”Pădurea spânzuraților”

de Liviu Rebreanu

A realizat: Damian Delia

Profesor: Inga Zazulea
 CV-UL SCRIITORULUI
 Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Tîrlișua, județul
Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, județul
Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician român;
 A urmat în anul 1895 două clase la Gimnaziul grăniceresc din
Năsăud. În 1897 s-a transferat la Școala de băieți din Bistrița
("Polgári fiu iskola"), unde a urmat încă trei clase;
 În 1900 a început să urmeze Școala Reală Superioară de
Honvezi din Sopron;
 ”Ion ”, ”Crăișorul ”, ”Răscoala”, ”Catastrofa”, ”Norocul”,
”Plicul”, ”Amândoi”;
 George Călinescu, „Dacă Sadoveanu e rapsodul literaturii
române moderne, Rebreanu este romancierul ei.”
 Mihail Sebastian considera că Liviu Rebreanu avea „darul masiv
de a crea viață,”
 Rezumatul operei
Romanul se începe cu descrierea unei spânzurători pe care urma să fie spânzurat sublocotenentul
ceh Svoboda pentru că a încercat să dezerteze. Unul dintre cei ce l-a condamnat la moarte a fost și
locontenelul Apostol Bologa , care credea că astel își face datoria . Asistând însă execuție , în inima
lui începe să vină indoiala , care crește și mai mult după o discușie dintre camarazii săi. Până la
discuție el a fost cuprins de amintiri din viața sa, mama sa și tatăl său. După ce a aflat va trebui să
lupte pe frontul românesc , el a încercat să dezerteze, însă a fost rănit și apoi spitalizat. După
ieșirea din spital primește o lună concediu în care se întoarce acasă. El rupe logodna cu Marta
pentru că nu o mai iubea și îi plăcea de Ilona, cu care s-a logodit mai târziu.Când a fost numit în
curtea justiției pentru a judeca 12 țărani considerați spioni , el a încercat din nou să dezerteze, însă
a fost prins de Varga și apoi condamnat la moarte prin spânzurare, murind ca un erou.
Valoarea operei

 Opera dată vine să ne arate imaginea

groaznică a războiului și conflictele
interioare a ostașului român, care
întruchipează românii ce au fost obligați să
lupte contra fraților lor în acest inutil război.
Opera este printre cele mai valoroase opere
despre primul război mondial. În ea sunt
prezentate condiția soldaților dar și a
oamenilor de rândîn timpul acestei crime , de
asemenea și toate laturile întunecate a
acesteia.
 Concepte reprezentative din operă
 Demnitate națională, întruchipată prin încercările lui
Apostol de a dezerta și de a se alătura armatei române
fiincă el însuși e român, cât și prin moartea eroica a
acestuia;
 Supraviețuire, din cauza războiului mulți oameni sunt
nevoiți să trăiască din greu și să fie despărțiți de cei dragi
fiind supuși unor greutăți . Exemplu pertinent este
căpitanul Klapka, care era gata să îndure orice umilință
doar pentru a-și vedea soția și copii;
 Război, e bine redat în operă, căci este condiția de bază
care a cauzat desfășurarea acțiunilor în modul care sunt ,
dar și a devenitun motiv pentru scrierea creației date.
 Tema, motive , simboluri
 Tema romanului este războiul :”dare-ar Dumnezeu să se sfârșească odată, că de atâta război ni
s-a acrit sufletul și ne-au secat lacrimile”.
 Motivele operei:
• Motivul spânzurătorii:”spânzurătoarea nouă și sfidătoare”;
• Motivul cimitirului:”În dreapta era cimitirul militar înconjurat cu sârmă înghimpată”;
• Motivul pădurii:”Asta-i pădurea spânzuraților”;
 Simbolurile operei:
 Simbolul crucii:”crucile albe, proaspete,uniforme”;
 Simbolul drumului:”spintecată de un drum fără sfârșit”
 Apostol Bologa
 Apostol Bologa este protagonistul operei date și reprezintă tipul intelectualului ambițios. În
primul rând, el a învățat la Universitate și se axa pe filozofie, caracterizat direct de către
autor:”La universitate a întâmpinat greutăți […] Le-a biruit cu însuflețire aprigă. A învățat
ungurește și nemțește în câteva luni”, ce denotă că el era învățat și știa bine carte. În al doilea
rând, Apostol era un tânăr perseverent ce ținea la principiile sale de viață, încât nu era în stare să
nu asculte de glasul inimii lui , caracterizat indirect prin limbaj:”Azi simt c-am descoperit o
comoară nouă și trebuie s-o apăr cu orice jertfă!”, ce redă tăria de caracter a lui și fermitatea sa.
 Prima trăsătura morală a lui Apostol este perseverența, caracterizat direct de către autor:”inima
însă îi poruncea întruna :Înainte!...Înainte!”, ce pune în lumină fermitatea sa.
 A doua trăsătură morala a lui este credința , caracterizat indirect prin limbaj:”Am simțit
totdeauna că am nevoie de Dumnezeu”, ce reflectă că Apostol era creștin, mama sa învățându-l
de mic copil și călăuzindu-l spre cunoașterea lui Dumnezeu.
 Alte personaje
 Mama lui Apostol Bologa, Maria era o femeie credincioasă și reprezintă tipul mamei iubitoare.
Prima trăsătură morală este iubirea , caracterizat direct de către autor:”Și-a găsit în copil o țintă
de viață”, ce sugerează ca ea este o fire bună care șă-a iubit copilul foarte mult. A doua trăsătură
morală a ei este credința, caracterizat indirect prin limbaj:” Că tu ești mângâierea și nădejdea
mea pe lume, și credința în Dumnezeu”, ce denotă dragostea ei pentru Dumnezeu și adânca
încredințare că el o păzește, credință care a implementat-o și în Apostol.
 Căpitanul Klapka prezintă tipul soldatului,care nu era de acord cu războiul . Prima trăsătură
morală a lui este lașitatea, caracterizat indirect prin limbaj:”Sunt capabil de orice lașitate”, ce
subliniază lipsa lui de tărie de caracter. A doua trăsătură morală este iubirea, caracterizat indirect
prin limbaj:”numai să nu mor înainte de a-i îmbrățișa , să mă pot întoarce al ei”, ce accentuează
dragostea lui mare față de familia sa.
 Critică literară
 ”Pădurea spânzuraților” este considerat a fi unul dintre cele mai bune romane românești publicate
vreodată, ce a contribuit la creșterea interesului internațional pentru literatura română. Criticul
Alexandru Piru afirma că acest roman ocupă primul loc în literatura română dedicată Primului Război
Mondial și un loc de frunte în literatura mondială dedicată aceluiași subiect, fiind comparabil ca valoare
cu Focul (1916) lui Henri Barbusse, trilogia Nimic nou pe Frontul de Vest (1929), Întoarcerea (1931) și
Trei camarazi (1936) a lui Erich Maria Remarque sau cu Adio, arme (1929) a lui Ernest Hemingway;
 Ov.S. Crohmălniceanu îl considera „una dintre mărturiile cele mai zguduitoare despre ororile primului
război mondial”;
 Unii critici (precum Șerban Cioculescu sau Ovid Densusianu) au evidențiat un progres stilistic față de
romanul anterior Ion (1920), constatând că Pădurea spânzuraților are o construcție simplă și liniară și o
mai bună stăpânire a expresiei literare, deși există totuși și unele stângăcii (exprimări confuze ale unor
stări sufletești, fraze incolore și banale, epitete lipite neglijent, comparații forțate sau rău plasate etc.).
Alți autori au criticat unele neajunsuri ale analizei psihologice.
Mulțumesc
pentru
atenție!