologie.
 Această lucrare va reprezenta o încununare a întregii mele
activități desfașurată în decursul celor 3 ani petrecuți pe
băncile Școlii Postliceale Sanitare din Alba Iulia și în același
timp un punct de plecare spre viitoarea mea carieră.
 DEFINIȚIE
 Formarea de formațiuni anorganice, organice sau mixte, numite calculi,  la nivelul
căilor urinare.
 Nefrolitiaza (sub denumirea populară de pietre la rinichi) este o afec țiune
urologică frecventă: un adult din 10 va dezvolta litiază urinară pe parcursul
vieții.
 Calculii se formează atunci când cantitatea de cristaloizi este prea mare pentru a
putea fi dizolvată complet în urină
 Cele mai frecvente cauze: hipercalciurie, hiperoxalurie, hiperuricozurie,
hipocitraturie, oligurie, uropatia obstructivă, infecţii de tract urinar (cresc pH-ul
urinar).
 Prevalența reală a bolii este dificil de afirmat, estimările fiind de 1-3%. Litiaza
este mai frecventă în țările dezvoltate economic, dar și în tări cu clima caldă.
 Litiaza calcică (85% din calculi), Litiaza urică (peste 10% din pacienti), Litiaza
struvitică (infecţioasă sau fosfato-amoniaco-magneziană), Litiaza cistinică
(congenitala rară)
 Afecţiunile medicale considerate factori de risc pentru dezvoltarea litiazei
urinare: artrita, colita, gută, hipertensiune arterială, hiperparatiroidism, boala
Cachi Ricci (rinichiul spongios medular), acidoza tubulară renală, boală Crohn.
 Calculii ureterali produc spasm şi durere în amonte, datorită dilataţiei şi
creşterii presiunii în ureter şi sistemul pielo-caliceal.
 TABLOUL CLINIC
 SIMPTOME  SIMPTOME OBIECTIVE:
SUBIECTIVE:  durere violentă,
intermitentă, localizată
 stare general lombar cu iradiere în
alterată; flancuri, organe genitale
externe și fața internă a
 dezechilibrul hidro-
coapsei, declanșate de
electrolitic; trepidații, consum mare de
 anxietate. lichide;
 agitație psiho-motorie;
 tulburări de micțiune
(disurie, polakiurie);
 tulburări digestive reflexe
(vărsături, meteorism).
 TABLOUL CLINIC
 În afara durerii, nefrolitiaza  Complicaţii:
se mai poate asocia cu:
 fibroza renală
 hematurie (urină cu sânge)  afectarea funcţiei renale
 polakiurie (creşterea  obstrucţia ureterală
frecvenţei micţiunilor)  infecţii recurente
 greaţă, vărsături  colică nefretică.
 durere sau arsură la
urinare
 sensibilitate la nivelul
abdomenului şi în
regiunea lombară
 infecţii de tract urinar
(febră, frison, inapetenţă)
 EXAMENUL OBIECTIV
Inspecția:
 TUȘEUL RECTAL găsește mucoasa rectală prolabată, prin
pricina tenesmului; în prostată se simte duritatea calcului.
 TUȘEUL VAGINAL simte calculul într-un uretrocel,
determină durere prin apăsarea de-a lungul uretrei și
scoate la meat un val purulent; între buzele meatului
apare uneori capul calculului.

 Puncte dureroase:
 - durere declanșată la palparea lombară și a punctelor
ureterale, costo-vertebral, paraombilical, Giordano și
rinichi mărit
 EXAMENE DE LABORATOR
Examen de laborator din Sumar de urină:
sânge:
 acidul uric  Albumina
 uree  Glucoza
 azotul restant  Puroiul
 azotul rezidual  Urobilinogenul
 creatinina  Pigmenții biliari
 produși de putrefacție  Amilaza
intestinală  Acetona
 polipeptidele  Sedimentul urinar
 VSH  Hipercalciuria
 hemoleucograma
 hematocrit
 Testele imagistice în litiaza urinară
 Ecografia - Ultrasonografia
poate evidenţia dilataţii ale
tractului urinar superior
(hidronefroza), prezenţa
calculilor şi dimensiunile
rinichilor.
 Urografia intravenoasă -
Testul include efectuarea
mai multor radiografii după
injectarea intravenoasă a
unei substanţe de contrast.
 Pielografia retrogradă - este
utilă pentru vizualizarea
tractului urinar în aval de
calcul, în cazul în care
obstacolul este complet
 CT (Tomografia
computerizată) - În afara
detectării calculului,
computer tomografia poate
evidenţia şi alte anormalităţi
(apendice perforat,
obstrucţie intestinală,
anevrisme aortice) care pot
evolua cu simptome similare
nefrolitiazei.
 EXPLORĂRI FUNCȚIONALE
 Pielografia - se explorează
aspectul morfologic și
permeabilitatea căilor
urinare de la rinichi și până
la vezică
 Pneumo-pielografia  - este
indicată în calculoză, când
calculul apare în relief în
transparenta gazoasă
 Uretero-pielografia-
retrograda (U.P.R.) -
constă în injectarea
substanței de contrast în
ureter și bazinet
 Pieloscopia - dă
posibilitatea urmăririi sub
ecran a modului de
evacuare a substanței de
contrast din bazinet
 Insuflarea perirenală
sau pneumo-
peririnichiului – se
introduce o cantitate de
200-300 cm³ aer în
atmosfera perirenală
 Pneumo-retro-
peritoneul (P.R.P.) -
constă în insuflarea de gaz
în spațiul retro-peritoneal
 EXPLORĂRI FUNCȚIONALE
 Aortografia - consta în
injectarea substanței de
contrast în aortă deasupra
emergenței aortelor
renale și radiografierea sa
 Radiografia simplă -
reprezintă explorarea
rediologică fără substanță
de contrast ce poate
evidenția conturul și
poziția rinichilor, calculi
renali, ureterali sau
vezicali, radioopaci (sare
de calciu).
 Urografia intravenoasă –
reprezintă metoda curentă
de examinare
morfofuncțională a
rinichilor și căilor urinare,
utilizându-se substanțe
iodate hidrosolubile
administrate intravenos
 Cistoscopia - este
explorarea endoscopică a
vezicii cu ajutorul
cistoscopului
 DATE PACIENT
 Numele şi prenumele: B. T.
 Naţionalitatea: Română
 Limba vorbită: Română
 Religia: Ortodoxă
 Vârsta: 68 ani
 Sex: Masculin
 Greutate:69 kg
 Deficienţe: -
 Înălţimea: 1,73 cm
 Diagnostic medical: Litiază urinară
 ANAMNEZA ASTENTEI MEDICALE
 Din discuția purtată cu pacientul reiese că durerile au
apărut brusc în urmă cu două zile, de intensitate mai
mică, motiv pentru care nu le-a dat mare importanță. În
ziua internării pacientul prezintă durere intensă lombară
cu iradiere în flancuri, hipogastru și organele genitale,
prezintă stare generală alterată, disurie, polakiurie,
tenesme vezicale, febră, frisoane, grețuri vărsături.
Pacientul este palid, transpirat, agitat, cautând o poziție
antalgică, declară că nu se poate odihnii nici ziua nici
noaptea, din cauza durerii, nu se alimentează suficient
din cauza grețurilor și a vărsaturilor, stă mai mult în pat,
prezintă discomfort și o moderată stare de anxietate.
 Valorile parametrilor fiziologici sunt: TA=160/90 mmHg,
Puls=102 bătăi/minut, Respirația=22 respirații/minut,
Temperatura=38,2°C
 NEVOIA DE A ELIMINA
Ziua I de internare: primele 24 ORE
 Surse de dificultate:
 Inflamația căilor urinare
 Manifestări de dependență:
 disurie
 polakiurie
 tenesme vezicale
 Diagnostic de nursing:
 Dificultate de a elimina din cauza inflamării
căilor urinare, manifestată prin disurie,
polakiurie, tenesme vezicale
 NEVOIA DE A ELIMINA

Obiectivele îngrijirii

Pacientul să nu mai prezinte probleme la urinare

 Intervențiile asistentei medicale
Autonome
 Cercetez deprinderile de eliminare ale pacientului
 Planific programul de eliminare, ținând cont de activitățiile
sale
 Planific exerciții de relaxare
 Îl învăț tehnici de relaxare
 Cercetez deprinderile alimentare alea pacientului
 Recomand consumarea alimentelor și a lichidelor ce
favorizează eliminarea
 Servesc pacientul la pat cu urinar și basinet (când este cazul)
 Cântăresc zilnic pacientul
 Fac zilnic bilanțul hidric, măsurând ingestia și excreția
 Schimb lenjeria de corp și de pat, ori de câte ori este nevoie
 Intervențiile asistentei medicale
Delegate
 Recoltez produse  Administrez la indicația
biologice pentru: medicului:
 Examen de laborator:  Analgezice
 Hemoleucogramă  Piafen – fiole
 TGO, TGP  1-0-0 im
 Bilirubină  Antispastice
 Glicemie  No-spa 40mg – fiole
 Creatinină  1-0-0 im
 Ionogramă  Antibiotice
 Examen sumar de urină  Ciprofloxacin 100mg
 Urocultură –fiole
 2-0-2 (la 12h)
 NEVOIA DE A ELIMINA

Evaluare

Pacientul în urma tratamentului prescris de medic

prezintă disurie ușor diminuată persistând
polakiuria și tenesmele vezicale.
 NEVOIA DE A ELIMINA
Ziua a III-a de internare

 Surse de dificultate:
 Inflamația căilor urinare
 Manifestări de dependență:
 Disurie
 polakiurie
 Diagnostic de nursing:
 Alterarea nevoii de a elimina din cauza
inflamării căilor urinare, manifestată prin
disurie, polakiurie.
 NEVOIA DE A ELIMINA

Obiectivele îngrijirii

Pacientul să nu mai prezinte probleme la urinare

 Intervențiile asistentei medicale
Autonome
 Cercetez deprinderile de eliminare ale pacientului
 Planific programul de eliminare, ținând cont de
activitățiile sale
 Planific exerciții de relaxare
 Îl învăț tehnici de relaxare
 Cercetez deprinderile alimentare alea pacientului
 Recomand consumarea alimentelor și a lichidelor ce
favorizează eliminarea
 Servesc pacientul la pat cu urinar și bazinet (când este
cazul)
 Cântăresc zilnic pacientul
 Fac zilnic bilanțul hidric, măsurând ingestia și excreția
 Intervențiile asistentei medicale
Delegate
 Recoltez produse  Administrez, la
biologice pentru: indicația medicului:
 examen de laborator:  Algocalmin 1g –
 Hemoleucogramă fiole
 TGO, TGP  1-0-1 im
 Bilirubina
 No-spa 40mg – fiole
 Glicemie
 1-0-1 im
 Creatinina
 Ionogramă
 examen sumar de urină
 urocultură
 NEVOIA DE A ELIMINA

Evaluare

Pacientul prezintă disurie diminuată, persistând

polakiuria
 NEVOIA DE A ELIMINA
Ziua a VI-a de internare
 Surse de dificultate:
 Inflamația căilor urinare
 Manifestări de dependență:
 Polakiurie
 Diagnostic de nursing:
 Alterarea nevoii de a elimina din cauza
inflamării căilor urinare, manifestată prin
polakiurie.
NEVOIA DE A ELIMINA

Obiectivele îngrijirii

Pacientul să nu mai prezinte

probleme la urinare
 Intervențiile asistentei medicale
Autonome
 Cercetez deprinderile de eliminare ale pacientului
 Planific programul de eliminare, ținând cont de
activitățiile sale
 Planific exerciții de relaxare
 Îl învăț tehnici de relaxare
 Cercetez deprinderile alimentare ale pacientului
 Recomand consumarea alimentelor și a lichidelor ce
favorizează eliminarea
 Servesc pacientul la pat cu urinar și bazinet (când este
cazul)
 Cântăresc zilnic pacientul
 Fac zilnic bilanțul hidric, măsurând ingestia și excreția
 Intervențiile asistentei medicale
Delegate

 Recoltez produse  Administrez, la

biologice pentru: indicația medicului:
 Examen de laborator:  analgezice și
 Hemoleucogramă antispastice
 TGO, TGP  Algocalmin 1g - fiole
 Bilirubină  No-spa 40mg-fiole
 Glicemie  1-0-0 im,
 Creatinină  antibiotic
 Ionogramă  Ciprofloxacin 100mg
 Examen sumar de urină  2-0-2 (fiole la 12h)
 Urocultură
 Nevoia de a elimina

Evaluare

Pacientul nu mai prezintă probleme urinare

 Concluzii
 Prin această lucrare am vrut să evidențiez
responsabilitățile ce îmi revin mie, ca viitoare asistentă
medicală, în cazul îngrijirilor pacienților, cu diagnostic
medical de Litiază urinară, pe care l-am luat în studiu.
 Orice litiază urinară reprezintă o urgență medicală,
pacientul necesitând internare și asistență medicală de
specialitate.
 O atenție deosebită trebuie să acordăm educației
pentru sănătate a pacientului atât în timpul internării
acestora cât și după externare (la nivel de Dispensar
medical, de familie).
VĂ MULȚUMESC!