Civilizația și cultura

românească din sec.

XIX-XX
STUDENTA: COLESNIC SNEJANA
GRUPA PP31R
 In secolul al XIX-lea societatea romaneasca se afla
intr-un proces continuu de modernizare. In pas cu
progresul societatii moderne, invatamintul si stiinta
s-au dezvoltat si diversificat mult, devenind
domeniile cu dezvoltarea cea mai dinamica.
Inzestrarea noului stat roman cu institutii si
structuri culturale si stiintifice, strict necesare
progresului economic si politic al unei societati
intirziate, a fost o preocupare de baza a oamenilor
politici si de cultura din epoca moderna.
 Învățămîntul
 Un loc deosebit in miscarea culturala din perioada moderna il ocupa invatamintul.
Sistemul de invatamint si de educatie era unul slab dezvoltat. Institutii de
invatamint primar si secundar functionau doar in principalele centre urbane :
București, Craiova, Pitești, Iași. Analfabetismul se mentinea la o cota inalta.
Alfabetizarea, în special în zonele rurale, a fost extrem de scăzută, fiind estimată
la aproximativ 25-30% pentru mediul rural și în jur de 80-85% pentru zona
urbană. În 1813, Gheorghe Asachi deschide la Iași prima școala de ingineri
hotarnici. Ulterior, au fost fondate primele două universități moderne din
Romania, Universitatea din Iași (1860) și Universitatea din București (1864).
 Învățămîntul

 În anul 1866 apare primul Regulament de ordine și disciplină pentru licee și gimnazii
iar în 1870 regulamentul similar pentru școlile primare. Regulamentele au stabilit
obligațiile și drepturile elevilor și profesorilor, normele de conduită în școală și în afara
ei, sistemul de pedepse și recompense, etc. multe dintre acestea fiind preluate în
reglementările ulterioare, unele ajungând până în zilele noastre.
 Anii 1880 au fost marcați de alte reforme, ministrul educației Spiru Haret creează unui
ambițios program reformă și modernizare în învățământ. Programul lui a fost un
amestec de educație și de construire a națiunii - foarte reușit în alfabetizarea zonelor
rurale. Programul lui a implicat deschiderea de nenumărate școli în zona rurală (uneori
nu mai mult de o cameră cu un profesor, o tablă, o hartă și un steag), reorganizarea a
ridicat și modernizat sistemul de învățământ și, practic a creat învățământul superior
tehnic românesc de la zero. Datorită reformelor duse de el în sistemul de învățământ,
multe instituții de învățământ îi poartă numele și este chiar și astăzi asociat cu educația.
Universitatea din Iași (1860)

 În mod direct, Universitatea din Iași se trage din Academia Mihăileană, fondată în
1834 de Gheorghe Asachi. În noua sa formă, ea a fost inaugurată la 7 noiembrie
1860 în prezența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă din
1960.
 Universitatea a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept
şi Teologie.După numai câţiva ani de funcţionare, Facultatea de Teologie a fost
desfiinţată din cauza numărului său mic de studenţi. Stimulată de o nouă lege în
1898, Universitatea din Iaşi a reuşit să-şi diversifice profilul, să-şi mărească
numărul de secţii, departamente, materii predate şi activităţi ştiinţifice.
Universitatea din București (1864)

A fost înființată în 1864 de către domnitorul Alexandru

Ioan Cuza, care a divizat Colegiului Sfântul Sava în
Universitatea din București și actualul Colegiu Național
„Sfântul Sava”. Universitatea a cuprins la inceput trei
importante facultati: Facultatea de Drept, Stiinte si
Litere. In prezent, are 19 facultati. Universitatea din
Bucureşti are peste 30.000 de studenţi şi 3000 de posturi
didactice, fiind una dintre cele mai bune Universitati din
Romania.
 Academia Română (1866)
 A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1879
Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și
literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea
istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai
reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii
române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria
românilor. La momentul constituirii, Academia avea 3 sectii : literatura, istorie si stiinte.
Academia Romana a devenit prima institutie culturala si stiintifica a tarii. Mai multe personalitati
de prestigiu au fost membrii a Academiei : Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Vasile
Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion C. Massimu,Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu si
Constantin Stamati . Are 3 filiale, la Iași, Cluj-Napoca și Timișoara
 Știința

In aceasta epoca au fost puse bazele cercetarilor

in mai multe domenii ale stiintei romanesti. Se
remarca personalitati romane cu importante
realizari ce au un renume international : chimistii
Petre Poni si Constantin Istrati, geograful
Gheorghe Valsan, neurologul Gheorghe
Marinescu,imunologul Victor Babes,
matematicianul si astronomul Spiru Haret.
CURENTE CULTURALE
ÎN SECOLUL AL XIX-LEA
Progresul fără precedent al cercetării ştiinţifice şi inovaţiile tehnice din
secolul al XIX-lea , promovarea ideilor liberale şi naţionale în plan
politic, s-au reflectat în mediile culturale prin diversificarea curentelor
intelectuale şi artistice, ca şi prin accentuarea rolului social al culturii,
respectiv a interesului public pentru creaţie. Această evoluţie a fost
favorizată de dezvoltarea presei, de creşterea tirajului publicaţiilor, a
interesului general pentru lectură şi instruire.
ROMANTISMUL
Perioada: prima jumătate a secolului al XIX-lea
Domenii predilecte: literatură,arte plastice, muzică
Trăsături: - imaginaţie,sensibilitate,subiectivitate;
- sentimentul naturii;
- evadare în trecut;
- interes pentru istorie, folclor,pitoresc;
- eroi excepţionali,revoltaţi.
Reprezentanţi - literatură: V.Hugo, W.Goethe, A. de Musset,
G. Byron, M.Lermontov, E.A. Poe, M.Eminescu;
pictură: E.Delacroix;
muzică: Fr.Chopin, H.Berlioz,R.Schumann
MIHAI EMINESCU
(1850-1889)
Poetul naţional al românilor îşi petrece copilăria la Ipoteşti, urmează
gimnaziul la Cernăuţi unde îşi face debutul literar cu poezia La
mormântul lui Aron Pumnul (1866).Îşi continuă studiile la Viena ,
perioadă în care începe să colaboreze la revista Convorbiri literare,
unde vor apărea Venere şi Madonă, Epigonii, Făt-Frumos din
lacrimă.Aici o cunoaşte pe Veronica Micle, , frumoasa dar zbuciumata
poveste de dragoste dintre cei doi dând naştere capodoperelor :
Făt-Frumos din tei, Călin,Lacul,Dorinţa. În 1874 se stabileşte la Iaşi,
devine directorul Bibliotecii Centrale, este apoi, revizor şcolar şi
redactor la Curierul de Iaşi. Se împrieteneşte cu Ion Creangă.
În 1877 pleacă la Bucureşti şi timp de şapte ani lucrează la redacţia
ziarului Timpul.Acum scrie marile sale creaţii :Scrisorile,
Luceafărul.În 1883 apare, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu , singurul
volum de poezii publicat în timpul vieţii.
Capodopere eminesciene: Venere şi Madonă, Epigonii, Făt-frumos din
lacrimă,Mortua est, Sărmanul Dionis,Scrisorile-5 la numar,Luceafărul.
REALISMUL
Perioada : după 1850
Domenii predilecte : literatură, pictură
Trasături: - obiectivitate, veridicitate;
- critică şi implicare socială;
- exactitate;
- sobrietate.
Reprezentanţi- literatură :H. de Balzac, H.B.Stendhal,
N.V.Gogol, Ch. Dickens, G. Flaubert,
H.Ibsen;
pictură: G. Courbet
NATURALISMUL

Perioada: sfârşitul secolului al XIX-lea

Domenii predilecte: literatura
Trasături: ilustrarea biologicului, a instinctelor
Reprezentanţi : G.de Maupassant, E. Zola, B.Ştefănescu
Delavrancea
SIMBOLISMUL

Perioada: ultimele decenii ale secolului al XIX-lea

Domenii predilecte: literatura
Trasături: - stări sufleteşti confuze;
- muzicalitate, sugestie, lirism.
Reprezentanţi: P.Verlaine, Ch. Baudelaire, A. Rimbaud,
G.Bacovia, I.Minulescu
GEORGE BACOVIA
(1881-1957)
Sensibilitate unică între poeţii
simbolişti români şi europeni,
George Bacovia a marcat prin
ciclul de poezii Plumb o mutaţie
definitiv modernă a liricii
româneşti, punând capăt idilismului
şi sentimentalismului mărunt. Cu
ajutorul semnelor lirismului
bacovian, descifrăm liniile de forţă
ale conceptului modern de poezie şi
discurs liric.
Concluzie

 Imaginea vietii culturale a epocii de dupa cucerirea independentei ar fi icompleta

fara o mentiune a rolului tot mai important pe care si-l asuma arta dramatica. Viata
culturala romaneasca din perioada 1877-1918 se prezinta, astfel, ca un fenomen
complex, atingand cote valorice superlative. In cadrul sau s-au fructificat roadele
unei activitati inceputa inca anterior anului 1848 si in care cultura romana s-a
aliniat celei europene. Principalele institutii culturale s-au aflat acum in perioada
de organizare care, nu lipsita de unele ezitari, a constituit un inceput condus in
mod ferm de o generatie de oameni de cultura, beneficiind de o formatie solida si
animati de un patriotism autentic.