Prezentare de caz

Date gen. si motivele internarii

AHC si AP; Cond. de munca si viata
Istoricul afectiunii
Ex. ob. local si general
Dg. de probabilitate
Explorari complementare
Dg. pozitiv, dg diferential, dg de certitudine
Evolutia cazului (fara tratament/ cu tratament)
Trat. (med/ chirurgical)
Externarea pac. Recomandari
Progn. (imediat, indepartat - vital, anatomic, functional - , sechele)
Particularitatea cazului. Concluzii
 I. Nevralgia de trigemen

• Am examinat pac ..., in varsta de ..., din loc ...,

de profesie ..., care s-a internat in clinica la
data de ..., pentru urmatoarele motive:
1. Dureri paroxistice, de scurta durata, pe
traseul n. alveolar inf. dr., intense, ascutite
2. tic dureros hemifacies dr.
3. lacrimare
 II. AHC si AP

• Dintre antecedentele personale si heredo-

colaterale, cu importanta pentru suferinta
actuala, retinem ...
 III. Istoric

• Din istoricul afectiunii, mentionam ca debutul aparent a

fost in urma cu 6 luni, prin sesizarea aparitiei unor dureri
paroxistice la nivelul crestei alveolare inferioare dr.,
declansate de atingere, masticatie, uneori vorbit;
durerile aveau o durata scurta (sec – 2 min), intensitate
mare, caracter diurn, debut si sfarsit brusc, nefiind
influentate de antalgice uzuale. Intrucat frecventa
crizelor dureroase a fost in ultima luna din ce in ce mai
mare, pac. se interneaza pentru investigatii si tratam.
 IV. Ex. obiectiv

• Declansarea crizelor dureroase paroxistice la

atingerea crestei alv. inf. dr., insotite de fen.
motorii (spasm hemifacial dr.) si vegetative
(lacrimare). Pac este edentat subtotal
mandibular, neprotezat si prezinta resturi
radiculare multiple maxilare.
 V. Dg de probabilitate

• Pe baza datelor anamnestice si a celor din

exam ob. cervico-facial si oral am stabilit dg.
de probabilitate de:
1. Nevralgie de trigemen – ram alveolar
inferior drept
2. RR multiple
3. Edentatie subtotala mandibulara
 VI. Explorari complementare

• Ptr. stabilirea dg. pozitiv si a statusului general

al pac., am considerat necesare urmatoarele
exam complementare:
 OPT si SAF
 Explorari biologice sanguine
 Consult cardiologic si ekg
 Consult neurologic si CT segm cap
 VII. Dg pozitiv

• Datele anamnestice, examenul clinic si analiza

rezultatelor explorarilor complementare
permit stabilirea dg pozitiv de:
1. Nevralgie de trigemen de tip esential – ram
alv. inf. dr.
2. RR multiple
3. Edentatie subtotala mand neprotezata
 Dg. pozitiv
• Dg pozitiv este sustinut de:
1. Caracterul paroxistic al crizelor dureroase aparute pe una dintre ram trigemenului,
durerile fiind intense, ascutite si declansate de arii sau factori trigger, fara un deficit
neurologic evident clinic, neputand fi atribuite altor afectiuni.

• Dg diferential se face cu:

 nevragia simptomatica de trigemen (are o leziune cauzala demonstrata prin
explorarea fosei cerebrale posterioare)
 alte nevralgii din teritoriul OMF (glosofaringiana, occipitala, de laringeu superior)
 dureri somatice (dento-parodontale, sinusale)
 dureri psihogene (fara o cauza obiectiva clara)
• Dg de certitudine va fi stabilit si dupa asanarea cavitatii orale, care prin inlaturarea
resturilor radiculare va putea exclude o eventuala cauza dento-parodontala la origine
acestor crize algice.
 VIII. Evolutia cazului

• Cazul are indicatie de tratament medicamentos, dupa ce se va

efectua asanarea cav orale. In absenta tratamentului
medicamentos, crizele algice se pot intensifica si pot deveni mai
frecvente, cu repercusiuni asupra vietii sociale. Daca pacientul
va dovedi complianta la tr. medicamnetos, crizele pot deveni
din ce in ce mai rare, ameliorand calitatea vietii. Daca
medicatia nu va reusi sa realizeze un control adecvat al
simptomatologiei, trebuie luate in considerare procedurile chir.
(blocaj chimic anestezic, infiltratia ggl. Gasser, ganglioliza prin
radiofrecventa, decompresia microvasculara a fosei
posterioare).
 IX. Tratament

• medicamentos si infiltratii anestezice

• Medicatia: carbamazepina (300 mg – 1500

mg/ zi) sau gabapentin (900 mg – 2400 mg/zi)

• Blocaj chimic anestezic: infiltratii cu xilina 2%

la spina Spix dr.
 X. Externarea pacientului. Recomandari

• Pacientul va fi externat dupa remiterea crizelor

algice (fie prin medicatie fie prin infiltratia cu xilina
2% la spina Spix dr) cu recomandarea de a urma la
domiciliu terapie orala cu unul dintre med.
anticonvulsivante stabilite.
• Pac. va necesita un control biologic sanguin
periodic precum si un consult cardiologic periodic
cu efectuarea ekg. Se urmaresc: hemoleucograma,
electrolitii din ser, ureea si creatinina, TGP si TGO.
 XI. Prognostic

• Pg. imediat: poate fi bun, daca crizele algice se remit prin med.
anticonvulsivanta si/sau infiltratii anestezice cu xilina.
• Pg indepartat (anatomic, vital, functional): in timp, pacientul
poate prezenta reaparitia crizelor paroxistice cu aceleasi
caracteristici sau cu interesarea si a altui ram al trigemenului.

• Controlul periodic hematologic si cardiologic se impune prin

existenta unor efecte secundare ale medicamentelor
anticonvulsivante folosite (hiponatremie, sedare, leucopenie,
cresterea TGP, TGO) care poate necesita oprirea terapiei
medicamentoase ptr o perioada de timp.
 XII. Particularitatea cazului. Concluzii
• Debut al afectiunii la varstnic (75 ani), care poate fi
datorata compresiei vasculare a n. V prin bucle
arteriale anormale situate in apropierea zonei de
intrare a radacinii. Compresia vasculara determina
demielinizare si activitate neuronala aberanta care
poate produce sensibilizarea nucleului caudal al V.
• Existenta RR nu poate garanta 100% dg de nevralgie
de V de tip esential intrucat exista posibilitatea unei
componenete dento-parodontale (somatice) a
durerii incriminate.