Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TESTE DE DIAGNOSTIC
CONCEPTUL DE CAUZĂ
Cauza unei boli= eveniment caracteristic sau circumstanţă care
determină producerea unei boli.
Cauza suficientă: produce inevitabil o boală (în stomatologie
cauza suficientă este reprezentată de cele mai multe ori de factori
cauzali multipli
Cauză necesară: boala nu se poate produce în absenţa ei.
Exemplu: zaharul este o cauza necesara dar nu suficienta pt a produce caria
dentara. Consumul de zahar nu produce carii la toate persoanele care consuma
zahar, ci doar la persoane susceptibile (cu risc):
•cantitatea şi tipul plăcii bacteriene,
• caracteristicile smalţului;
• tipul şi compoziţia microflorei orale;
• caracteristicile genetice ale individului;
• accesul individului la produsele ce conţin F.
CRITERIILE CARE SUSTIN RELATIA DE
CAUZALITATE
• Relaţia temporală este dificil de stabilit atunci cînd se analizează cauza şi efectul
în acelaşi timp (“case-control study”, “cross sectional survey”)
• Gradul asocierii între factorii cauzali ai unei boli poate fi puternic sau slab, o
asociere puternica poate confirma ipoteza de cercetare
• Relaţia doză-răspuns-cu cit creste gradul de expunere (doza), cu atit
raspunsul va fi mai mare;
•Plauzibilitate biologică-legatura dintre boala si factorii de risc trebuie sa fie
explicata prin mecanisme biopatologice deja cunoscute ;
• Specificitatea-o cauză are un singur efect! Majoritatea cauzelor au efecte
potenţial multiple;
• Evidenţa experimentală reprezintă un argument puternic pentru o relaţie
cauzală.
Screening – teste de diagnostic
Screening-ul reprezintă aplicarea unui
test de diagnostic unei populaţii
asimptomatice, cu scopul de a clasifica
membrii populaţiei respective în
funcţie de probabilitatea de a avea o
anumită boală.
scopul unui screening este acela de a
depista boala în stadii incipiente, de a
depista persoanele bolnave înainte ca
simptomele să apară.
Cerinţele unui screening
Cerinţe legate de boală:
boala respectivă să pună probleme serioase de
sănătate publică privind incidenţa, prevalenţa,
incapacitatea de muncă, mortalitatea.
boala să aibă durată lungă de timp a fazei
preclinice.
Cerinţe legate de testul prin care se face screening-ul
senzitivitatea şi specificitatea testului să fie mari;
testul să nu aibă efecte adverse;
testul să fie acceptat de populaţie;
aplicarea testului să fie simplă.
Cerinţele unui screening
Cerinţe legate de tratamentul bolii
tratamentul efectuat pentru cazurile de boală
depistate să aibă efecte maxime;
să existe resursele, echipamentele şi personalul
competent pentru screening şi pentru tratament.
Cerinţe legate de programul de screening
costul programului de screening să fie rezonabil
în raport cu beneficiul şi cu alte metode
preventive;
trebuie să fie foarte bine cunoscute condiţiile
naturale, astfel încât să se determine timpul optim
de aplicare a testului de screening.
Teste de diagnostic
Scopul unui test de diagnostic este acela de a confirma sau
infirma ipoteza dacă o boală este prezentă sau nu;
Ideal ar fi ca un test de diagnostic pozitiv să indice că o
boală este prezentă, iar un test negativ de diagnostic să
indice că boala este absentă;
După efectuarea unui test de diagnostic se pot găsi 4
posibilităţi;
Primul pas în evaluarea unui test de diagnostic este acela
de a determina statusul adevărat (real) al bolii.
Performanţa unui test de diagnostic în raport cu statusul
real al bolii este determinată prin senzitivitate (sensibilitate)
şi specificitate.
TESTE DE DIAGNOSTIC
a+c b+d
(61) (253)
Senzitivitatea (sensibilitatea)
probabilitatea unui test pozitiv atunci
când boala este prezentă.
a
Senzitivitatea =
a+c
49
Senzitivitatea = = 0,80 = 80%
49+12
Sensibilitatea (senzitivitatea)
a+c b+d
(61) (253)
Specificitatea
probabilitatea unui test negativ atunci
când boala este absentă.
d
Specificitatea =
d+b
234
Specificitatea = = 0,92 = 92%)
234+19
Specificitatea
a+c b+d
(61) (253)
VALOREA PREDICTIVĂ POZITIVĂ
VP+ estimează probabilitatea prezenţei unei boli atunci
când testul de diagnostic este pozitiv.
Valoarea predictivă pozitivă (VP+) este reprezentată de procentajul
pesoanelor care au boală şi testul de diagnostic pozitiv din toate persoanele
cu test pozitiv.
VP+ = a
a+b
49
VP+ = = 0,72 (72%)
49+19
Factorii care conduc la creşterea PV+ :
efectuarea screening-ului în rândul unei
populaţii cu risc mare la dezvoltarea
bolii respective;
creşterea sensibilitatii testului prin care
se face screeningul;
prevalenţa unei boli într-o populaţie
influenţează mult valoarea predictivă: cu
cât prevalenţa unei boli creşte, cu atât
creşte şi VP+
TESTE DE DIAGNOSTIC
a+c b+d
(61) (253)
VALOAREA PREDICTIVĂ NEGATIVĂ
estimează probabilitatea absenţei unei boli când testul de diagnostic este negativ.
Valoarea predictivă negativă (PV-) este reprezentată de procentajul persoanelor
care nu au boala şi testul de diagnostic este negativ din toate persoanele cu test
de diagnostic negativ.
d
VP =-
d+c
234
VP- = = 0,95 (95%)
12+234
MĂSURI DE FRECVENŢĂ A BOLII
Prevalenţa;
Incidenţa
PREVALENŢA reprezintă nr. de cazuri de boală
dintr-o populaţie.
Dezavantaj: informaţiile despre expunere şi
rezultate sunt colectate în acelaşi timp.
Scopuri de utilizare: administrative şi de
planificare a serviciilor de sănătate, descriptive, dg.
dintr-o comunitate
CREŞTE SCADE
Durata mare a bolii Durată scurtă a bolii
Prelungirea vieţii pacienţilor fără Rată mare a mortalităţii prin boala
tratament respectivă
Creşterea numărului de cazuri noi Descreşterea numărului de cazuri noi
(incidenţei) (incidenţei)
Migrarea „in” a cazurilor de boală Migrarea „in” a pesoanelor sănătoase