Planul:

1. Standarde și standardizare. Repere conceptuale,

principii și referențialeinternaționale privind
standardizarea
2. Standardizarea în educație versus educația
privindstandardizarea
3. Ce înseamnă standardizare în educație?
4. Educația pentru standardizare? De ce?
5. Aspecte privind demersul european privind
educația pentrustandardizare
6. Standarde și standardizare în sistemul educațional
din R.Moldova. Concepte,reglementări.
 1. Formulaţi un răspuns în scris (pe
o pagină) la întrebarea: Cît de bine
lucrez?
 Provocare:
•Cît de buni suntem (în profesie)?
•Cît de buni putem fi?
•Cum putem deveni mai buni?
•Cum putem învăţa de la alţii?
•Cum lucrăm?
•Cum vom folosi, în continuare ceea
ce ştim, simţim şi putem face?
•Provocare:

I. Standard. Concept.

?
Metoda ciorchinelui
Într-o viziune foarte largă,
standardul este un mijloc de normare
socială a calităţii şi cantităţii
învăţămîntului (normă la care
raportăm o activitate sau un grup de
activităţi)
 II. Tipuri de standarde:
Cu raportare la elevi: un volum de cunoştinţe,
capacităţi, atitudini pe care trebuie să le
achiziţioneze elevii.
Sunt structurate după vîrste, obiecte de studiu şi
compartimente.
Tipuri de standarde pentru elevi:
•De referinţă,
•Operaţionale.
Concluzie: În republică avem doar standarde de
referinţă.
Despre corelaţia „Standard educaţional– manual
şcolar”.
Cu raportare la cadrul didactic:
nivelul de profesionalism pe care
trebuie să-l atingă.
Scopul strategic urmărit:
creşterea calităţii.
  Structura standardului
profesional: domenii, principii,
indicatori.
 La bază: cadrul european al
calificărilor – EQF
Relaţia: (raportată la profesie):
cadrul calificărilor-standarde
profesionale – codul deontologic -
fişe de post.
Relaţia (raportate la sine): pentru
autoevaluare: Cît de bine lucrez?
Notă: Standardele profesionale sunt
flexibile . . .
 ?
Cine (şi cum) ar trebui
să folosească
standardele?
 Cine (şi cum) ar trebui să folosească
standardele?
a)Profesorii universitari, renovarea
conţinuturilor curriculare
b) Mentorii, în calitate de ghid pentru
studenţii practicanţi;
c)Formatorii, pentru perfecţionarea continuă
cadrelor didactice;
d)Evaluatorii, folosirea standardelor în
calitate de criterii de evaluare
e)Părinţii, asigurarea continuităţii în educaţie.
De la Standardele pedagogice (2002) la Pedagogi
competenți ai secolului XXI (2010-2012)

Cercetările moderne au
demonstrat legătura directă
între calitatea lucrului
cadrului didactic și succesul
copilului.
 III. Standardele revăzute

De unde ideea de a revedea Standardele?

• Angajamentele internaționale ISSA (International
Step by Step Association)
abordarea dimensiunii calitate în educația timpurie
în corespundere cu Declarația despre drepturile
copilului.

• Rezultatele cercetărilor
din 2002 au apărut multe cercetări noi

• Practica de lucru
• Viziuni noi asupra cadrului didactic (vezi mai jos)
 Cercetările creierului

Cercetările au
demonstrat impactul
unor interacțiuni de
calitate dintre adult și
copil asupra dezvoltării
creierului acestuia.

(prof. Stuart G.Shanker,

Canada)
 Prof. Ferre Laevers
Directorul Centrului Pedagogiei de Calitate, Belgia

Propune să fie evaluată calitatea

muncii cadrului didactic în baza la 2
criterii:
- starea generală de bine a
copiilor din grup/clasa de copii
- nivelul de implicare al
copiilor.

Implicarea activă a copilului într-o

activitate/acțiune oarecare și
interesul lui contează mai mult
decît un rezultat academic imediat.
Prof. Robert Pianta

Consideră că, observînd

activitatea cadrului
didactic, poți evalua
nivelul său de
competență și prognoza
viitorul succes al copiilor.
Pachetul de materiale ISSA în sprijinul calității
(International Step by Step Association)
abordarea dimensiunii calitate în educație în
corespundere cu Declarația despre drepturile
copilului.
 Pachetul de materiale ISSA cuprinde:
1.Pedagogi contemporani ai secolului 21 –
teorie
2.Cum aplicăm teoria în practică / Ghid pentru
promovarea principiilor unei pedagogii de
calitate - practică
3.Instrumente de dezvoltare profesională
pentru îmbunătăţirea calităţii practicilor
educaţionale în grupele şi clasele de copii -
practică
Algoritm general
a) Douăzeci de principii care definesc
calitatea sunt distribuite în 7 domenii de
interese (standarde):
1) Interacţiuni
2) Familii şi comunităţi
3) Incluziune, diversitate şi valorile
democraţiei
4) Evaluare şi planificare
5) Strategii de predare
6) Mediul de învăţare
7) Dezvoltarea profesională
 Algoritm operaţional:
1. Fiecare domeniu de interes conţine de
la 1 la 4 principii
2. Fiecare domeniu de interes începe cu
rubrica “ De ce este important să
aplicăm/respectăm . . . “
3.Fiecare principiu are cîte 2 indicatori
de calitate care descriu acţiunile pe care
pedagogul le efectuează în scopul respectării
principiului:
* implicarea în practica de calitate,
* progresul.
Structura documentului: 7 domenii, 20 principii, 85 indicatori
Structura documentului
Cum pot fi folosite Principiile de calitate ISSA?
Instrument de dezvoltare profesională
pentru îmbunătăţirea calităţii practicii
pedagogice în grădiniță
și şcoala primară
 În ce alte moduri pot educatorii să arate că oferă copiilor oportunitatea de a face alegeri?
1. INTERACŢIUNI
Principiul 1.1 Educatorul interacţionează cu copiii într-o manieră prietenoasă şi respectuoasă, care
sprijină evoluţia stabilirii identităţii proprii şi modului de învăţare al fiecărui copil.

Indicator 1.1.5
Educatorul oferă oportunităţi copiilor pentru a face alegeri şi a obţine realizarea şi respectarea acelor opţiuni de
către ceilalţi.

0 1 2

Necorespunzător Început bun Practică de calitate Un pas înainte

Nu oferă copiilor Oferă copiilor unele opţiuni
nicio alegere. referitoare la locul de joacă şi
la modul în care să abordeze
o activitate, inclusiv ce
materiale le-ar plăcea să
utilizeze, despre ce şi-ar dori
să afle mai multe, cu cine se
vor juca etc.
Planifică modul de a asigura Ajută copiii în
oportunităţi pentru ca fiecare copil să dezvoltarea aptitudinilor
facă alegeri cu semnificaţie, care să se reflecte în
(activităţi, teme, materiale, locuri în alegerile lor, să
care să-şi desfăşoare activitatea, cu înţeleagă consecinţele şi
cine să lucreze, cât de mult timp să să se gândească ce alte
petreacă pentru o anume activitate) opţiuni ar fi fost
care să fie adecvate vârstelor şi disponibile.
capacităţilor copiilor.
Încurajează copiii să experimenteze,
să găsească noi modalităţi de a face
lucrurile şi să vorbească despre
descoperirile lor.
Are un sistem pentru opţiunile
copiilor care include un format
„planificare – efectuare – revizuire”.

În ce alte moduri pot educatorii să arate că oferă copiilor oportunitatea de a face alegeri?
C.1. Subdomeniu: Strategii didactice
Standard
C.1.1. Cadrul didactic
cunoaşte şi utilizează
diverse strategii care
contribuie la învăţarea
activă, la construirea de
către copii a propriilor
cunoştinţe, la dezvoltarea
de deprinderi şi abilităţi.
Indicatori
25. În baza bunei cunoaşteri a
copiilor şi a obiectivelor
curriculare, selectează
adecvat activităţi din spectrul
larg de opţiuni: de la cele
iniţiate de adult la cele iniţiate
de copil, de la cele de liberă
explorare la cele proiectate de
cadrul didactic.
26. Demonstrează înţelegerea
rolului său de facilitator al
învăţării copilului.
27. Foloseşte interesul şi
curiozitatea copiilor faţă de
lumea înconjurătoare pentru
a-i antrena în explorarea unor
conţinuturi noi prin intermediul
întrebărilor deschise.
28. Ajută copiii să facă
conexiuni între concepte şi
deprinderi noi şi cunoştinţele
anterioare (evocare şi
realizare a sensurilor).
5. Strategiile didactice
Standarde Indicatori
5. 1. Pedagogul aplică 1. Pedagogul aplică un spectru larg de
un spectru variat de strategii pentru invăţarea activă care
strategii didacce care vizează toate domeniile de dezvoltare a
implică activ copiii copilului intr-o manieră holistică.
pentru a le imbogăţi
cunoşnţele, dezvolta 2. Pedagogul propune acvităţi care
abilităţile şi incurajează explorarea, experimentarea,
predispoziţiile conform studierea independentă şi creavitatea.
reglementărilor
naţionale şi care 3. Pedagogul aplică strategii care
formează baza unei promovează gîndirea complexă şi abilităţile
invăţări pe parcursul de rezolvare a problemelor.
întregii vieţi.
4. Pedagogul recunoaşte, creează şi
apreciază diverse oportunităţi pentru
invăţarea informală, in afara timpului
acordat instruirii.
5. Pedagogul le impărtăşeşte copiilor care
sînt obiecvele de invăţare şi ii incurajează
să analizeze procesul şi rezultatele propriei
invăţări.
6. Pedagogul incurajează copiii să
folosească tehnologiile disponibile,
adecvate etapei de dezvoltare, pentru a le
susţine invăţarea şi pentru a dezvolta
abilităţile necesare de parcipare activă intr-o
societate informaţională.
 Ce este frumos cu standardele este că
sunt atât de multe din care poţi să
alegi.
 Andrew S. Tanenbaum

Standardele înalte sunt fundamentul

pentru o mare realizare.

 Akasha Garnier
Mulţumim pentru atenţie!