Sunteți pe pagina 1din 19

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
INSTITUȚIA PUBLICĂ GIMNAZIUL USTIA
COMISIA METODICĂ “LIMBĂ ȘI COMUNICARE”  

COMUNICARE
SUBIECTUL: „MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A TIC ÎN
CADRUL PROCESULUI EDUCAȚIONAL LA ISTORIA
ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ”
 
 
 
 
 
Lucrare elaborată de:
Ostrov Carolina, profesoară de istorie,
I. P. Gimnaziul Ustia, Glodeni.
 

USTIA, 2018
“A învăţa să comunici cu
calculatorul poate
schimba modul în care
înveţi alte lucruri.”

Seymour Papert
INTRODUCERE

Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită


provocare pentru educaţie. Sistemele educaţionale din întreaga
lume se află sub presiunea crescândă de folosire a noilor
tehnologii de informare şi comunicare, pentru a-i pregăti pe
elevi pentru o societate predilect informaţională. Cu noile
tehnologii informaţionale şi de comunicare, profesia de cadru
didactic evoluează de la instruirea centrată pe profesor, bazată
preponderent pe predare, către medii de învăţare interactive
centrate pe elevi.
Problema cercetării: Cum putem valorifica TIC – ul la orele
de istorie, astfel, încât acestea să contribuie la eficientizarea
procesului educațional la disciplină?

Scopul cercetării. Scopul lucrării constă în analiza cadrului


teoretic, privind tehnologiile informaționale și de comunicare, și
proiectarea demersului metodologic de valorificare a acestora în
cadrul orelor de istorie.
În vederea atingerii scopului propus, au fost stabilite
următoarele obiective:
Analiza avantajelor și dezavantajelor utilizării TIC în
cadrul procesului educațional;

Proiectarea și desfășurarea orele de istorie românilor și


universală în baza cadrului ERRE;

Explicarea și exemplificarea modalităților utilizării


tehnologiilor digitale la fiecare etapă a unor lecții de
istorie;

Elaborarea concluziilor privind eficiența utilizării TIC în


cadrul orelor de istorie și rezultatele acestora.
Obiectul cercetării îl constituie procesului educațional la orele de
istorie, din perspectiva valorificării tehnologiilor digitale.

Subiectul cercetării îl constituie elevii claselor a V-IX-a din


IPGimnaziul Ustia.

Importanța teoretică și practică a cercetării. Caracterul inovator


al investigaţiei, rezidă în sistematizarea reperelor conceptuale privind
TIC și proiectarea/aplicarea demersului metodologic și experimental în
procesul didactic la orele de istorie a românilor și universală.
1. AVANTAJE ȘI LIMITE ALE UTILIZĂRII TIC ÎN
PROCESUL EDUCAȚIONAL

1. Tehnologia informației și a comunicațiilor, abreviat TIC, este tehnologia necesară pentru


prelucrarea, procesarea, stocarea, convertirea și transmiterea informației, în particular prin
folosirea computerelor (calculatoarelor electronice).
2. Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare în planul de învăţământ, ele
trebuie să fie integrate deplin „în serviciul educaţiei” la toate nivelurile sistemului şcolar.
3. Procesul educaţional atât de complex, devine scena a trei actori: profesorul, elevul şi calculatorul,
care împreună caută să asigure succesul demersului didactic.
4. Calculatorul este un mijloc de învăţământ modern, de tip multimedia, mesajul didactic putând fi
recepţionat prin citire (text), prin imagini (vizual), prin ascultare (auditiv). Așadar, calculatorul
poate fi considerat un mijloc de informare, de exersare, de simulare, de aplicare şi de consolidare a
cunoştinţelor, cu alte cuvinte un mijloc de învățământ.
Beneficiarii aplicării TIC-ului în cadrul
lecțiilor sunt:
Societatea

Instituția de învățămînt

Profesorii

Elevii
AVANTAJE DEZAVANTAJE
• Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de
• Componenta hardware este foarte costisitoare.
schimbare socială rapidă;
• Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică; • Componenta software este şi ea costisitoare şi nu poate fi
• Conştientizarea faptului ca noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
întotdeauna testată înainte de achiziţionare.
• Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea
imediată a răspunsurilor elevilor; • Insuficienta instruire a resursei umane, fie profesori, fie elevi.
• Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
• Programa şcolară este foarte strictă şi nu permite alocarea de
• Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
• Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă; timp suficient instruirii asistate de calculator.
• Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
• Comunicarea elevilor are de suferit: se pierde obişnuinţa
• Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului;
• Dezvoltarea culturii vizuale; discuţiilor, capacitatea de a argumenta un subiect, se reduce
• Formarea deprinderilor practice utile;
capacitatea de exprimare verbală.
• Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a
reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioară; • Apare o izolare a elevului faţă de profesor şi colegii săi;
• Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a
relaţiile sociale şi umane sunt diminuate.
rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele;
• Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor • Nu toţi elevii agreează o astfel de instruire; dacă se au în
aplicaţii;
vedere stilurile de învăţare, cei cu stil practic preferă această
• Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie
permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi); metodă.
• Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la
care este utilizat calculatorul și faţă de valorile morale, culturale şi spirituale
ale societăţii;
• Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul
educaţional.
2. APLICAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE LA ORA
DE ISTORIE A ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ

1. Educaţia istorică este extrem de importantă în contextul formării unei societăţi puternice, care îşi
cunoaşte trecutul.
2. Resursele informatice pot fi eficient integrate în lecţiile de istorie în mai multe situaţii: pentru
vizualizarea informaţiilor, imaginilor, afişarea schemelor, planurilor, filmelor sau a graficelor
interactive; prezentarea de modele, imagini dinamice, asamblate sub formă de prezentări
multimedia în Microsoft Power Point; cu tablă electronică interactivă; pentru efectuarea de exerciţii
de instruire şi aplicare; pentru realizarea de prelucrări statistice şi/sau grafice; pentru editarea de texte
sau de documente; în evaluările proiectate.
La orele de istorie, se poate opta pentru utilizarea Microsoft Power
Point la:

 prezentarea documentelor istorice care atestă evenimentele;

 pot fi prezentați profesionist (utilizând imagini de epocă, secvențe din filme, documentare).
 prezentarea vestigiilor istorice;

 derularea evenimentelor (o prezentare integratoare cu animație și sunet).


 participanții la diferite evenimente (revoluții, războaie, mișcări populare).
La etapa actuală, un procedeu eficient prin care profesorii îi îndrumă pe elevi spre înțelegere și crearea
unei atitudini personale asupra celor învățate este organizarea tuturor lecțiilor conform cadrului ERRE.
Astfel, etapele unei lecții obișnuite de istorie sunt: evocarea, realizarea sensului, reflexia și extinderea.

Evocare Realizarea Reflecție Extindere


sensului
EVOCARE
REALIZAREA
SENSULUI
REFLEXIA
EXTINDEREA
CONCLUZII
 Un avantaj al creșterii interesului elevilor față de orele de istorie, precum și a reușitei școlare, îl
constituie faptul că unii profesorii, pe lângă cunoştinţele teoretice şi practice aferente
disciplinei predate, posedă abilități de utilizare a TIC. Pe de altă parte, profesorul trebuie să se
asigure că activitatea de cercetare a elevului pe internet are la bază un plan de lucru bine
stabilit şi o strategie de căutare eficientă.
În calitate de profesoară de istorie, am observat că elevii devin curioși și cointeresați de
obiectul meu, datorită modului de predare și evaluare pe care-l utilizez în cadrul orelor de
istorie. Această metodă presupune combinarea lucrului văzut la ecran cu manualul, precum și
lucrul cu documentele, filmulețele și imaginile sau caricaturile de pe ecranul calculatorului,
combinate cu tabla și creta sau fișe pregătite.
 În concluzie putem spune că pentru a realiza un învăţământ de calitate şi pentru a obţine
cele mai bune rezultate, trebuie să folosim atât metodele clasice de predare, învăţare, evaluare,
cât şi metodele moderne!

S-ar putea să vă placă și