Etica în comunicare

Elaborat: Andrian Gavrilovici

( grupa 3I )
Verificat: Bîrsan Elena
Cuprins
• Definiţia comunicării şi factorii situaţiei de comunicare.
• Tipurile de comunicare.
• Factorii comunicării.
• Nivelurile comunicării.
• Elementele procesului de comunicare.
• Factorii care pot perturba comunicarea.
Ce este
comunicarea?

Comunicarea este un
ansamblu de acţiuni care
au în comun transmiterea
de informaţii sub formă de
mesaje, știri, semne sau
gesturi simbolice, texte
scrise, între doi indivizi,
numiţi interlocutori, sau
mai formal, emiţător și
receptor.
Comunicarea umană în sens larg, poate fi înţeleasă ca procesul de
transmitere de idei, informaţii, opinii, păreri, de la un individ la altul, sau
de la un grup la altul . Comunicarea include atât limbajul scris şi vorbit
cât şi artele vizuale, teatrul, baletul, muzica, în fond orice modalitate prin
care se transmit mesaje poate fi considerată comunicare. Comunicarea
este principalul canal de legătură între indivizi, prin intermediul
comunicării reuşim să ne exprimăm gândurile, ideile, sentimentele. Viaţa
socială a fiecărui individ se formează prin intermediul comunicării şi al
mesajelor transmise.
 Tipurile de comunicare:
 Din punctul de vedere al transmiterii mesajului, comunicarea poate fi:
• Directă: atunci când partenerii de comunicare se află faţă în faţă, într-un context
situaţional comun
• Mediată: când, pentru a comunica, partenerii folosesc diverse alte mijloace de
transmitere a mesajului(scrisoarea, telefonul, faxul, reţelele electronice)
 Din punctul de vedere al relaţiei dintre emiţător și receptor, se poate vorbi despre:
• Comunicare bilaterală: când într-o anumită situaţie de comunicare receptorul poate
deveni la rândul său emiţător(dialog cotidian, emisiuni interactive la radio sau la
televiziune)
• Comunicare unilaterală: în cazul în care receptorul nu poate deveni, la rândul său,
emiţător, mesajul transmiţându-se într-un singur sens(de exemplu, dinspre ecran sau
dinspre scenă spre spectatori).
 • Emiţător sau locutor: cel care transmite un
mesaj(sursa informaţiei);
Factorii • Receptor sau interlocutor: destinatarul sau
comunicării: beneficiarul informaţiei;
• Mesaj: cantitatea de informaţie ce se transmite;
• Cod: sistemul de comunicare bazat pe semne lingvistice
comune emiţătorului și receptorului. (Ex. limbile,
ansamblurile de gesturi, poziţii ale corpului, expresii ale
feţei, semnale sonore sau vizuale de diverse feluri);
• Canal: realizează legătura dintre E și R; în comunicarea
orală: aerul prin care circulă vocea; în comunicarea
scrisă: scrisoarea, biletul, telegrama; în comunicarea
rapidă la distanţă: telefonul, faxul, poşta electronică);
• Context: aspectul la care se referă mesajul, subiectul,
tema reală sau imaginară a comunicării
 Nivelurile comunicării:
Comunicarea se realizează pe trei niveluri:
 Comunicarea verbală se realizează oral sau în scris, prin intermediul unei
limbi cunoscute de către toți participanții la actul comunicarii.
 Comunicarea nonverbală se realizează prin intermediul gesturilor, al mimicii
sau chiar al unui sistem special creat, cum ar fi limbajul surdo-muților.
 Comunicarea paraverbală se realizează prin intermediul aspectelor legate de
voce(modulație, ritm, volum) sau prin pauzele în vorbire. 
În comunicarea orală , elementele verbale sunt însoțite de elemente de
comunicare nonverbală și paraverbală.
Elementele ale procesului de comunicare:
 Cel puţin doi parteneri (emiţător şi receptor), între care se stabileşte o anumită relaţie;
 Cod, cunoscut de ambii parteneri (de menţionat faptul că, în general, înorice proces de comunicare
partenerii joacă pe rând rolul de emiţător şi receptor);
 Mesaj;
 Mijloc de transmitere a mesajului;
 Feed-back (mesaj specific prin care emiţătorul primeşte de la destinator un anumit răspuns cu
privire la mesajul comunicat);
 Canale de comunicare; reprezintă drumurile, căile urmate de mesaje (canale formale, canale
neformale);
 Mediul comunicării este influenţat de modalităţile de comunicare; există mediu oral, mediu scris,
mediu vizual etc.;
 Barierele (filtrele, zgomotele) reprezintă perturbaţiile ce pot interveni în proces-ul de comunicare;
Care sunt factorii care pot deregla
comunicarea?

1. Barierele de limbaj;
2. Emoțiile;
3. Lipsa de cunoaștere;
4. Lipsa de interes;
5. Zgomotul.
 Factorii perturbatori ai comunicării pot fi
clasificați în două categorii:
 Factorii interni:  Factori externi:
 Barierele de limbaj: deficiențe verbale,  Canalele de comunicare.
auditive.
 Climatul de comunicare: atmosfera,
 Barierele semantice: vocabularul sărac, condițiile în care se desfășoară
conotații emoționale ale unor cuvinte. procesul comunicării
 Emoțiile.  Perturbațiile fizice.
 Timiditatea.  Zgomotele.
 Lipsa de cunoaștere.  Locul și momentul.
 Lipsa de interes.  Zvonul.
Cuvintele sunt vocea inimii.
 vĂ MULȚUMesc
PENTRU ATENȚIE