Sunteți pe pagina 1din 57

Anatomia funcțională

a genunchiului
Articulația genunchiului

– Cea mai mare


articulație a corpului
– Foarte complexă
– Principala articulație
de tip balama
Oasele care formează articulația
genunchiului
• Femurul
• Tibia
• Patela (Rotula)
Oasele care formează articulația
genunchiului
• Condilii femurali se articulează cu condilii
tibiali
• Tibia – medial
– Suportă majoritatea greutății
Fibula (Peroneul)
• Fibula - lateral
– Servește ca și
“attachment” pentru
structurile care
formează articulația
genunchiului
– Nu se articulează cu
femurul sau patela
– Nu face parte din
articulația genunchiului
Patela (Rotula)

– Os sesamoid
– Situata intre tendonul
muschiului cvadriceps si
tendonul patelar
– Actioneaza ca un scripete
crescand eficienta
cvadricepsului prin cresterea
bratului fortei, avand astfel rol
in extensia genunchiului
Radiografie de genunchi - AP
Repere osoase la nivelul genunchiului
– Polul superior si inferior al patelei
– Tuberozitatea tibiei
– Tuberculul Gerdy
– Condilii femurali medial si lateral
– Capul fibulei
Genunchiul- structuri intraarticulare și
periarticulare
• Ligamentele oferă o stabilitate statică
• Contracția cvadricepsului și a ischiogambierilor realizează o
stabilitate dinamică
• Suprafețele cartilaginoase articulare ale femurului si tibiei
• Meniscurile - situate între cele 2 oase
– atașate de tibie
– în fosele tibiale
– rol in stabilitate și absorbția
șocurilor
Meniscurile - intraarticulare
• In secțiune sunt triunghiulare:
- cu baza la periferie
- baza mai inaltă, vascularizată
și aderentă la capsula
articulară
- fața superioară concavă
- fața inferioară plană
Meniscurile
• Meniscul medial • Meniscul lateral
- fața superioara raspunde - fata superioara raspunde
condilului femural medial condilului femural lateral
- are forma literei C (forma - are forma literei O (un cerc
de semiluna) aproape complet)
Meniscurile
– Meniscul medial si cel lateral sunt unite în partea
anterioară prin ligamentul transvers
– Sunt mobile (alunecă) pe platoul tibial în timpul
mișcărilor, dar totodată ținute la locul lor prin câteva
ligamente mici
Funcțiile meniscurilor
• Oferă stabilitate genunchiului
• Absorbția șocurilor (datorită elasticității) ~ 40-
70% din greutate
• Reduc fricțiunea
• Lubrefiază articulația
• Contribuie la o mai bună concordanță între
suprafețele osoase, realizând astfel o mai bună
distribuție a greutății
• Contribuie la nutriția articulației prin distribuția
lichidului sinovial
Mișcările meniscurilor
• Modifică aria de contact
tibiofemurală
• Meniscurile se mișcă posterior în
timpul flexiei și anterior în timpul
extensiei
• In timpul rotației, meniscurile se
mișcă în direcția în care se
deplasează condilii femurali
Meniscurile

– Pot fi lezate în diferite zone prin diferite


mecanisme
• Leziunile apar de obicei în timpul trecerii bruște din
flexie în extensie (tibia se mișcă mai repede decât
meniscul, care ramâne posterior, fiind tensionat)
Ligamentele genunchiului
• 2 ligamente încrucișate (anterior și posterior)
• 2 ligamente colaterale (intern și extern)
Ligamentele încrucișate
• Ligamentele încrucișate anterior & posterior
– între tibie & femur
– rol în menținerea unei stabilități antero-posterioare, dar și la
menținerea unei stabilități rotaționale
• Leziunea Ligamentului Incrucișat Anterior (LIA)
– una dintre cele mai frecvente leziuni la nivelul genunchiului
– mecanisme de producere (frecvent non-contact): pivotarea pe
piciorul fixat cu genunchiul aproape de extensie completă
sau prin alunecarea tibiei anterior față de femur în timpul
unei contracții violente a cvadricepsului
Anatomie- Ligamente
Ligamentele genunchiului
• Leziunile Ligamentului
Incrucișat Posterior (LIP)
– cu frecvență mai mică
– mecanismul de producere- prin
contact direct (cu adversarul, cu
suprafața de joc)
• Ligamentul Colateral
Fibular / Lateral (LCL)
– este rar lezat
Ligamentele genunchiului
• Ligamentul Colateral Tibial / Medial (LCM)
– Menține stabilitatea medială a genunchiului, opunându-se forțelor
de valgizare
– este frecvent lezat în special în sporturile de contact
– mecanismul de lezare: valgizarea genunchiului cu piciorul fixat pe
sol în urma unei forțe care se aplică pe fața laterală a genunchiului
Articulația genunchiului
• Sinoviala
– aprovizionează genunchiul cu lichid sinovial
– se intinde sub patelă și între suprafețele tibiei &
femurului
– "capsule of the knee”
• Grăsimea infrapatelară
– posterior de tendonul patelar
– punct de inserție pentru plica sinovială, cunoscută sub
denumirea de “plica sinovială infrapatelară”
• variantă anatomică - poate fi iritată și inflamată în
diferite leziuni sau suprasolicitări ale genunchiului
Articulatia genunchiului

• Bursele
– Peste 10 burse la nivelul
genunchiului
– Cateva sunt conectate cu
cavitatea sinoviala
– Rol in absorbtia socurilor
si in frictiune
Bursele genunchiului
• cele mai importante
sunt:
- Bursa prepatelara
- Bursa infrapatelara
- Bursa suprapatelara
(recesul subcvadricipital)
- Bursa pes anserina
• Meniscurile – intraarticulare,
intrasinoviale

• Ligamentele încrucișate -
intraarticulare, extrasinoviale

• Ligamentele colaterale -
extraarticulare, extrasinoviale
Mobilitatea genunchiului

• Extensie 180° (0° de flexie)


• Hiperextensia de 10° sau peste
poate fi întâlnită
• Flexie până la ~ 140°
• Cu genunchiul flectat la 30° sau
peste se poate produce
– rotație internă de 30°
– rotație externă de 45°
Mobilitatea genunchiului
• Genunchiul se poate extinde complet datorita formei
condilului femural medial
– Pe măsură ce genunchiul se apropie de extensie completa tibia se
roteaza extern ~ 10° pentru a se obtine un aliniament potrivit intre
condilii tibiali si cei femurali
– In timpul primelor grade de flexie (plecand din extensie completa)
• tibia se roteaza intern
Tipuri de miscari la nivelul
genunchiului
1. Flexie
2. Extensie
+ Rotatie externa
+ Rotatie interna
Tipuri de miscări la nivelul genunchiului

1. Flexia
– micșorarea unghiului între
femur și tibie
– mișcarea călcâiului spre
regiunea fesieră
2. Extensia
– creșterea unghiului între
femur și tibie
Tipuri de miscari la nivelul genunchiului
3. Rotatie externa
– miscarea de rotatie a piciorului
lateral, indepartandu-se de linia
mediana
4. Rotatie interna
– Miscarea de rotatie a piciorului
spre linia mediana
• Ambele tipuri de rotatie apar
numai daca genunchiul este
flectat 20-30° sau peste
Unghiul Q
– o linie care uneste spina iliaca
antero-superioara si centrul patelei
– o linie care uneste centrul patelei cu
tuberozitatea tibiala
– Unghiul format la intersectia celor 2
linii este unghiul Q
– in mod normal el este de maxim 15°
la barbati si de maxim 20° la femei
– in general, femeile au un unghi Q
mai mare decat barbatii datorita
faptului ca bazinul femeilor este mai
larg
Unghiul Q
– Mai mare decat normal duce la o
varietate de probleme ale
genunchiului: subluxatii/luxatii laterale
ale patelei, sdr de compresiune
patelara, condromalacia si leziuni
ligamentare
– Pentru cei care au un unghi Q mai
mare decat normal este importanta
mentinerea unor nivele crescute de
forta si rezistenta ale muschiului vast
medial pentru a contracara forta de
lateralitate a muschiului vast lateral
Muschii
• Muschii care traverseaza 2 articulatii
– sunt mai eficienti biomecanic atunci cand unul dintre
capete este fix
– pana la un anumit grad, muschii sunt capabili sa exercite
o forta mai mare atunci cand se alungesc fata de atunci
cand se scurteaza
– ischiogambierii si dreptul femural sunt muschi
biarticulari
Muschii
• Ex. Muschiul croitor
– creste in lungime si devine un mai bun flexor al
genunchiului atunci cand pelvisul este rotat posterior si
stabilizat de muschii abdominali
• Ex.- din pozitie sezanda cu picioarele incrucisate incercati sa
indoiti genunchiul
• Unii se lasa pe spate pentru a flecta genunchii
– jucatorii de fotbal se lasa pe spate pentru a creste si a fixa
originea dreptului femural pentru ca acesta sa devina mai
eficient ca si extensor al genunchiului
Muschii
Muschii cu localizare
• Anteriora - principalii
extensori ai genunchiului
– Dreptul femural
– Vastul medial
– Vastul intermediar
– Vastul lateral
Muschii
Muschii cu localizare
• Posterioara- principalii flexori ai
genunchiului
– Bicepsul femural
– Semimembranosul
– Semitendinosul
• Croitor
• Gracilis
• Popliteu
• Gastrocnemian
Muschii
• Muschii gracilis,
croitor si
semitendinosul
formeaza distal pes
anserinus
– in regiunea
anteromediala
proximala a tibiei, sub
nivelul tuberozitatii
tibiale
Muschii
• Cvadricepsul
– extinde genunchiul
– localizat pe fata anterioara a
coapsei
– alcatuit din 4 muschi:
• dreptul femural
• vastul lateral
• vastul intermediar
• vastul medial
Muschiul Cvadriceps
• Foarte important in sarituri
– functioneaza ca si decelerator
• cand scade viteza pentru schimbarea directiei
• la aterizarea dupa saritura
– contractie excentrica in timpul decelerarilor
– controleaza incetinirea miscarilor
Muschiul Cvadriceps
• dreptul femural (biarticular), vastul
medial, vastul intermediar, vastul lateral
• toti se insera pe rotula si apoi pe tuberozitatea
tibiei prin tendonul patelar
• toti sunt superficiali si pot fi palpati cu
exceptia vastului intermediar (sub dreptul
femural)
• forta sa poate fi observata la sariturile
verticale (in inaltime)
• in general se doreste ca cvadricepsul sa fie
mai puternic cu 25% pana la 33% decat
grupul ischiogambierilor
Muschiul Cvadriceps

• Forta si rezistenta sunt esentiale pentru mentinerea


stabilitatii patelofemurale
– o problema frecvent intalnita
– cvadricepsul se atrofiaza in mod particular in timpul unor
afectiuni ale genunchiului
– exercitiile de extensie a genunchiului contrarezistenta din
pozitie sezanda
– pentru forta si rezistenta musculara se efectueaza exercitii
din ortostatism (step-ups, squats)
Muschiul Drept Femural
Flexia soldului

Extensia
genunchiului
Muschiul Vast Lateral
Extensia
genunchiului
Muschiul Vast Intermediar
Extensia
genunchiului
Muschiul Vast Medial
Extensia genunchiului
Muschii
• Ischiogambierii
– flecteaza genunchiul
– localizati pe fata dorsala a coapsei
– alcatuiti din 3 muschi:
• semitendinosul - medial, rotator intern
• semimembranosul - medial, rotator intern
• bicepsul femural - lateral, rotator extern
• Muschiul popliteu intervine in rotatia interna a
genunchiului impreuna cu ischiogambierii mediali
Muschii Ischiogambieri

– Semitendinosul
– Bicepsul femural
– Semimembranosul
Muschii Ischiogambieri
• Intinderile musculare pe ischiogambieri sunt foarte
frecvente
• “Running muscles” - rol in accelerari
• Antagonistii cvadricepsului pe genunchi
• Toti au originea pe tuberozitatea ischiadica (pelvis)
• Semitendinosul se insera anteromedial pe tibie
• Semimembranosul se insera posteromedial pe tibie
• Bicepsul femural se insera pe condilul lateral tibial si
capul fibulei
Muschiul Semitendinos
Flexia
genunchiului
Extensia
soldului
Rotatie interna
sold
Rotatie interna
a
genunchiului
flectat
Muschiul Semimembranos
Flexia
genunchiului
Extensia
soldului
Rotatie interna
sold
Rotatie interna
a
genunchiului
flectat
Muschiul Biceps Femural
Flexia genunchiului

Extensia
soldului
Rotatie
externa
sold
Rotatie
externa a
genunchi
ului
flectat
Muschiul Popliteu
Flexia genunchiului

Rotatia interna a
genunchiului
flectat
Extensia genunchiului
• Agonisti:
– Dreptul femural
– Vastul lateral
– Vastul intermediar
– Vastul medial
Flexia genunchiului
• Agonisti:
– Bicepsul femural (capul
lung si scurt)
– Semitendinosul
– Semimembranosul
Rotatia interna a genunchiului

• Agonisti:
– Semitendinosul
– Semimembranosul
– Popliteu
Rotatia externa a genunchiului

• Agonisti:
– Bicepsul femural
Nervii
• Nervul femural inerveaza
extensorii genunchiului
(cvadricepsul)
– dreptul femural
– vastul medial
– vastul intermediar
– vastul lateral
Nervii
• Nervul sciatic
– tibial
• Semitendinosul
• Semimembranosul
• Bicepsul femural (capul lung)
– peroneal comun (fibular)
• Bicepsul femural (capul scurt)